Acasă Blog

Drepturile consumatorilor în cazul cumpărăturilor online

0

Tot mai mulți consumatori aleg să facă achiziții online, fie prin intermediul site-urilor și aplicațiilor, fie prin telefon, e-mail sau rețele de socializare, pentru produse precum electrocasnice, haine, cărți, bilete de avion sau chiar servicii turistice. Acest tip de cumpărături este comod, dar vine și cu anumite riscuri. De aceea, legislația din Republica Moldova acordă o protecție specială consumatorilor care încheie contracte la distanță.

O achiziție online reprezintă o înțelegere încheiată la distanță și are aceeași putere juridică precum un contract semnat pe hârtie. Se consideră că un astfel de contract este încheiat în momentul în care consumatorul plasează o comandă, fie selectând un produs pe un site, completând datele de livrare și apăsând pe butonul „comandă”, fie răspunzând prin e-mail unei oferte comerciale. Acest contract produce efecte juridice obligatorii și generează drepturi și obligații reciproce, asemenea unui contract clasic, încheiat fizic între comerciant și consumator.
Potrivit Codului Civil, un „contract la distanță” este acel acord încheiat între un comerciant profesionist și un consumator în cadrul unui sistem organizat de vânzări sau prestări de servicii la distanță, fără prezența fizică simultană a celor două părți, prin utilizarea exclusivă a unuia sau mai multor mijloace de comunicare la distanță – cum ar fi internetul, telefonul, e-mailul sau alte forme de mesagerie electronică – până în momentul și inclusiv la momentul încheierii contractului.
Comerțul electronic reprezintă o formă specifică a comerțului la distanță, care presupune nu doar vânzarea de bunuri și servicii prin internet, ci și desfășurarea întregului proces comercial, de la prezentarea produselor, informarea consumatorilor, plasarea comenzilor, până la plată și livrare,  exclusiv prin mijloace electronice. Acest tip de comerț presupune utilizarea de platforme digitale, aplicații sau site-uri web, iar documentele generate (facturi, notificări, contracte) pot avea valoare juridică doar dacă sunt transmise pe un suport durabil și respectă normele privind documentul electronic.
La fel ca și orice alt contract, un contract la distanță are trei etape. Astfel, la fel ca și în cazul unui contract semnat în format fizic, în procesul de încheiere a unui contract la distanță, se disting trei etape juridice fundamentale: etapa precontractuală, etapa contractuală și etapa postcontractuală. Fiecare dintre acestea are o importanță proprie în ceea ce privește valabilitatea, conținutul și efectele contractului. Acest parcurs juridic începe din momentul în care consumatorul intră în contact cu oferta comerciantului și se încheie odată cu executarea obligațiilor contractuale sau, după caz, cu exercitarea dreptului de retragere ori soluționarea unui litigiu. Chiar și atunci când acordul se materializează printr-un simplu clic pe un buton de comandă sau printr-un mesaj electronic de acceptare (de tipul „Da, doresc produsul”), acesta dobândește valoare de contract civil și poate produce efecte juridice obligatorii pentru ambele părți.

Descarcă aici nota integrală, elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”

Descarcă nota

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.

Protecția consumatorilor pe piața creditelor de consum, în atenția Expert-Grup și CNPF

0

Pe 24 aprilie, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a organizat un club de presă dedicat protecției consumatorilor pe piața creditelor de consum, cu tema: „Cum evităm riscurile de supraîndatorare, clauzele abuzive și fraudele?”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ai societății civile și jurnaliști, într-un format deschis, care a permis discuții aplicate și constructive.

Președintele CNPF, Dumitru Budianschi, a subliniat că protecția consumatorului nu trebuie redusă la un mecanism de primire a petițiilor, ci trebuie privită ca o parte esențială a securității financiare a populației și a stabilității întregului sector financiar. El a pledat pentru măsuri proactive, inclusiv reglementarea produselor financiare încă din faza de concepere.

Vicepreședintele instituției, Adrian Gheorghiță, a vorbit despre controalele efectuate de CNPF asupra mesajelor publicitare promovate de instituțiile de creditare. Acestea au scos la iveală practici înșelătoare sau neclare, contrare principiilor de transparență prevăzute de lege. Oficialul a menționat că există limitări în cadrul legal actual, dar acestea sunt abordate în noul proiect legislativ privind consolidarea drepturilor consumatorilor.

