Investițiile companiilor europene încetinesc, dar rămân rezistente

De către

-

octombrie 31, 2025

Un nou raport al Băncii Europene de Investiţii (BEI) prezintă o imagine clară, dar cu nuanţe, asupra climatului investiţional al întreprinderilor din UE. „EIB Investment Survey 2025 – European Union overview” oferă date provenite din circa 13.000 de firme din toate statele membre UE, completate de un eşantion comparativ din Statele Unite.

Mai jos, prezentăm principalele concluzii ale studiului, implicațiile pentru economia UE și, prin extensie, pentru Republica Moldova, precum și câteva recomandări pentru decidenți și mediul de afaceri.

Principalele concluzii

86% dintre companiile din UE îşi declară intenţia de a investi în viitor, comparativ cu 87% în 2024. Totuși, apetitul investiţional slăbeşte: firmele sunt mai rezervate în estimările privind mediul economic, politic şi de reglementare.
Spre deosebire de firmele americane, cele europene se concentrează mai mult pe înlocuirea capacităţilor existente, nu pe extinderea producţiei. Astfel, alocarea către active necorporale (R&D, training, software) reprezintă 35% în UE vs. 22% în SUA.

Firmele europene sunt intens integrate în schimburile comerciale globale, în special cele mari şi din industrie. Doar 7% dintre importatori UE spun că şi-au redus importurile de bunuri şi servicii, în timp ce 19% declară că au diversificat sau crescut numărul ţărilor din care importă.
Prin contrast, în SUA, preocuparea privind tarifele şi practicile vamale este mult mai acută: 77% vs. 48% în UE.

36% dintre firmele UE consideră că tranziţia către standarde climatice stricte va reprezenta un risc în următorii cinci ani, iar 27% o văd ca oportunitate. În SUA, ponderea oportunităților este de 23%.

92% dintre firmele europene au adoptat măsuri concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

68% dintre firmele din UE au declarat că s-au confruntat cu costuri generate de fenomene climatice extreme.

Rata adopției tehnologiilor digitale avansate în UE aproape o egalează pe cea din SUA: 77% vs. 78%.

Utilizarea generativă a inteligenței artificiale (IA) este extrem de apropiată: 37% în UE faţă de 36% în SUA. Cu toate acestea, firmele americane care folosesc big data sau IA le integrează într-un spectru mai larg de activităţi decât cele europene.

Costul timpului petrecut pentru conformare cu reglementările în UE este estimat la 1,1% din cifra de afaceri, iar pentru IMM-uri poate ajunge la 1,8%.

62% dintre firme consideră că piaţa UE este fragmentată pentru produsul principal al fiecăreia, aceeași pondere ca în 2024.

Implicații pentru economia europeană şi pentru Moldova

Atitudinea prudentă a companiilor indică faptul că investițiile majore, de extindere, ar putea fi întârziate, ceea ce înseamnă o creștere economică mai moderată pentru UE în următorii ani.

Pentru Republica Moldova, implicarea în lanțurile valorice europene poate fi influențată pozitiv, dacă mediul de afaceri intern îşi creşte capabilităţile de digitalizare, durabilitate şi adaptare la reglementările UE.

Prioritizarea investițiilor în active intangibile și digitalizare sugerează că firmele din Moldova care urmăresc să intre sau să colaboreze cu parteneri UE ar trebui să își concentreze atenția pe formarea capitalului uman, adoptarea tehnologiilor IA și adaptarea la standarde de mediu.

Fragmentarea pieței UE și barierele reglementare rămân un obstacol. Pentru companiile moldovene care exportă spre UE ar fi recomandabilă o evaluare atentă a conformării la reglementările europene și alegerea partenerilor care au deja experiență în cooperarea transfrontalieră.

Recomandări pentru decidenți și mediul de afaceri

Întreprinderile trebuie să accelereze investițiile în digitalizare și durabilitate, pentru a rămâne competitive într-un context european în care aceste tendințe devin „noile standarde”.

