Acasă Blog

Cea mai mare creștere a numărului milionarilor în dolari – în Vietnam

0

Marile puteri economice ale lumii, SUA şi China, găzduiesc majoritatea milionarilor în dolari, dar sunt alte ţări în care populaţia milionară, deşi redusă ca număr, creşte în cel mai rapid ritm. Conform raportului Henley Private Wealth Migration 2024, preluat de visualcapitalist.com, în ciuda ratei modeste de creştere de 62%, Statele Unite încă deţin cel mai mare număr de milionari în dolari la nivel global. China se apropie de un milion de astfel de persoane, fiind numărul doi global.

Raportul citat arată ritmul de creştere a populaţiei de milionari în funcţie de ţară, între 2013 şi 2023, în baza datelor New World Wealth. Mai precis, raportul urmăreşte persoanele cu averi nete mari (high-net-worth individuals -HNWI) care deţin lichidităţi disponibile investiţiilor de cel puţin un milion de dolari.

Conform sursei amintite, rata excepţională de creştere de 98% (la 19.400 de milionari) a Vietnamului iese în evidenţă, în special având în vedere guvernarea comunistă a ţării şi baza iniţial scăzută de HNWI. Această creştere reflectă succesul economic recent al ţării şi sugerează o tendinţă ascendentă continuă a acumulării de averi. Astfel, după Vietnam, care a cunoscut cea mai importantă creştere a numărului HNWI în perioada 2013-2023, deţinând primul loc în clasament, se plasează China, cu +92% (la 862.400 de milionari), Mauritius (+87%, la 5.100), India (+85%, la 326.400), Emiratele Arabe Unite (+77%, la 116.500), Malta (+74%, la 10.200), Monaco (+68%, la 15.600), Singapore (+64%, la 244.800), SUA (+62%, la 5.492.400), Noua Zeelandă (+48%, la 56.100), Taiwan (+42%, la 62.600), Elveţia (+38%, la 427.700), Australia (+35%, la 383.300), Arabia Saudită (+35%, la 58.300), Portugalia (+32%, la 67.200), Canada (+29%, la 371.200), Coreea de Sud (+28%, la 109.600), Italia (+16%, la 289.300), Germania (+15%, la 806.100), Franţa (+14%, la 506.000), Grecia (+14%, la 64.700), Spania (+6%, la 106.300).

În schimb, în Hong Kong, numărul milionarilor în dolari s-a redus cu 4%, la 143.400, iar în Japonia – cu 6%, la 754.800. Regatul Unit a cunoscut o scădere cu 8% a populaţiei milionare în ultimul deceniu, la 602.500. Factori precum Brexitul şi alte incertitudini economice au contribuit la această reducere, evidenţiind provocările cu care se confruntă economiile consolidate.

Ţări africane precum Nigeria şi Africa de Sud şi-au văzut, de asemenea, populaţia milionară scăzând, parţial din cauza emigraţiei şi a instabilităţii economice. Lupta Nigeriei cu devalorizarea monedei a afectat şi mai mult clasa sa bogată, în timp ce Africa de Sud a înregistrat o scădere notabilă, cu 20%, a populaţiei milionare. În Nigeria, scăderea este de 45%.

Emiratele Arabe Unite continua al treilea an consecutiv să atragă cei mai mulţi milionari. In 2024 EAU vor atrage, în 2024, cei mai mulţi milionari, respectiv HNWI, în timp ce China şi Marea Britanie vor pierde cel mai mare număr de astfel de persoane, conform Henley Private Wealth Migration.

Conform sursei citate, primele zece ţări care se estimează că vor avea cele mai mari intrări de HNWI, în 2024, sunt: EAU – cu un aflux net de 6.700 de milionari, SUA (3.800), Singapore (3.500), Canada (3.200), Australia (2.500), Italia (2.200), Elveţia (1.500), Grecia (1.200), Portugalia (800) şi Japonia (400).

Conform Henley & Partners, 20% dintre HNWI sunt antreprenori, iar drept urmare, ţările care atrag HNWI din alte părţi ale lumii pot avea beneficii solide, precum crearea de locuri de muncă şi investiţii.

Grupul românesc Direct Pharma Logistics își extinde operațiunile în Bulgaria și Republica Moldova

0

Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop își extinde operațiunile de distribuție de medicamente în Bulgaria, iar o nouă extindere urmează să aibă loc anul viitor și în Republica Moldova.

„Pentru producătorii cu care noi colaborăm, un mare avantaj este reprezentat de simplificarea accesului în alte piețe învecinate cu România, unde aceștia nu sunt prezenți în acest moment. De asemenea, vom putea negocia si semna contracte de exclusivitate cu viitori parteneri care își doresc sa acceseze mai multe piețe printr-un singur partener. De-a lungul celor 10 ani de activitate, ne-am confruntat cu această solicitare din partea unor companii partenere și mereu ne-am dorit extinderea și pe alte piețe. Am vrut însă mai întâi să ne consolidăm ca grup, să căpătăm experiența pe care azi o avem, așadar a venit momentul să ne desfășurăm activitatea în mai multe zone din Europa”

Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics.