Printre problemele întâlnite de CNPF se numără: lipsa transparenței în contractele de credit, aplicarea unor dobânzi și penalități excesive, calcul incorect al dobânzii anuale efective (DAE), taxe ascunse, comisioane nejustificate și clauze abuzive privind garanțiile sau răspunderea disproporționată a debitorului.

De asemenea, s-a discutat despre rolul esențial al societății civile în apărarea consumatorilor, mai ales în cazurile de reprezentare colectivă. A fost remarcată lipsa de vizibilitate a asociațiilor de protecție a consumatorilor, care sunt depășite de alte structuri patronale sau profesionale. Participanții au îndemnat autoritățile să susțină dezvoltarea acestora.

Mihaela Pascal, directoarea Centrului European al Consumatorului din Moldova, a reafirmat sprijinul instituției pentru consumatorii afectați și a încurajat publicul să apeleze la serviciile CECM în cazurile de abuz sau încălcări ale drepturilor.

Evenimentul a fost moderat de Vitalie Rapcea, director de program la Expert-Grup, care a încurajat un dialog sincer și aplicat. Jurnaliștii prezenți au subliniat necesitatea instruirii specializate în domeniul drepturilor financiare, cerând CNPF organizarea unor sesiuni dedicate presei.

Clubul de presă a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de Expert-Grup în parteneriat cu IPRE, cu sprijinul Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

SUA taxează Republica Moldova: un tarif vamal de 31% riscă să lovească în exporturile noastre

0

Pe 2 aprilie 2025, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unui nou set de tarife vamale „bazate pe reciprocitate” pentru importurile din 57 de țări și blocuri economice, inclusiv Republica Moldova. Măsura, aplicabilă de la 9 aprilie, a fost prezentată de liderul american drept o „eliberare economică” a SUA, dar a provocat un val de îngrijorare în rândul partenerilor comerciali și a comunității internaționale.

Republica Moldova, deși o economie mică în context global, a fost inclusă pe lista țărilor vizate, fiind supusă unui tarif de 31% aplicat uniform tuturor produselor exportate către piața americană. În condițiile unei recesiuni tehnice și a unui deficit de oportunități comerciale, această decizie riscă să afecteze grav perspectivele de export ale țării.

De ce 31%? O metodologie netransparentă și controversată

Administrația americană susține că tarifele au fost stabilite în baza unui așa-zis „principiu al reciprocității comerciale”, ținând cont de barierele tarifare, netarifare și posibile manipulări valutare. Pentru Republica Moldova, s-a calculat un tarif reciproc de 61%, aplicându-se apoi o reducere de 50%, rezultând cota finală de 31%.

Totuși, experții atrag atenția asupra lipsei de transparență a acestei metodologii și asupra faptului că decizia ignoră principiile de bază ale comerțului internațional și poziția economică vulnerabilă a unor state mici, precum Republica Moldova. De asemenea, lipsa consultărilor multilaterale și adoptarea unilaterală a măsurii contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Comerțul RM–SUA: cifrele și confuziile

Din perspectiva SUA, măsurile urmăresc corectarea dezechilibrelor comerciale bilaterale. Totuși, în cazul Moldovei, cifrele oficiale sunt mai degrabă modeste. În 2024, exporturile moldovenești către SUA au însumat circa 90 de milioane USD, în timp ce SUA a raportat importuri din Moldova de 142 de milioane USD. Pe de altă parte, Republica Moldova a importat bunuri din SUA în valoare de 135 milioane USD, în timp ce exporturile SUA raportate în Moldova au fost de doar 54 milioane USD.

Această aparentă discrepanță a dat naștere la speculații privind veridicitatea datelor. Totuși, ambele țări folosesc metodologii aprobate de ONU pentru raportarea comerțului, iar diferențele apar din cauza specificului contabilizării. Importurile se raportează după „țara de origine”, în timp ce exporturile sunt înregistrate după „țara ultimei destinații cunoscute” – ceea ce poate să nu coincidă cu destinația finală.