Guvernele și instituțiile de sprijin din UE (și pentru Moldova, în parteneriat) ar trebui să contribuie la reducerea poverii reglementărilor, la simplificarea procedurilor și să sprijine consolidarea pieței unice, ceea ce poate amplifica investițiile.

În contextul Moldovei, adoptarea de politici care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii în accesul la finanțare, tehnologii digitale și know-how european poate amplifica potențialul de integrare în ecosistemul UE.

Monitorizarea atentă a evoluției economice globale (tarife, tensiuni geostrategice, schimbări de lanțuri de aprovizionare) rămâne prioritară, dat fiind că firmele UE deja raportează incertitudini privind aceste elemente.

Republica Moldova în rețeaua vamală unică europeană – ce trebuie să știe brokerii vamali

De către

Economica

-

octombrie 30, 2025

0

Începând cu data de 1 noiembrie 2025, Republica Moldova va deveni parte a reţelei vamale unice europene prin implementarea sistemului New Computerised Transit System (NCTS), în contextul accesului la Convention on a Common Transit Procedure (CTC).

Această evoluție marchează un pas esențial în alinierea legislației şi practicilor vamale moldovene la standardele europene – un beneficiu direct pentru operatorii economici, dar şi o responsabilitate sporită pentru brokerii vamali.

Din perspectiva brokerilor, schimbarea înseamnă modificări importante în proceduri, documentare, trasabilitate și responsabilități – este important să înțelegeți noile reguli pentru a sprijini clienții, a evita întârzierile și a beneficia de avantajele sistemului.

Principalele schimbări pentru tranzit

Mai jos sunt elementele cheie pe care brokerii vamali trebuie să le abordeze și să le știe:

Declarația electronică – unică și trasabilă
Prin NCTS, toate operațiunile de tranzit vor fi introduse electronic, iar declarația de tranzit este validă de la biroul de plecare până la biroul de destinație.

Declarația include un cod special – „Movement Reference Number” (MRN) – care va fi atribuit automat la momentul înregistrării.

Brokerii trebuie să se asigure că documentația suport (ex: CMR – transport, factură comercială) este atașată la momentul transmiterii declarației, așa cum prevede noul normativ.

Regimul de tranzit general vs. export direct
Sistemul clarifică când se aplică regimul tranzitului general și când exportul se face prin procedură obișnuită.

Dacă mărfurile pleacă în alt stat participant la CTC, ele pot fi plasate sub regim de tranzit general la biroul vamal de plecare (cu sigiliu vamal) sau pot fi expediate de la un expeditor autorizat direct la destinație, fără prezenta fizică la birou vamal la plecare.

La frontiera de ieșire, de exemplu la punctul de control Leușeni–Albița, autoritățile române vor confirma electronic trecerea mărfurilor prin NCTS, ceea ce permite urmărirea în timp real până la destinație.

Responsabilități și termene clare
Titularul regimului de tranzit (de regulă, operatorul economic sau reprezentantul său) răspunde că bunurile vor ajunge la biroul de destinație în termenul stabilit și că sigiliile nu au fost deschise fără înregistrare.

Dacă apar discrepanțe minore identificate de autoritatea vamală, titularul are un termen de 3 zile pentru corectare.

Garanții și recunoaștere reciprocă
Sistemul va permite recunoașterea reciprocă a garanțiilor într-un spațiu tranzit comun, reducând costurile asigurării tranzitului.

Brokerii trebuie să verifice dacă clientul este deja înregistrat ca operator economic, dacă are autorizații relevante (ex. AEO – Authorised Economic Operator) și dacă garanția este valabilă pentru tranzit

Digitalizare, trasabilitate și securitate
Odată cu integrarea în NCTS, datele sunt schimbate în timp real între autoritățile vamale ale statelor participante, facilitând controlul în spațiul unic vamal.