Conform declaraţiilor Uniunii Farmaceutice Bulgare, deşi numărul de farmacii este aproape dublu faţă de media europeană, există un deficit important din perspectiva numărului de farmacişti şi un deficit major de medicamente.

Procesul de extindere este parte a unei strategii care si-a propus obiective ambițioase pentru viitor: borna de 50 de milioane de euro este următorul obiectiv, alături de menținerea indicatorului EBITDA la nivel de două cifre procentuale și creșterea cifrei de afaceri cu minim 10% anual.

Pentru primul trimestru al anului 2024, Direct Pharma Logistics și-a depășit obiectivele propuse, înregistrând o cifră de afaceri de 11.1 milioane de euro în primul trimestru din 2024, cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru viitor, se întrevăd noi linii de business atăt pe piaţa locală şi nu numai, un proces complex de retehnologizare a infrastructurii IT şi un proiect pentru construirea unei noi locaţii pentru depozit, care să poată deservi activităţile grupului în următorii ani.

Grupul se angajează să continue să se extindă şi în Republica Moldova din 2025, aducând soluţii terapeutice avansate şi de încredere pe piaţa farmaceutică. Totodată, continuă să investească în colaborări strategice pentru a continua să reprezinte avangarda inovaţiei în domeniul sănătăţii, cu un impact pozitiv şi durabil asupra vieţilor pacienţilor.

AMPRENTA DE MEDIU A PRODUSELOR – O NOUĂ OPORTUNITATE DE REDUCERE A RISIPEI ALIMENTARE ÎN MOLDOVA

0

Lumea de astăzi este într-o continuă evoluție și diversificare, iar gestionarea resurselor și reducerea modelelor de consum dăunătoare mediului au devenit priorități majore. Începând cu 2020, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat data de 29 septembrie ca „Ziua Internațională a Conștientizării Risipei Alimentare”. Acest lucru subliniază faptul că risipa afectează sustenabilitatea sistemelor alimentare (atunci când se pierd alimente, toate resursele folosite pentru a le produce, inclusiv apa, solul, energia, munca și capitalul, sunt de asemenea irosite) și duce la poluare. În plus, pierderea și risipa de alimentele pot avea și un efect negativ asupra securității și echității alimentare, contribuind astfel la creșterea prețului alimentelor.[1]

Astfel, Republica Moldova s-a alăturat eforturilor globale pentru a crește sensibilizarea cu privire la necesitatea asigurării unei producții și unui consum responsabil (și durabil) de alimente, evidențiind consecințele negative ale risipei alimentare și impactul ei negativ atât asupra combaterii foamei, cât și asupra atenuării schimbărilor climatice. În septembrie 2015, Moldova, alături de cele 192 de state membre ale Națiunilor Unite, s-a angajat în implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.[2] Aici, unul dintre obiective este reducerea pierderii și risipei alimentelor (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 12). Mai exact, ținta ODD 12.3 solicită reducerea la jumătate a risipei alimentare globale pe cap de locuitor la nivelul comerțului și al consumatorilor, și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare (inclusiv pierderile de după recoltă) până în 2030. [3]Această acțiune nu abordează doar problema alimentelor, ci contribuie și la realizarea altor ODD-uri, cum ar fi securitatea alimentară, gestionarea durabilă a resurselor de apă, mijloacele de combatere a schimbărilor climatice, și protecția biodiversității. Totodată, este și un angajament pentru formarea unui viitor mai durabil și responsabil pentru toți.

Pentru respectarea acestui angajament global, Guvernul Moldovei a adoptat Legea nr. 299/2022 privind „Prevenirea Pierderii și Risipei de Alimente”, care a intrat în vigoare la 25 mai 2023.[4] Scopul său este de a asigura tranziția către o Economie Circulară prin menținerea (în baza legii) a alimentelor în circuitul de consum și evitarea formării deșeurilor, precum și prin reducerea cheltuielilor legate de pierderea și risipa alimentară, și prin încurajarea redistribuirii alimentelor aflate în surplus (în special în cazul celor care se apropie de data de expirare).

IMPACT MULTIDIMENSIONAL | Risipa alimentelor este o problemă globală cu consecințe grave asupra mediului. În Moldova, problema risipei alimentare câștigă tot mai multă atenție, deoarece în ultimii ani, promovarea modelelor de producție și consum durabile (și responsabile) a ajuns pe agenda publică, inclusiv pe cea instituțională. Prin urmare, este esențial să se continue educarea societății cu privire la impactul risipei alimentare asupra mediului, și încurajarea fiecărei persoane să contribuie la reducerea risipei și a amprentei de mediu.

Agricultura și industria alimentară necesită o utilizare semnificativă a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul, și energia. Atunci când alimentele în exces sunt aruncate, toate aceste resurse sunt risipite inutil și iresponsabil. Mai mult, risipa alimentară contribuie la generarea emisiilor de gaz cu efect de seră. Alimentele care se descompun în depozitele de deșeuri emit metan (CH4), un gaz cu efect de seră mult mai puternic și mai dăunător decât dioxidul de carbon (CO2). Risipa alimentară apare și ca rezultat al producției crescute și diversificate. Agricultura intensivă (necesară pentru producerea unor cantități mari de alimente) contribuie și ea la distrugerea habitatelor naturale și la poluarea solului și a apei cu pesticide și îngrășăminte chimice. În plus, risipa alimentară nu este doar o risipă de resurse, ci și o amenințare la adresa securității alimentare. Într-o lume în care milioane de oameni nu au ce mânca, risipa alimentelor devine nejustificată.