În plus, bunurile americane destinate pieței moldovenești ajung frecvent prin hub-uri logistice europene, ceea ce face ca aceste fluxuri comerciale să nu fie întotdeauna reflectate fidel în statisticile bilaterale directe.

Ce urmează?

Impunerea tarifului de 31% este o lovitură indirectă, dar semnificativă, pentru producătorii moldoveni care exportă în SUA, în special cei din industrii precum textilele, vinurile sau produsele agroalimentare. Pentru a minimiza impactul, este necesar ca autoritățile moldovene să intensifice dialogul diplomatic și să caute soluții la nivel multilateral.

Totodată, mediul de afaceri are nevoie de sprijin pentru diversificarea piețelor de desfacere și pentru adaptarea rapidă la noile condiții comerciale. În lipsa unor astfel de măsuri, efectele pe termen scurt ar putea însemna scăderea competitivității și reducerea volumului exporturilor.

Sursa: Articol elaborat pe baza notei analitice „Republica Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA”, autor: Vadim Gumene, Expert asociat, Expert-Grup.

Accesează nota integrală

 

Comrat și Soroca fac pași concreți spre un transport public modern și eficient

0

Pe data de 3 aprilie 2025, în municipiul Comrat a avut loc un atelier de lucru dedicat consultării versiunii preliminare a unui Studiu de fezabilitate pentru modernizarea serviciilor de transport public. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Afaceri și Comunități Puternice pentru Moldova”, implementat de GIZ și finanțat de Guvernul Federal al Germaniei, Uniunea Europeană și Guvernul Elveției.

La atelier au participat reprezentanți ai administrației publice locale, echipei GIZ, experți tehnici de la Business Consulting Institute, TTL Planning România, precum și actori locali interesați. Printre participanți s-au numărat primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, și consilierul local Vladimir Ceban, șeful Gării Auto din Comrat.

În cadrul sesiunii, echipa de proiect a prezentat situația actuală a transportului public din Comrat, identificând principalele provocări: lipsa unor trasee bine organizate, stații insuficiente, orare ineficiente și necesitatea modernizării parcului auto. A fost propus un nou concept al rețelei de transport, bazat pe o analiză detaliată a cererii, și care include trasee optimizate, orare adaptate nevoilor locuitorilor și investiții esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului.

Discuțiile s-au concentrat și pe aspecte esențiale ale delegării serviciului de transport public, cum ar fi contractul de concesiune, politica tarifară, rata rezonabilă a profitului și condițiile de returnare a bunurilor publice la finalul contractului.

Planul operațional de implementare prevede aprobarea Studiului de fezabilitate de către Consiliul Municipal Comrat, lansarea unui concurs public pentru selectarea operatorului de transport și finalizarea tuturor documentelor necesare pentru încheierea contractului de delegare.

Pașii următori includ finalizarea studiului, publicarea acestuia de către Primăria Comrat, organizarea audierilor publice și, ulterior, prezentarea spre aprobare Consiliului Municipal.

Evenimentul de la Comrat reprezintă o etapă importantă în eforturile de modernizare a transportului public din regiune, în beneficiul locuitorilor și al mediului urban. În cadrul aceluiași proiect, un atelier similar a fost organizat anterior și la Soroca, unde au fost discutate soluții pentru îmbunătățirea transportului public din municipiu.

Moldova trebuie să treacă la un nou model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită

0

Economia Republicii Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar tranziția către un model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită devine imperativă. Potrivit unei note de poziție elaborate de experți economici, țara trebuie să-și redefinească prioritățile pentru a depăși vulnerabilitățile actuale și a construi un viitor economic sustenabil.

În ultimele decenii, creșterea economică a Republicii Moldova s-a bazat în mare parte pe consum și remitențe. Această strategie a condus la o dependență excesivă față de fluxurile de bani din diaspora și față de importuri, generând un deficit comercial semnificativ. În plus, productivitatea redusă a muncii și structura economică axată pe sectoare cu valoare adăugată scăzută au limitat perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să adopte un model bazat pe:

  • Investiții în sectoare cu valoare adăugată sporită, cum ar fi industria prelucrătoare, tehnologiile informaționale și agricultura modernizată.
  • Dezvoltarea capitalului uman, prin reforme în educație și formare profesională, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii.
  • Inovație și digitalizare, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor și să faciliteze accesul la piețele internaționale.
  • Îmbunătățirea climatului investițional, prin reducerea birocrației, asigurarea stabilității legislative și sprijinirea antreprenoriatului.