Pentru brokeri: este important să aibă personal instruit, să utilizeze sistemele informatice compatibile și să colaboreze cu autoritățile în caz de blocaje sau indisponibilitate a sistemului (există procedură de „fallback”).

Implicaţii practice pentru brokeri vamali

Asigurați-vă că dumneavoastră și echipa cunoașteți modul de operare NCTS, formularele electronice, platformele informatice și termenele. Participați la sesiuni de instruire organizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Includeți prevederi privind responsabilitățile clientului în legătură cu regimul de tranzit, termenele și obligația de a furniza documentele suport.

Identificați dacă mărfurile pot intra sub regim de tranzit sau trebuie declarate ca export normal. Asigurați conformitatea cu regimul ales.

Într-o primă perioadă de adaptare pot apărea clarificări suplimentare. Mențineți contactul cu Serviciul Vamal, participați la consultări, adaptați procedurile interne rapid.

Folosiți facilitățile sistemului NCTS pentru a urmări în timp real bunurile, asigurându-vă că ajung la biroul de destinație în termen și fără incidente (ex: desigilare neautorizată).

În cazul în care tranzitul nu este finalizat sau apar incidente, garanția este expusă. Evaluați riscurile, informați clientul și implementați măsuri preventive.

Profitați de această schimbare ca element de diferențiere. Comunicați beneficiile (viteză, costuri mai mici, predictibilitate) către clienții dvs.

Avantaje pentru clienți

Exportatorii/internatorii moldoveni vor beneficia de un regim mai favorabil pentru tranzitul bunurilor, prin reducerea birocrației și timpilor de așteptare.

Costurile de tranzit se vor reduce datorită recunoașterii reciproce a garanțiilor și proceselor digitale.

Creșterea transparenței și predictibilității le va permite clienților să planifice logistic și financiar cu mai multă încredere.

Securitatea lanțului logistic se va îmbunătăți. Manipulările și fraudele vamale vor deveni mai dificil de realizat într-un cadru digitalizat.

Provocări și atenționări

Întreaga infrastructură IT și conectivitatea trebuie să funcționeze fără întreruperi. În caz de defectare, există procedură de „rollback”, dar la început pot apărea blocaje. Brokerii trebuie să fie pregătiți.

Se va asigura compatibilitatea datelor cu sistemele europene. În caz contrar, erorile sau documentele incomplete pot duce la blocaje la frontieră.

Prima perioadă poate aduce incertitudini, cum ar fi tarife de tranzit, termene de prezentare. De aceea, comunicarea cu clienții devine esențială.

Pentru brokerii vamali din Republica Moldova, integrarea în sistemul NCTS și aderarea la Convenția de Tranzit Comun reprezintă o posibilitate de a oferi servicii mai rapide, mai sigure, mai transparente, adaptate standardelor europene.

În același timp, schimbarea necesită pregătire internă serioasă, adaptarea procedurilor, formarea echipelor și o comunicare clară cu clientela. Dacă sunt gestionate corespunzător, avantajele sunt semnificative: clienți mai mulți, cota de piață mai mare, valoare adăugată crescută.

Moldova, parte a Zonei Unice de Plăți în Euro: ce înseamnă aderarea la SEPA pentru economie și cetățeni

De către

Economica

-

octombrie 6, 2025

0

Republica Moldova intră oficial în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), alături de statele Uniunii Europene și alte țări participante. Conectarea la această infrastructură financiară reduce costurile transferurilor, scurtează timpul de procesare și aduce cetățenilor și companiilor servicii bancare la standarde europene. Autoritățile și experții din sector vorbesc despre un moment istoric, care consolidează parcursul european al țării și creează noi oportunități pentru diaspora și investitori.

De astăzi, Republica Moldova este conectată oficial la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA – Single Euro Payments Area), un pas cu semnificație istorică în procesul de integrare europeană. Conectarea la infrastructura SEPA înseamnă că transferurile în euro dintre Moldova și celelalte state participante vor fi procesate la aceleași condiții ca în interiorul Uniunii Europene: mai rapid, mai sigur și la costuri reduse.