În acest context, operatorii economici din sectorul alimentar au de-a face atât cu o nouă oportunitate, cât și cu responsabilitatea de a sensibiliza, reduce risipa alimentară și pierderile, și de a îmbunătăți producția și consumul de alimente. Abordarea responsabilă a producției, investiția în gestionarea stocurilor sau pur și simplu donarea alimentelor aflate în surplus celor care au nevoie de ele sunt doar câteva măsuri care pot fi implementate ușor, cu costuri relativ scăzute. Pentru rezultate pe termen lung, integrarea metodologiilor în procesele de producție precum este și Amprenta de Mediu a Produselor (PEF) pot ajuta companiile să identifice punctele în care își pot eficientiza resursele și să-și reducă amprenta de mediu. Acest lucru se datorează faptului că metodologia PEF este o măsură bazată pe mai multe criterii de performanță ale unui bun sau serviciu pe tot parcursul ciclului său de viață. Informațiile legate de PEF sunt produse în scopul reducerii și/sau comunicării impactului de mediu al bunurilor sau serviciilor, acoperind întregul lor ciclu de viață (de la extragerea materiilor prime, prin producție și utilizare, până la eliminarea finală a deșeurilor).[5]

Astfel, combinarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 299/2022 privind „Prevenirea Pierderii și Risipei de Alimente” cu metodologia PEF poate îmbunătăți eforturile de reducere a pierderilor și risipei alimentare. În general, PEF poate oferi o metodă științifică și obiectivă pentru evaluarea impactului de mediu al diverselor măsuri luate de producătorii și operatorii economici din sectorul alimentar și, în consecință, îi poate ajuta să identifice cele mai bune practici pentru reducerea utilizării resurselor, a poluării, și a risipei.

IMPLEMENTAREA METODOLOGIEI AMPRENTEI DE MEDIU A PRODUSELOR | Pentru a profita de beneficiile PEF, producătorii și operatorii economici din Moldova pot aplica următoarele măsuri:

  • Evaluarea amprentei lor de mediu: Operatorii economici pot angaja experți sau consultanți PEF pentru a evalua impactul de mediu al produselor și proceselor lor. Acest pas inițial poate ajuta la identificarea punctelor critice și stabilirea priorităților pentru reducerea amprentei lor de mediu.
  • Optimizarea proceselor de producție: Bazându-se pe rezultatele evaluării PEF, producătorii de alimente își pot optimiza producția pentru a reduce consumul de resurse și generarea de deșeuri alimentare. Acest lucru se poate atinge prin îmbunătățirea gestionării stocurilor, reducerea pierderilor din lanțul de aprovizionare, și eficientizarea utilizării energiei.
  • Promovarea consumului durabil: Producătorii de alimente pot promova și încuraja consumul responsabil și durabil. Acest lucru poate include educarea consumatorilor cu privire la risipa alimentară și oferirea de alternative sustenabile sau ecologice.
  • Monitorizare constantă și raportare: Producătorii de alimente pot implementa un sistem de monitorizare constantă și raportare a eforturilor lor de reducere a amprentei de mediu. Acest lucru poate ajuta la menținerea transparenței și la demonstrarea angajamentului lor pentru protejarea mediului.
  • Colaborarea cu organizațiile de caritate: Producătorii de alimente pot colabora cu organizațiile de caritate. De exemplu, cantinele sociale sau alte entități care furnizează servicii sociale pot primi alimentele care se apropie de data de expirare. O asemenea colaborare ar putea ajuta la reducerea risipei alimentare și la susținerea comunităților vulnerabile.

RESPONSABILITATE SOCIALĂ ȘI IMAGINE POZITIVĂ | Promovarea și aplicarea PEF demonstrează responsabilitatea socială a producătorilor de alimente și angajamentul lor față de mediu. Acest lucru poate consolida imaginea pozitivă a companiilor în ochii consumatorilor și a partenerilor de afaceri, și poate contribui la creșterea reputației și a loialității clienților. O companie conștientă de impactul său asupra mediului și care lucrează activ pentru a-l reduce poate atrage un număr mai mare de consumatori care împărtășesc aceleași valori.

CONCLUZIE | Moldova, asemenea multor altor țări, se confruntă cu provocări legate de risipa alimentară și impactul acesteia asupra mediului. Cu toate acestea, prin introducerea metodologiei PEF și respectarea Legii nr. 299/2022, producătorii de alimente pot avea un rol semnificativ în reducerea pierderilor și risipei de alimente și în îmbunătățirea amprentei de mediu a produselor. Prin adoptarea unui comportament responsabil și durabil, companiile pot contribui la crearea unei societăți mai conștiente și mai responsabile în ceea ce privește consumul alimentar și protecția mediului.