Tranziția spre un model economic avansat necesită o colaborare strânsă între guvern, sectorul privat și instituțiile internaționale. Statul trebuie să asigure un cadru favorabil dezvoltării afacerilor, să investească în infrastructură și să promoveze politici fiscale și economice care să stimuleze investițiile. În același timp, sectorul privat are un rol esențial în adoptarea noilor tehnologii și în dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate.

Viitorul economic al Republicii Moldova depinde de capacitatea sa de a adopta un model de creștere bazat pe valoare adăugată sporită. Aceasta presupune reforme structurale, investiții strategice și o viziune clară de dezvoltare. Dacă aceste schimbări vor fi implementate cu succes, țara poate deveni mai competitivă și mai rezilientă în fața provocărilor economice globale.

Nota de poziție a fost elaborată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Centrului pentru Cercetare Socială și Economică (CASE, Polonia).

Tarifele lui Trump provoacă turbulențe pe piețele financiare

0
Sursa imaginii: politico.eu

UE se pregătește pentru un aflux de mărfuri chinezești

Tarifele impuse de președintele Donald Trump au declanșat un război comercial global, generând perturbări economice majore și scăderi pe piețele financiare, relatează Financial Times și The Guardian. Liderii europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au condamnat măsurile drept „fundamental greșite” și „o lovitură gravă pentru economia mondială.” Macron a sugerat suspendarea investițiilor franceze în SUA până la clarificarea situației comerciale.

Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune, inclusiv tarife suplimentare pentru produsele de consum și companiile tehnologice americane. În același timp, Bruxelles-ul ia măsuri pentru a proteja piața europeană de un posibil val de importuri chinezești ieftine, după ce Beijingul s-a confruntat cu tarife și mai ridicate. UE analizase deja tarife de protecție pentru vehiculele electrice chinezești și ar putea impune măsuri și mai dure pentru alte produse. Macron a avertizat asupra „consecințelor masive” pe care le-ar putea avea redirecționarea surplusului de producție din Asia către Europa.

Acordul UE privind securitatea și apărarea cu Marea Britanie și Canada, în impas

Un plan al UE de a oferi țărilor partenere împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru securitate și apărare se confruntă cu opoziția Franței, care respinge implicarea Marii Britanii, relatează Politico.eu. Parisul condiționează orice acord de obținerea unor concesii mai mari în privința drepturilor de pescuit.

De asemenea, există dificultăți în integrarea SUA și Canadei în achizițiile comune de echipamente de apărare. Comisia Europeană a propus ca doar Ucraina, Norvegia, Elveția, Islanda, Liechtenstein și statele candidate la aderare să fie eligibile pentru astfel de achiziții.

În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să calmeze temerile privind o eventuală retragere a SUA din NATO, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianță. Totuși, el a insistat că statele membre ar trebui să-și crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.

Președintele Coreei de Sud, demis în urma instaurării legii marțiale

Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost destituit din funcție după ce Curtea Constituțională i-a confirmat demiterea, ca urmare a instaurării controversate a legii marțiale, informează BBC și The Guardian. Instanța a considerat că Yoon a „trădat grav încrederea poporului”, ceea ce a dus la înlăturarea sa definitivă.

Președintele interimar Han Duck-soo va conduce țara până la organizarea alegerilor anticipate, în termen de 60 de zile. Yoon, care a impus legea marțială pentru a contracara presupuse amenințări din partea opoziției, a întâmpinat o rezistență puternică, iar măsura a fost anulată după doar șase ore.

Fostul lider urmează să fie judecat pentru insurecție, riscând inclusiv închisoarea pe viață. Apropiații săi îl descriu drept „încăpățânat și cu un puternic simț al dreptății”, însă refuzul său de a coopera cu opoziția a dus la prăbușirea sa politică.

Op-ed: India poate ajuta Europa să își rezolve criza forței de muncă

Un editorial publicat de Politico.eu susține că Uniunea Europeană ar putea beneficia de o cooperare mai strânsă cu India, atât ca piață pentru produsele europene, cât și ca bază de producție alternativă la China.