Procesul de aderare a început pe 30 ianuarie 2024, când Banca Națională a Moldovei a depus cererea oficială, și a culminat pe 6 martie 2025, cu acceptarea Republicii Moldova în aria geografică SEPA de către Consiliul European al Plăților. Astăzi, 6 octombrie 2025, integrarea devine operațională, iar primele tranzacții efectuate prin SEPA sunt deja posibile.

Președinta Maia Sandu a salutat aderarea, apreciind-o ca pe o confirmare a alinierii sectorului financiar-bancar la regulile Uniunii Europene. „Transferurile către și din Uniunea Europeană vor fi mai rapide și mai ieftine. Este un pas concret care îi ajută direct pe cetățeni și întărește legătura noastră cu Europa”, a declarat șefa statului. Premierul Dorin Recean a completat, afirmând că acest proces va duce la creșterea bunăstării fiecărui cetățean și va facilita integrarea Moldovei în piața europeană.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a declarat că integrarea în SEPA este „un moment istoric”, care confirmă parcursul european al țării și aduce beneficii tangibile: plăți mai rapide, mai sigure și mai ieftine pentru cetățeni și companii. În opinia sa, Moldova intră într-o nouă etapă a modernizării sistemului financiar, printr-o apropiere reală de standardele europene.

Beneficiile pentru economie și populație sunt multiple. În primul rând, costurile de transfer în euro se reduc considerabil, comparativ cu perioada anterioară, când comisioanele ajungeau la zeci sau chiar sute de euro. În al doilea rând, plățile transfrontaliere vor fi mai rapide și mai sigure, respectând aceleași standarde aplicate în interiorul Uniunii Europene. Pentru diaspora, avantajele sunt evidente: banii trimiși acasă vor ajunge mai ușor, mai ieftin și fără proceduri complicate. În același timp, mediul de afaceri beneficiază de o infrastructură modernă și competitivă, care crește atractivitatea țării pentru investiții străine. La nivel macroeconomic, experții estimează economii anuale de circa 12 milioane de euro imediat după aderare, cu potențial de a depăși 20 de milioane pe termen mediu.

Odată cu aderarea la SEPA, băncile comerciale trebuie să finalizeze ajustările tehnice pentru a asigura interoperabilitatea completă cu standardele europene, iar clienții, atât persoane fizice cât și companii, trebuie să se informeze despre tarifele aplicate de instituțiile financiare. În paralel, autoritățile de reglementare trebuie să continue reformele legislative și de supraveghere pentru a garanta compatibilitatea deplină cu normele Uniunii Europene.

Conectarea Republicii Moldova la SEPA reprezintă, așadar, mai mult decât o simplă reformă tehnică. Este un semnal politic și economic puternic că țara se apropie de standardele europene, iar beneficiile vor fi resimțite atât de diaspora, cât și de cetățenii de acasă și de mediul de afaceri. Dacă reformele vor continua și sectorul bancar va reuși să se adapteze rapid, Moldova are șansa să transforme această aderare într-un avantaj strategic pentru întreaga economie.

PROGRAMELE ELECTORALE: ÎNTRE POPULISM SI REALITATE

De către

Economica

-

septembrie 24, 2025

0

Cu ajutorul IA, am realizat o evaluare a programelor electorale pentru alegerile din 28 septembrie 2025. Analiza a fost efectuată pe baza a douăsprezece criterii din patru domenii de politici publice:

Economic: crearea locurilor de muncă, creșterea exporturilor, atragerea investițiilor;
Social: reducerea sărăciei, îmbunătățirea educației, îmbunătățirea sănătății, protecția mediului și îmbunătățirea condițiilor de trai;
Relații externe: integrarea europeană, creșterea sprijinului financiar/internațional;
Securitate: cooperarea externă pentru securitate, asigurarea păcii și creșterea capabilității armatei naționale.