[1] https://www.un.org/en/observances/end-food-waste-day  

[2] https://cancelaria.gov.md/ro/apc/agenda-de-dezvoltare-durabila-2030

[3] https://champions123.org/target-123

[4] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132168&lang=ro

[5] https://www.eu4environment.org/advancing-product-environmental-footprint-pef-in-selected-industries-of-the-eastern-partner-countries/

Economia EURO 2024

0

Conform estimărilor UEFA campionatul european de fotbal ar trebui să genereze venituri de circa 2,4 miliarde de euro pentru UEFA si subsidiarele sale. UEFA a promis ca EURO2024 să fie cel mai sustenabil campionat european de până acum și a prezentat o strategie ESG (mediu, social, guvernanță),  pentru implementarea căreia s-a investit 32 de milioane de euro. 

În ciuda acestor cifre, Germania nu se poate baza pe luna în care se desfășoară EURO2024 pentru a-şi revitaliza economia, după cum arată un studiu realizat de institutul economic german IW Koeln, citat de Reu­ters. Autorii studiului fac o comparație cu perioada Campionatului Mondial de Fotbal din 2006, organizat de Germania, care nu a avut un impact economic major. Aceștia au explicat că mulți consumatori ar putea fi încurajați de oportunitatea Campionatului European de Fotbal din 2024 pentru a-şi cumpăra un nou televizor sau pentru a bea o bere în plus în timpul meciurilor, dar asta nu este o garanție că va crește per total consumul.

Dincolo de economia germană, dimensiunea de business a campionatului european din 2024 este una impresionantă, în contextul în care valoarea totală de piață a loturilor echipelor naționale care s-au calificat pentru această fază a competiției este de 11,87 miliarde de euro, conform Transfermarkt.de. Anglia și Franța au cele mai valoroase loturi de la EURO 2024  – de peste un miliard de euro. România este cel mai slab cotată dintre formațiile calificate, fiind depășită chiar și de Albania – singurele echipe care valorează sub 100 de milioane de euro.

În general valoarea loturilor naționale corelează cu nivelul de competitivitate calculat pe baza unui model statistic al Centrului Internațional pentru Studii Sportive (CIES) din Elveția.

Cel mai valoros jucător din competiție este francezul Kylian Mbappe, evaluat la 180 de milioane de euro, urmat de englezul Jude Bellingham – 150 de milioane de euro. Cel mai bine cotat jucător român de la EURO 2024 este Radu Drăguşin (25 de milioane de euro). Cel mai tânăr jucător este spaniolul Lamine Yamal, care nu am împlinit nici 17 ani, iar cel mai în vârstă este portughezul  Pepe care a trecut de 41 de ani.

Valoarea totală a premiilor de la campionatul european este de 331 de milioane de euro, similar cu bugetul de la EURO 2020. Fiecare dintre cele 24 de echipe va câștiga cel puțin 9,25 milioane de euro pentru participarea la EURO2024. Premiile cresc progresiv pentru fiecare echipă care avansează în competiție, iar o echipă care câștigă fiecare meci poate ajunge să primească 28,25 milioane de euro.

Surse:

Transfermarkt.de

zf.roZiare.ro

In memoriam: Constantin Marin

0

Cu profundă tristețe și un imens regret, anunțăm trecerea în neființă a domnului Constantin Marin, un remarcabil lider și vizionar, director al Centrului de Cercetări Financiar-Monetare din cadrul Institutului de Cercetări Economice a Academiei Române. Plecarea sa lasă un gol imens în inimile celor care l-au cunoscut și au lucrat alături de el, dar și în comunitatea științifică și financiară din România și Republica Moldova.

S-a născut la 26 august 1951 la București. În 1974, a absolvit ASE, Facultatea de Economia Industriei, Construcțiilor și Transporturilor. În anul 1999, a susținut un doctorat în economie la Institutul Național de Cercetări Economice, continuând să-și lărgească orizonturile prin diverse cursuri internaționale, inclusiv la Institutul FMI și la Economic Development Institute al Băncii Mondiale. Domeniile sale de activitate profesională cuprind cercetări financiar-monetare, politici concurențiale și restructurarea întreprinderilor.

Constantin Marin a fost un adevărat pilon al cercetării financiar-monetare din România, dedicându-și întreaga carieră înțelegerii și dezvoltării sistemelor financiare. Sub conducerea sa, Centrul de Cercetări Financiar-Monetare a atins noi culmi de excelență, devenind un punct de referință în domeniu, atât pe plan național, cât și internațional. Cunoscut pentru integritatea, pasiunea și devotamentul său, Constantin Marin a fost un mentor și un prieten de nădejde pentru colegii săi. Contribuțiile sale semnificative la studii și proiecte de cercetare au adus schimbări pozitive și durabile în peisajul financiar. Viziunea sa clară și abilitățile sale de leadership au inspirat multe generații de cercetători și profesioniști.