De asemenea, India dispune de un important capital uman, iar muncitorii săi bine pregătiți ar putea contribui la acoperirea deficitului de forță de muncă din Europa. Dacă Bruxelles-ul va implementa reforme care să faciliteze accesul acestora, specialiștii indieni ar putea atenua presiunea pe piețele europene ale muncii.

Totodată, există o tendință tot mai accentuată de a sprijini India în producția de semiconductori și hidrogen verde, pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare dominate de China.

Xi Jinping promovează împădurirea pentru un viitor mai verde în China

Președintele chinez Xi Jinping a subliniat importanța eforturilor colective de împădurire pentru realizarea unei „Chine frumoase”, potrivit Xinhuanet.com. În cadrul unei acțiuni de plantare de arbori la Beijing, Xi a evidențiat faptul că rata de împădurire a Chinei a depășit 25%, contribuind semnificativ la eforturile globale de mediu.

El a făcut apel la îmbunătățirea continuă a gestionării pădurilor și a calității ecologice, subliniind că protecția mediului trebuie să fie un efort susținut pentru generațiile viitoare. Președintele a interacționat cu localnici și copii, încurajându-i să aprecieze natura și să participe activ la inițiativele de protecție a mediului.

Cu toate acestea, Xi a recunoscut că resursele forestiere și de pajiști ale Chinei rămân insuficiente, cerând măsuri suplimentare pentru remedierea acestei situații.

Protecția consumatorului: Ce drepturi ai și cum le poți revendica?

0

Fiecare consumator are dreptul la produse și servicii conforme cu standardele de calitate stabilite prin lege. Totuși, pot apărea situații în care un produs achiziționat sau un serviciu prestat nu corespunde așteptărilor. În astfel de cazuri, legislația Republicii Moldova oferă mai multe opțiuni pentru soluționarea problemei.

Ce opțiuni are consumatorul?

Conform Legii privind protecția consumatorilor nr. 105/2003, cumpărătorii pot solicita:

  • Repararea produsului – dacă defectul poate fi remediat.
  • Înlocuirea gratuită – dacă produsul are defecte semnificative.
  • Reducerea prețului – dacă defectul nu afectează utilizarea produsului.
  • Restituirea contravalorii – dacă produsul este neconform și nu poate fi remediat.

Pentru produsele alimentare și farmaceutice necorespunzătoare, vânzătorul este obligat, la cererea consumatorului, să le însemneze contravaloarea sau să le înlocuiască.

Produsele nealimentare de calitate corespunzătoare pot fi schimbate cu un alt model sau returnate dacă nu corespund cerințelor consumatorului (dimensiune, culoare etc.), în anumite condiții.

Cum depui o reclamație?

Pentru a beneficia de aceste drepturi, trebuie să depui o reclamație scrisă către comerciant, indicând clar problema și soluția dorită. Este necesară dovada achiziției (bon fiscal, factură) și produsul trebuie să fie în stare bună, fără urme de utilizare excesivă.

Informații suplimentare

Acest material este parte a Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!, realizat cu sprijinul Uniunii Europene și Fundației Soros-Moldova.

Pentru detalii complete, descarcă ghidul integral de protecție a consumatorului.

Decizii politice și economice cu impact global

0
Sursa imaginii: politico.eu

Viitorul politic al lui Marine Le Pen, în pericol după verdictul de vinovăție

Lidera partidului Adunarea Națională din Franța, Marine Le Pen, se confruntă cu un moment critic după ce a fost condamnată pentru deturnarea de fonduri ale Parlamentului European, scriu politico.eu și theguardian.com. Decizia instanței de a-i interzice candidatura pentru funcții publice timp de cinci ani a stârnit indignare, fiind considerată de susținătorii săi un „atac asupra democrației”. Le Pen a anunțat că va face apel, declarând: „Nu mă voi lăsa eliminată așa. Voi folosi toate căile legale disponibile.” Personalități internaționale, inclusiv președintele SUA, Donald Trump, și Elon Musk, și-au exprimat sprijinul pentru Le Pen, comparând situația sa cu provocările juridice cu care s-a confruntat Trump. În Franța, politicienii sunt divizați – unii susțin independența justiției, în timp ce alții critică severitatea sentinței. Viitoarele acțiuni ale lui Le Pen vor influența semnificativ peisajul politic, aceasta oscilând între dorința de răzbunare și necesitatea de a menține stabilitatea partidului său.