Fiecare criteriu a fost notat de la 1 (foarte slab / neconvingător) la 5 (excelent / foarte bine fundamentat). În plus, am estimat și costurile promisiunilor electorale, pe o scară de la 1 (costuri foarte scăzute) la 5 (costuri foarte ridicate).

Infograficul din imaginea de sus prezintă mediile pe domenii, media totală și ratingul costurilor pentru fiecare partid participant la alegeri.

PAS – Medie totală: 4.25 | Cost estimat: 3 (mediu)

Cum era de așteptat, PAS obține cel mai mare rating al programului electoral. Programul propune politici coerente pentru atragerea investițiilor și stimularea exporturilor, precum digitalizarea administrației și sprijin pentru IMM-uri, ceea ce susține nota ridicată la domeniul economic. Accentul pe reducerea sărăciei prin majorarea veniturilor minime, investiții în educație și extinderea serviciilor medicale justifică evaluarea bună la domeniul social. Obiectivul clar de integrare europeană și consolidarea parteneriatelor strategice cu UE și SUA susțin scorul maxim la relații internaționale. Planurile de modernizare a Armatei Naționale, de cooperare cu NATO și de întărire a instituțiilor de apărare explică nota peste medie la securitate.

Totodată, există promisiuni considerate frecvent populiste sau dificil de realizat în termenii propuși. De exemplu, creșterea accelerată a salariului mediu la nivelul mediei UE într-un termen foarte scurt este greu de atins fără o creștere economică susținută și investiții masive. De asemenea, reducerea substanțială a taxelor pentru toate categoriile de cetățeni, concomitent cu extinderea programelor sociale, ar putea crea presiune bugetară majoră și este dificil de finanțat fără măsuri compensatorii clare.

BEP – Medie totală: 2.85 | Cost estimat: 4 (ridicat)

Blocul promovează idei de creștere economică prin protecționism și sprijin masiv pentru întreprinderile locale, însă fără măsuri credibile de atragere a investițiilor externe, ceea ce menține ratingul economic la un nivel doar moderat. Promisiunile de majorări semnificative ale salariilor și pensiilor „fără creșteri de taxe” sunt puternic populiste și greu de finanțat, motiv pentru care domeniul social primește o notă medie. „Patrioții” insistă pe o „neutralitate absolută” și reducerea cooperării cu UE și NATO, o abordare care izolează țara și limitează integrarea europeană, justificând scorul scăzut la relații externe. Deși declară sprijin pentru pace, propun diminuarea cheltuielilor militare și resping modernizarea armatei, slăbind perspectivele de securitate.

În ansamblu, programul abundă în promisiuni populiste, printre care revenirea la vârsta de pensionare de 57 de ani, creșteri rapide ale veniturilor fără surse reale de finanțare și reducerea prețurilor la utilități prin simple „decizii administrative” – inițiative nerealiste și lipsite de fundament economic, menite mai degrabă să atragă voturi decât să ofere soluții aplicabile.

Partidul Nostru – Medie totală: 3.00 | Cost estimat: 3 (mediu)

Partidul Nostru are un program cu accente sociale pronunțate, dar cu multe elemente mai degrabă declarative decât fundamentate. Pe plan economic se promite dezvoltarea rapidă a infrastructurii și scăderea impozitelor pentru toate întreprinderile, dar fără un plan realist de atragere a investițiilor externe, ceea ce justifică un scor mediu. În domeniul social se propune creșteri substanțiale ale pensiilor și salariilor bugetarilor fără surse clare de finanțare, o abordare populistă care face dificilă susținerea acestor măsuri pe termen lung. PN promovează o „neutralitate strictă” și relații echilibrate cu Estul și Vestul, dar fără pași concreți pentru integrarea europeană, rezultând o notă moderată. Deși se declară sprijin pentru menținerea păcii, evită angajamente ferme privind modernizarea armatei, menținând un nivel scăzut de ambiție.