Pe lângă realizările sale profesionale, domnul Marin a fost și un bun român. În 1992, a activat în cadrul unui grup comun moldo-român de cercetare privind analiza comparativă și oportunitățile de integrare a Republicii Moldova cu România. Unul din rezultatele acestei activități a fost elaborarea Concepției de integrare a Republicii Moldova cu România, prezentată președinților celor două state românești. În lucrarea sa „Integrarea monetară în spațiul românesc” publicată acum peste 30 de ani, el menționează: ”Spațiul românesc cuprinzând cele două entități statale actuale se prezintă ca un areal privilegiat. Există aici o concentrare de potențial bazat pe comunitatea etnică incontestabilă. El va mări piața internă într-o perioadă în care acest lucru nu este la îndemâna oricui și va crea noi oportunități pentru investiții străine. Programul de integrare va trebui să țină seama de situația actuală a fiecărei entități statale, inclusiv politica… Este necesar un angajament politic ferm pentru definirea obiectivului urmărit – a formulei de integrare – pentru a delimita etapele și a concepe mecanismele adecvate”.

Ca o ironie a sorții, Marin Constantin urma să participe la Workshop-ul științific „Provocări economice și financiare actuale: sustenabilitate și soluții multidisciplinare” pe 28 iunie 2024, la Casa Academiei. Evenimentul, realizat în parteneriat cu Facultatea de Științe Economice a Universității Petrol-Gaze din Ploiești, Institutul de Economie Națională al Academiei Române și Universitatea Româno-Americană, ar fi fost încă o ocazie de a împărtăși din vasta sa experiență și cunoștințe.

Marin Constantin va rămâne în amintirea noastră nu doar ca un profesionist desăvârșit, ci și ca un prieten drag, un mentor și un om de o noblețe rară. Pierderea sa lasă un gol imens în comunitatea academică și în inimile celor care l-au cunoscut și apreciat. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și ne rugăm ca sufletul său să își găsească pacea veșnică.

Drum lin, domnule Constantin Marin. Moștenirea dumneavoastră va continua să inspire și să ghideze comunitatea românească.

Impactul aderării Republicii Moldova la UE asupra bugetului național

0

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ și asupra bugetului național al țării. Beneficiile economice, sprijinul financiar și obligațiile de conformitate cu normele europene vor influența modul în care Moldova își va gestiona resursele bugetare.

Una dintre principalele avantaje ale aderării este accesul la fondurile europene. Moldova va beneficia de Instrumentul pentru Asistență de Pre-aderare (IPA), care oferă sprijin financiar pentru pregătirea țărilor candidate în vederea aderării la UE. Acest instrument va aloca sume semnificative pentru reforme structurale și dezvoltarea infrastructurii. De exemplu, conform Comisiei Europene, în perioada 2021-2027, Moldova va avea acces la fonduri substanțiale destinate dezvoltării economice și investițiilor publice și private.

Investiții în infrastructură și sectorul energetic

În cadrul Planului Economic și de Investiții (EIP), UE va mobiliza aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru Moldova, vizând cinci domenii prioritare: dezvoltarea economică, comerțul, eficiența energetică, conectivitatea și dezvoltarea capitalului uman. Printre proiectele specifice se numără modernizarea infrastructurii școlare și a sistemelor de încălzire, precum și ancorarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport​​.

Creșterea veniturilor și îmbunătățirea colectării taxelor

Aderarea la UE va implica, de asemenea, o mai bună colectare a taxelor și combaterea evaziunii fiscale prin implementarea programelor europene de vamă și fiscalitate. Aceste programe vor ajuta Moldova să îmbunătățească sistemul său fiscal, să crească veniturile bugetare și să asigure o administrare mai eficientă a taxelor și impozitelor​​.

Reformele și condiționalitățile

Pe lângă sprijinul financiar, Moldova va trebui să îndeplinească o serie de condiții legate de reformele structurale, inclusiv cele din domeniul justiției și combaterii corupției. Aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura transparența și eficiența utilizării fondurilor europene. Conform unui raport al Comisiei Europene, Moldova a făcut progrese semnificative în aceste domenii, ceea ce este esențial pentru a menține fluxul de fonduri și sprijinul continuu din partea UE​.

Impactul pe termen lung asupra economiei

Pe termen lung, aderarea la UE va stimula creșterea economică prin atragerea de investiții străine directe, crearea de locuri de muncă și integrarea în piața unică europeană. Acest lucru va duce la o creștere a PIB-ului și la îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor moldoveni. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, integrarea europeană ar putea duce la o creștere a PIB-ului Moldovei cu până la 5% anual în următorii 10 ani​​.

Aderarea Republicii Moldova la UE va aduce numeroase beneficii economice și financiare, dar va necesita și implementarea unor reforme structurale majore. Accesul la fondurile europene, sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea colectării taxelor vor contribui la creșterea veniturilor bugetare și la dezvoltarea economică durabilă a țării. Totuși, succesul acestui proces depinde de capacitatea Moldovei de a implementa și menține reformele necesare pentru a se alinia standardelor europene.

Studiu de caz – Lituania

Lituania a aderat la Uniunea Europeană în 2004, alături de alte șapte țări din Europa Centrală și de Est. Această aderare a marcat începutul unei perioade de creștere economică semnificativă, fiind una dintre cele mai reușite transformări economice post-sovietice.