Războiul comercial al lui Trump amenință economia SUA cu recesiune

Politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump împing economia SUA spre o posibilă recesiune, în timp ce piețele bursiere înregistrează scăderi semnificative, iar prețul aurului crește, relatează eleconomista.es și elpais.com. Mark Zandi, economist la Moody’s, a ridicat probabilitatea unei recesiuni la 40% în acest an, menționând efectele negative ale tarifelor impuse și schimbările de politică economică. În același timp, creșterea ratelor de neplată la cardurile de credit și creditele auto sugerează un stres economic mai amplu, în ciuda aparentei stabilități financiare a gospodăriilor. Analistul Jennifer Lacombe de la BCA Research avertizează că presiunea financiară se răspândește treptat în toate categoriile de venituri, ceea ce ar putea accelera o criză economică.

Utilizarea activelor băncii centrale a Rusiei pentru sprijinirea Ucrainei

Un editorial politico.eu analizează posibilitatea utilizării activelor înghețate ale băncii centrale a Rusiei, evaluate la peste 300 de miliarde de euro, pentru sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Moscovei. Deși G7 a decis inițial să folosească profiturile generate de aceste active pentru a oferi împrumuturi Ucrainei, confiscarea totală rămâne un subiect controversat. Unii experți juridici susțin că dreptul internațional permite astfel de măsuri ca și „contra-măsuri” pentru a presa Rusia să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și alți oficiali au exprimat îngrijorări privind posibile riscuri de piață, însă susținătorii măsurii argumentează că temerile sunt nefondate. O soluție propusă ar fi transferul activelor într-un fond fiduciar administrat de UE în Belgia, care să genereze venituri pentru Ucraina fără a confisca definitiv fondurile rusești.

Administrația Trump investighează Harvard pentru acuzații de antisemitism

Administrația Trump a inițiat o revizuire a aproximativ 9 miliarde de dolari în granturi și contracte federale acordate Universității Harvard, invocând îngrijorări legate de gestionarea cazurilor de antisemitism pe campus, notează ft.com și theguardian.com. Investigația, condusă de un grup de lucru interinstituțional, ar putea duce la suspendarea finanțării dacă se constată încălcări ale standardelor federale. Secretarul Educației, Linda McMahon, a criticat Harvard pentru eșecul de a proteja studenții împotriva discriminării, declarând că universitatea „și-a pus reputația în pericol.” În replică, președintele Harvard, Alan Garber, a subliniat angajamentul instituției de a combate antisemitismul și a avertizat că întreruperea finanțării ar afecta cercetarea științifică și inovația.

Republica Moldova face progrese importante în procesul de integrare europeană: Platforma Societății Civile UE – RM adoptă o declarație comună

0
Sursa imaginii: sindicate.md

Republica Moldova continuă să avanseze pe calea integrării europene, înregistrând progrese semnificative în cadrul screeningului bilateral. Acest aspect a fost evidențiat în cadrul celei de-a 15-a reuniuni a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurate pe 24 martie 2025 la Chișinău.

Transformări democratice și consultări publice consolidate

În deschiderea evenimentului, Cristina Gherasimov, Viceprim-Ministra pentru Integrare Europeană, a subliniat că măsurile adoptate de autorități pentru creșterea nivelului de trai sunt implementate în strânsă colaborare cu societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic. Ea a evidențiat că, datorită acestei colaborări, Republica Moldova a reușit să parcurgă trei clustere tematice în doar nouă luni, atingând jumătatea procesului de screening bilateral.

Liliana Palihovici, co-președinta Platformei Societății Civile UE – RM, a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor de consultare publică, astfel încât acestea să fie transparente și incluzive. „Ne-am dori ca aceste consultări să fie calitative, cu proiecte de documente prezentate în termeni rezonabili pentru a fi analizate de membrii societății civile”, a declarat Palihovici.