Promisiunile de majorare masivă a pensiilor și salariilor concomitent cu reducerea taxelor, precum și oferirea de subvenții generale pentru utilități sunt exemple clare de populism, deoarece nu sunt susținute de calcule bugetare și ar putea crea presiuni fiscale semnificative.

Blocul Alternativa – Medie totală: 3.44 | Cost estimat: 3 (mediu)

Blocul Alternativa prezintă un program cu idei de modernizare, dar și cu promisiuni greu de finanțat. Blocul susține sprijin pentru IMM-uri, digitalizare și investiții în infrastructură, dar fără un plan clar de atragere a capitalului străin, ceea ce justifică un scor doar mediu. Pe plan social se promit creșteri semnificative ale salariului minim și extinderea rapidă a serviciilor medicale gratuite, măsuri atractive dar costisitoare și insuficient explicate, cu accente populiste. În relații externe se declară sprijin pentru integrarea europeană și intensificarea cooperării cu partenerii occidentali, deși liderii Blocului au probleme în acest domeniu și sunt suspectați de legături cu Kremlinul. În domeniul securității se propune consolidarea capacității de apărare și cooperare cu organizații internaționale, însă fără detalii privind finanțarea, rezultând un rating moderat. Promisiunile de dublare rapidă a salariului minim și oferirea de servicii medicale complet gratuite pentru toți cetățenii, fără un plan bugetar credibil, sunt considerate populiste și dificil de realizat în termenii propuși.

Concluzii

Analiza comparativă arată că, deși partidele diferă ca orientare, multe programe electorale sunt marcate de promisiuni cu caracter populist, în special în domeniul social. Creșteri masive de salarii și pensii, scăderi de taxe simultane cu extinderea cheltuielilor bugetare sau reducerea prețurilor la utilități sunt propuneri atractive electoral, dar cu fezabilitate scăzută și impact bugetar greu de susținut.

PAS se evidențiază prin politici mai coerente, dar și aici apar obiective greu de atins rapid, cum ar fi apropierea accelerată de nivelul salariilor UE. Blocul Patriotic, Partidul Nostru și Blocul Alternativa includ numeroase angajamente sociale și fiscale care ignoră constrângerile economice, mizând pe retorică de tip „toți primesc mai mult, fără costuri suplimentare”.

În ansamblu, evaluarea demonstrează că populismul economic și social rămâne o strategie electorală centrală, iar diferența reală între programe constă mai mult în gradul de fundamentare și claritatea planurilor de finanțare decât în nivelul promisiunilor.

Mihai Roșcovan

Republica Moldova din nou la răscruce

De către

Economica

-

august 12, 2025

0

Republica Moldova se află în fața unui moment de răscruce istorică. Alegerile parlamentare din 28 septembrie nu sunt doar o competiție politică între partide, ci un referendum tacit asupra direcției strategice a țării: integrarea deplină în Uniunea Europeană sau reîntoarcerea în orbita geopolitică a Rusiei lui Vladimir Putin.

Deși pentru o parte dintre alegători opțiunea pare clară, există încă un segment important al populației care fie înclină spre partidele pro-ruse, fie rămâne indecis. Înțelegerea consecințelor reale pe care le-ar putea avea o eventuală victorie a forțelor politice aliniate intereselor Kremlinului este esențială pentru fiecare cetățean.

Ce ar însemna pentru securitatea națională o guvernare pro-rusă?

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a demonstrat lumii întregi că regimul de la Kremlin este dispus să folosească forța militară pentru a submina statele vecine care se îndepărtează de orbita sa de influență. Moldova, aflată la doar câțiva zeci de kilometri de linia frontului, este deja vulnerabilă din punct de vedere geostrategic.