După aderarea la UE, PIB-ul pe cap de locuitor al Lituaniei a crescut considerabil. Conform unui studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD), în perioada 2003-2023, PIB-ul pe cap de locuitor al Lituaniei a crescut de la 26% din PIB-ul pe cap de locuitor al Germaniei la 50%. Aceasta reflectă o dublare a veniturilor relative față de cel mai puternic stat membru al UE, în mare parte datorită integrării profunde în lanțurile de aprovizionare europene și globale​.

Lituania a beneficiat de fonduri europene substanțiale pentru dezvoltare. În perioada 2007-2013, Lituania a primit 6,8 miliarde de euro din Fondurile Structurale și de Investiții Europene, iar între 2014-2020, această sumă a crescut la 8,39 miliarde de euro​. Aceste fonduri au fost esențiale pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltarea regională și sprijinirea inovării și educației.

Lituania a menținut o politică fiscală solidă, reușind să aibă un surplus bugetar în 2017 și să stabilizeze datoria publică la aproximativ 40% din PIB. Această stabilitate a fost crucială pentru a face față provocărilor economice și pentru a asigura o creștere durabilă pe termen lung​.

Aderarea la UE a impulsionat Lituania să implementeze reforme structurale majore și să integreze economia națională în piața comună europeană. Aceste măsuri au sporit competitivitatea și au atras investiții străine directe, în special din țările UE, contribuind la creșterea economică rapidă​

Experiența Lituaniei oferă Republicii Moldova un model clar al potențialului beneficiu economic al aderării la UE. Dacă Moldova va urma un traseu similar, se poate aștepta la o creștere economică accelerată. Moldova ar putea înregistra creșteri anuale ale PIB-ului de până la 5% datorită accesului la piața comună și fondurilor europene. Fondurile europene vor fi esențiale pentru modernizarea infrastructurii și pentru dezvoltarea regională. Adoptarea politicilor și reformelor europene va contribui la stabilitatea fiscală și la atragerea de investiții străine.

Aderarea Republicii Moldova la UE ar putea avea un impact pozitiv major asupra bugetului național, similar cu cel observat în Lituania, contribuind la creșterea economică, stabilitatea fiscală și modernizarea infrastructurii. Acest model de succes oferă o perspectivă optimistă pentru viitorul Moldovei în contextul integrării europene.

Referințe:

ENP & Enlargement

The World Bank

EBRD

Wikipedia

Aderarea Republicii Moldova la UE: Beneficii pentru fiecare cetățean

0

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate unică pentru a stimula creșterea economică și a îmbunătăți nivelul de trai al fiecărui cetățean. În contextul propagandei anti-UE și al euroscepticismului, este esențial să înțelegem beneficiile concrete și tangibile pe care această aderare le poate aduce. Iată câteva avantaje economice majore de care cetățenii moldoveni vor putea beneficia:

Accesul la o piață de 450 de milioane de consumatori

Prin aderarea la UE, Republica Moldova va obține acces la una dintre cele mai mari și prospere piețe din lume, cu peste 450 de milioane de consumatori. Acest lucru va facilita exporturile de produse moldovenești, în special agricole și industriale, fără bariere tarifare. Producătorii locali vor putea să-și extindă afacerile și să creeze noi locuri de muncă.

Fonduri europene pentru dezvoltare și infrastructură

Una dintre cele mai mari beneficii ale aderării la UE este accesul la fondurile structurale și de coeziune europene. Aceste fonduri sunt destinate dezvoltării infrastructurii, modernizării agriculturii și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii. Proiectele finanțate de UE vor îmbunătăți rețelele de transport, educație și sănătate, aducând beneficii directe fiecărui cetățean.

Creșterea investițiilor străine

Statutul de membru al UE va face Republica Moldova mult mai atractivă pentru investitorii străini. Stabilitatea politică și economică, garantată de apartenența la UE, va crea un mediu favorabil pentru investiții pe termen lung. Creșterea investițiilor străine va stimula economia, va crea locuri de muncă și va aduce tehnologii și know-how avansate.

Protecția drepturilor consumatorilor și a standardelor de viață

Aderarea la UE va însemna și alinierea la standardele europene în ceea ce privește protecția consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului. Cetățenii moldoveni vor beneficia de produse și servicii de calitate superioară și de un mediu mai curat. În plus, drepturile lor ca și consumatori vor fi protejate prin legislația europeană.

Acces la programe de educație și mobilitate

Tinerii moldoveni vor avea acces la numeroase programe de educație și schimburi culturale, precum Erasmus+. Aceste programe vor oferi oportunități de studiu și formare în cele mai bune universități din Europa, contribuind la dezvoltarea competențelor și la creșterea competitivității pe piața muncii.

Sprijin pentru agricultura și dezvoltare rurală

Agricultura, un sector vital pentru Republica Moldova, va beneficia semnificativ de pe urma aderării la UE. Fermierii moldoveni vor avea acces la fonduri și subvenții europene, care îi vor ajuta să modernizeze și să diversifice producția agricolă. Acest lucru va conduce la creșterea productivității și la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural.