Planul UE de creștere economică pentru Moldova: o oportunitate majoră

Un subiect esențial discutat la reuniune a fost planul de creștere economică al Republicii Moldova, un program de 1,9 miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană. Acest fond, format din granturi și împrumuturi, a fost aprobat de Parlamentul European pe 11 martie 2025 și reprezintă cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat Moldovei de către Uniunea Europeană de la obținerea independenței.

Julda Kielyte, lideră de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat: „Planul de creștere este conceput pentru a accelera creșterea economică, convergența socio-economică și reformele fundamentale și structurale pe calea Moldovei către aderarea la UE. De asemenea, fondurile UE ar putea acționa ca un catalizator suplimentar pentru instituțiile financiare și pentru investițiile internaționale.”

Recomandările Platformei Societății Civile

În urma dezbaterilor, membrii Platformei Societății Civile UE – RM au adoptat o declarație comună, care include concluziile cheie ale reuniunii și un set de recomandări strategice pentru accelerarea reformelor necesare în procesul de integrare europeană. Printre principalele puncte se numără:

  • Intensificarea dialogului dintre autorități și societatea civilă pentru o mai bună implementare a reformelor;
  • Crearea unor mecanisme mai eficiente de consultare publică pentru sporirea transparenței decizionale;
  • Asigurarea unui cadru economic favorabil investițiilor internaționale, în contextul noilor oportunități de finanțare oferite de UE.

Cea de-a 15-a reuniune a Platformei Societății Civile UE – RM a evidențiat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, beneficiind de sprijinul substanțial al UE. Implementarea reformelor necesare și consolidarea unui parteneriat activ între autorități și societatea civilă vor juca un rol crucial în viitorul european al țării.

Pentru detalii suplimentare, declarația integrală poate fi consultată la următoarele link-uri:

CET-Nord: Soluții moderne pentru încălzirea locuințelor

0

Pe 24 martie 2025, S.A. „CET-Nord” a organizat o conferință de presă dedicată modernizării sistemului de termoficare din municipiul Bălți. Evenimentul a pus accent pe soluții inovative de încălzire, menite să crească eficiența energetică, să reducă costurile pentru locatari și să protejeze mediul înconjurător.

Modernizarea sistemului de încălzire: un pas spre eficiență

Una dintre principalele măsuri prezentate a fost instalarea Punctelor Termice Individuale (PTI) și trecerea la distribuția pe orizontală a agentului termic în primele 100 de blocuri locative. Aceste schimbări permit contorizarea individuală a consumului și furnizarea apei calde menajere, ceea ce duce la reduceri de costuri și îmbunătățirea confortului termic. Potrivit directorului general al S.A. „CET-Nord”, Marian Brînza, eficiența energetică în blocurile modernizate a crescut cu 25-50%, un rezultat remarcabil pentru consumatori.

Beneficiile distribuției pe orizontală

În cadrul conferinței, expertul în termoenergetică, Piotr Comarov, a explicat că noul sistem aduce economii semnificative de energie, facturi mai mici pentru consumatori și un control mai precis asupra temperaturii din locuințe. Această tehnologie permite utilizatorilor să își gestioneze mai eficient consumul de căldură, contribuind astfel la optimizarea cheltuielilor.

Pe lângă beneficiile economice, modernizarea sistemului de termoficare are un impact pozitiv și asupra mediului. Lucia Arsenii, director adjunct al Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), a subliniat că această investiție contribuie la reducerea emisiilor de CO₂ și la promovarea tehnologiilor ecologice.Totodată, CNED oferă programe de finanțare pentru implementarea unor soluții similare în alte localități, facilitând accesul la fonduri pentru dezvoltare sustenabilă.

Experiența locatarilor: facturi mai mici, confort sporit

Un exemplu concret al beneficiilor acestui proiect a fost oferit de Sergiu Meleca, președintele Asociației de locatari ai blocului situat pe str. Ștefan cel Mare, 3A. Acesta a relatat că, după implementarea noului sistem, facturile la încălzire au scăzut cu 38%, iar temperatura în apartamente a devenit mai stabilă și confortabilă.

Modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Bălți a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), precum și prin colaborarea cu autoritățile publice locale și naționale. Aceste investiții sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem de încălzire eficient, economic și ecologic, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Pentru mai multe informații despre proiect și beneficiile acestuia, cetățenii pot contacta Call Centrul CET-Nord la numărul 0231 91000.