O guvernare pro-rusă ar putea slăbi treptat cooperarea cu partenerii de securitate occidentali, blocând orice inițiativă menită să întărească apărarea națională. În același timp, ar crea condiții favorabile pentru o infiltrare mai intensă a serviciilor secrete rusești în instituțiile statului, ceea ce ar crește semnificativ riscul de destabilizare internă. Sub o astfel de conducere, ar putea fi relansate discuțiile despre federalizarea Moldovei — un scenariu promovat constant de Moscova pentru a-și păstra controlul asupra regiunii transnistrene și pentru a limita suveranitatea țării. Procesul de aderare la Uniunea Europeană și apropierea de NATO ar fi practic înghețate, lăsând Republica Moldova izolată și dependentă de așa-zisele „garanții” ale Kremlinului, într-un scenariu asemănător celui trăit de Belarus.

Istoria recentă din alte state ex-sovietice arată că, odată reinstalat controlul Kremlinului, libertatea presei, independența justiției și pluralismul politic sunt primele victime.

Consecințe economice directe

Economia Moldovei depinde tot mai mult de relațiile comerciale cu Uniunea Europeană. În prezent, peste 65% din exporturile moldovenești merg spre piața UE, comparativ cu mai puțin de 10% către Rusia.

Dacă un guvern pro-rus ar decide reorientarea exporturilor Republicii Moldova spre Est, efectele ar putea fi dramatice pentru economie. Țara ar pierde accesul la piața unică europeană, unde în prezent produsele moldovenești beneficiază de tarife zero și de un cadru clar de standarde care facilitează comerțul. Această schimbare ar însemna și izolarea de fondurile europene, esențiale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, agricultură, energie și dezvoltare rurală. În locul unei economii integrate cu cea europeană, Moldova ar deveni tot mai dependentă de Rusia, expunându-se din nou șantajului energetic și comercial — un scenariu pe care l-a mai trăit în trecut în crizele legate de gazele naturale. În plus, climatul investițional s-ar deteriora rapid: companiile occidentale ar evita să investească într-o țară percepută ca fiind ostilă Uniunii Europene și Statelor Unite sau aflată sub sancțiuni internaționale.

Trebuie amintit că Rusia nu a reușit să ofere prosperitate nici măcar propriilor cetățeni, iar modelul economic promovat de Kremlin se bazează pe resurse energetice și pe menținerea dependențelor, nu pe inovație și investiții durabile.

Impact social și migrație

O schimbare de orientare politică spre Moscova ar avea consecințe sociale profunde. Tot mai mulți cetățeni ar alege să plece spre Occident, în căutarea libertății și a unui trai decent, fugind de instabilitatea și lipsa de perspective din țară. Abandonarea reformelor pro-europene ar putea duce la reintroducerea vizelor pentru moldovenii care doresc să călătorească în Uniunea Europeană, limitând libertatea de mișcare câștigată cu greu în ultimul deceniu. În același timp, societatea s-ar polariza tot mai mult, riscând să fie împinsă spre conflicte interne, alimentate de propaganda rusă și de rețelele de influență care ar exploata orice diferență etnică, lingvistică sau religioasă pentru a diviza populația.

Riscul pierderii suveranității

Poate cel mai grav pericol este cel al pierderii suveranității reale. O guvernare pro-rusă ar putea semna acorduri economice și politice care ar lega Moldova de structuri dominate de Rusia, cum ar fi Uniunea Economică Eurasiatică sau Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Aceste acorduri ar reduce drastic capacitatea Moldovei de a-și lua propriile decizii de politică externă și internă. Practic, țara ar deveni o anexă politică și economică a Kremlinului.

Alegerile din 28 septembrie 2025 nu sunt despre partide, promisiuni sau simpatii trecătoare. Ele sunt despre viitorul Republicii Moldova ca stat liber, democratic și prosper. Votul pentru partidele pro-ruse înseamnă un salt înapoi spre izolare, dependență și autoritarism. Votul pentru continuarea integrării europene înseamnă consolidarea independenței, securității și a șansei la o viață mai bună pentru toți cetățenii.