Îmbunătățirea sistemului de justiție și reducerea corupției

Aderarea la UE implică adoptarea și implementarea unor reforme riguroase în domeniul justiției și luptei împotriva corupției. Aceste reforme vor asigura un sistem juridic mai transparent și echitabil, consolidând încrederea cetățenilor în instituțiile statului și atrăgând investitori printr-un climat de afaceri mai sigur.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană aduce numeroase avantaje economice care vor avea un impact direct și pozitiv asupra fiecărui cetățean. De la accesul la o piață extinsă și fonduri de dezvoltare, până la creșterea investițiilor și îmbunătățirea standardelor de viață, beneficiile sunt evidente și substanțiale. Este important să privim cu încredere spre viitor și să înțelegem că integrarea în UE poate deschide noi orizonturi de prosperitate și stabilitate pentru Republica Moldova.

Gazprom în cădere liberă

0

Producția de gaze naturale a Gazprom Group s-a redus anul trecut cu 13%, ajungând la nivelul minim record de 359 de miliarde de metri cubi, conform raportului anual al companiei, transmite Reuters. Compania rusească Gazprom a raportat joi pierderi nete de aproape 7 miliarde de dolari în 2023, comparativ cu un profit net de 15,2 miliarde de dolari în 2022. De asemenea, veniturile totale realizate de Gazprom anul trecut au scăzut până la 93 miliarde de dolari, o scădere de 26,8% față de 2022.

Exporturile de gaze rusești spre Europa, care odată reprezentau cea mai importantă piață de export a Rusiei, au scăzut semnificativ din cauza consecințelor politice legate de invazia Rusiei în Ucraina. Vârful acestor exporturi a fost atins în 2018-2019, când livrările anuale au urcat până la 175-180 miliarde de metri cubi. Chiar dacă Gazprom nu mai publică date privind exporturile sale de gaze, calculele efectuate de Reuters arată că, în 2023, livrările de gaze ale Gazprom spre Europa au scăzut cu 55,6%, ajungând la 28,3 miliarde de metri cubi.

Un raport realizat de o firmă externă de consultanță pentru Gazprom avertizează că firma rusească s-ar putea să nu recupereze veniturile pierdute din export pentru mai mult de un deceniu, potrivit Financial Times. Conform prognozelor realizate în studiu, până în 2035 exporturile Gazprom către Europa vor avea o medie de 50-75 de miliarde de metri cubi pe an, abia o treime din nivelul de dinainte de război. Deși Gazprom speră că o nouă conductă către China poate contribui la compensarea volumelor pierdute din exporturile europene, capacitatea sa va fi de doar 50 de miliarde de metri cubi pe an, iar prețurile de export solicitate sunt mult mai mici decât în Europa, în timp ce un acord privind construcția sa nu a fost încă semnat.

Raportul, comandat de conducerea companiei și redactat la sfârșitul anului trecut, este printre cele mai sincere recunoașteri de până acum cu privire la modul în care sancțiunile occidentale, impuse ca răspuns la războiul Rusiei, au afectat Gazprom și sectorul energetic mai larg din Rusia. Cota Gazprom din exporturile de energie ale Rusiei va scădea pe măsură ce gazele din conducte, care au fost lovite în mod deosebit de sancțiuni, trec pe un nivel scăzut în fața gazelor naturale lichefiate, mai puțin vulnerabile, potrivit raportului.

Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei. Contribuția anuală a Gazprom la bugetul Rusiei se estimează la 40 de miliarde de dolari.

Evoluția monedei Euro după alegerile europarlamentare 2024

0

Alegerile europarlamentare desfășurate în perioada 6-9 iunie curent au adus schimbări semnificative în peisajul politic european, cu implicații directe asupra stabilității și valorii monedei Euro. Scrutinul a arătat o tendință accentuată spre dreapta în multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a influențat percepțiile și încrederea în moneda unică.

După alegeri, grupurile populiste de dreapta, precum Identity and Democracy (ID) și European Conservatives and Reformists (ECR), au înregistrat câștiguri semnificative. Se preconizează că grupul ID va deveni al treilea cel mai mare din Parlamentul European, iar ECR ar putea chiar să depășească Renew Europe, devenind astfel al treilea grup ca mărime​. Această reconfigurare politică ar putea crea instabilitate legislativă, având în vedere divergențele ideologice dintre grupuri.

Reacțiile piețelor financiare la rezultatele alegerilor au fost mixte. În general, piețele tind să prefere stabilitatea politică, iar ascensiunea partidelor de dreapta populistă a generat incertitudini cu privire la viitoarele politici economice și fiscale ale UE. Creșterea influenței partidelor eurosceptice ar putea duce la politici mai protecționiste și la tensiuni în cooperarea internațională, aspecte care pot afecta negativ moneda Euro. De exemplu, după anunțarea rezultatelor preliminare, euro a suferit o ușoară depreciere față de principalele valute de referință, investitorii fiind preocupați de posibilele schimbări legislative și de eventualele conflicte politice în cadrul Parlamentului European​.

Conform economica.net, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor, moneda Euro s-a depreciat cu 0,5%, până la un curs de 1,0751 dolari, cel mai scăzut nivel din ultima lună. Aceasta reflectă incertitudinile și temerile investitorilor cu privire la stabilitatea politică și direcția viitoare a politicilor economice ale Uniunii Europene. Fluctuațiile valutare au fost accentuate de îngrijorările privind coeziunea politică și capacitatea noii configurații parlamentare de a menține un cadru economic stabil și predictibil​.

Un alt aspect important este rata de participare la vot, care a crescut față de alegerile anterioare, cu un număr mai mare de tineri​. Această creștere poate indica o mai mare dorință de implicare în problemele europene, ceea ce ar putea avea implicații pozitive pe termen lung asupra stabilității politice și economice a zonei euro.

Referințe:

economica.net

euronews

POLITICO

ECFR

Strategii guvernamentale pentru dezvoltarea pieței ecologice în Republica Moldova

0

În cadrul acțiunii EU4Environment, susținută financiar de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) promovează inițiativa UE privind Piața Unică a Produselor Ecologice (SMGP) și Amprenta Ecologică a Produselor (PEF) în regiunea Parteneriatului Estic. Această inițiativă își propune să sprijine companiile în măsurarea performanței de mediu a produselor lor și să le ofere oportunitatea de a se poziționa pe piața produselor sustenabile.

Republica Moldova, alături de alte țări ale Parteneriatului Estic, beneficiază de implicarea UNIDO în cartografierea practicilor existente și identificarea barierelor care împiedică implementarea PEF. Aceste informații sunt comparate cu sistemele de etichetare disponibile, iar rezultatele obținute vor contribui la creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a oportunităților și beneficiilor oferite de inițiativa SMGP.

Prin implementarea PEF, companiile vor putea demonstra angajamentul lor față de sustenabilitate și vor putea obține un avantaj competitiv pe piața produselor ecologice. Această inițiativă deschide oportunități pentru îmbunătățirea performanței de mediu a companiilor și stimulează dezvoltarea economică durabilă în Republica Moldova.

De asemenea, implementarea PEF aduce numeroase beneficii, atât pentru mediu, cât și pentru consumatori. Produsele ecologice vor avea o mai mare transparență în ceea ce privește impactul lor asupra mediului, ceea ce va permite consumatorilor să facă alegeri informate și sustenabile. În același timp, mediul va beneficia de reducerea impactului negativ al producției și consumului de bunuri.

Pentru a asigura implementarea eficientă a PEF, este necesară implicarea instituțiilor guvernamentale. Acestea joacă un rol esențial în pregătirea și stabilirea condițiilor prealabile pentru aderarea la inițiativa SMGP. Expertiza și cunoștințele instituțiilor guvernamentale sunt cruciale pentru a dezvolta cadrul legislativ și de reglementare necesar, precum și pentru a oferi suport și îndrumare companiilor din industrie. În acest sens, instituțiile guvernamentale pot lua în considerare următoarele acțiuni:

Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare

Instituțiile guvernamentale ar trebui să lucreze la dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ și de reglementare coerent care să susțină implementarea PEF în Republica Moldova. Aceasta ar putea include stabilirea cerințelor minime pentru produsele ecologice, instituirea unui  sistem de certificare și etichetare, precum și promovarea standardelor de mediu în toate sectoarele industriale relevante.

Crearea unui organism de expertiză și monitorizare

Guvernul poate înființa un organism specializat sau desemna o instituție existentă pentru a fi responsabilă de monitorizarea și evaluarea performanței de mediu a produselor conform PEF. Acest organism ar putea colabora cu companiile și organizațiile relevante pentru a dezvolta metodologii specifice și a furniza asistență tehnică în implementarea PEF.

Promovarea și conștientizarea

Instituțiile guvernamentale ar trebui să ia măsuri pentru a crește gradul de conștientizare și înțelegere a inițiativei SMGP și beneficiilor aduse de implementarea PEF. Aceasta poate implica organizarea de evenimente, seminare și campanii de informare adresate atât companiilor, cât și consumatorilor. Guvernul ar putea colabora cu mediul academic, organizații neguvernamentale și mass-media pentru a promova aceste mesaje și a încuraja adoptarea practicilor ecologice.

Susținerea financiară

Guvernul poate furniza sprijin financiar și facilități pentru companiile care doresc să implementeze PEF. Aceasta ar putea include acordarea de granturi, subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula investițiile în tehnologii și procese mai ecologice. De asemenea, guvernul ar putea colabora cu instituțiile financiare pentru a dezvolta instrumente de finanțare inovatoare destinate promovării PEF.

Parteneriate și cooperare internațională

Instituțiile guvernamentale ar trebui să stabilească parteneriate și să coopereze cu alte țări și organizații internaționale pentru a împărtăși bune practici și expertiză în domeniul implementării PEF. Schimbul de cunoștințe și experiență poate contribui la îmbunătățirea capacității instituționale și la accelerarea procesului de implementare a PEF în Republica Moldova.

Promovarea inițiativei UE privind Piața Unică a Produselor Ecologice și Amprenta Ecologică a Produselor necesită un efort concertat din partea instituțiilor guvernamentale, companiilor și cetățenilor. Prin implicarea activă a instituțiilor guvernamentale, Republica Moldova poate deveni un promotor puternic al practicilor ecologice și al produselor sustenabile.