Aceste alegeri sunt, fără exagerare, cele mai importante din istoria recentă a țării. Alegerea este a fiecăruia dintre noi, dar consecințele vor fi resimțite de întreaga națiune, pentru generații întregi.

Cum ar arăta relația cu Ucraina sub un guvern pro-rus

Relația Moldovei cu Ucraina este acum una esențială, atât din punct de vedere economic, cât și de securitate. Ucraina este singurul nostru tampon geografic în fața agresiunii militare ruse și principalul partener strategic în regiune.

Un guvern pro-rus ar putea reduce cooperarea în domeniul securității de frontieră, ceea ce ar lăsa regiunea transnistreană mai vulnerabilă și ar facilita contrabanda, precum și infiltrările ilegale. Proiectele comune de infrastructură și energie, inclusiv interconectările electrice și de transport, ar putea fi încetinite sau chiar blocate, afectând direct dezvoltarea pe termen lung a ambelor țări. În plus, o poziție ambiguă față de războiul din Ucraina ar risca să deterioreze ireversibil relațiile bilaterale, izolând și mai mult Republica Moldova pe plan regional.

Într-un scenariu mai grav, Moldova ar putea deveni un spațiu-tampon neutru în favoarea Rusiei, reducând sprijinul logistic și politic pe care îl oferă acum Ucrainei. Asta ar avea implicații directe asupra securității noastre naționale: dacă Ucraina cade, Moldova ar deveni următoarea țintă strategică.

Cum s-ar schimba relația cu România

România este în prezent cel mai important partener strategic, comercial și politic al Republicii Moldova, oferind anual sprijin financiar, investiții în infrastructură, proiecte energetice și asistență umanitară. Sub un guvern pro-rus, această relație ar suferi o deteriorare rapidă. Mesajele ostile și politicile orientate spre Moscova ar diminua încrederea Bucureștiului, iar finanțările și programele de sprijin ar putea fi reduse sau chiar suspendate. Proiectele transfrontaliere — de la interconectarea energetică la modernizarea podurilor și punctelor vamale — ar fi puse pe pauză, afectând direct economia și mobilitatea cetățenilor. În plus, România ar fi obligată să-și concentreze resursele în consolidarea frontierei estice a UE și NATO, tratând Republica Moldova mai degrabă ca pe un risc de securitate decât ca pe un partener apropiat.

Controlul mass-mediei și al opiniei publice

Experiența altor state aflate sub influența Kremlinului arată că primele ținte ale guvernelor pro-ruse sunt instituțiile media independente. Prin control politic asupra presei, accesul populației la informații obiective devine limitat, iar propaganda devine politică oficială.

Asta ar putea însemna o cenzură extinsă asupra televiziunilor, radiourilor și platformelor online critice față de guvern, reducând semnificativ pluralismul de opinii. În același timp, canalele pro-Kremlin ar fi extinse și consolidate, promovând un discurs uniform care ar justifica toate deciziile guvernului și ar demoniza Occidentul. Campaniile electorale ar putea fi manipulate prin folosirea resurselor administrative și mediatice, ceea ce ar face aproape imposibilă alternanța democratică la putere.

În doar câțiva ani, spațiul informațional ar putea fi transformat într-o copie a celui din Rusia, unde majoritatea cetățenilor primesc o singură versiune a realității.

Demontarea reformelor deja începute

Guvernele pro-europene au inițiat reforme esențiale în justiție, administrație publică, infrastructură și energie. Aceste reforme sunt susținute financiar și tehnic de Uniunea Europeană și de alte organizații internaționale.

Un guvern pro-rus ar putea opri reformele judiciare, menținând un sistem controlat politic, în care procurorii și judecătorii să fie loiali puterii și nu independenți. Proiectele de infrastructură finanțate din granturi europene ar putea fi încetinite sau chiar anulate, fiind înlocuite cu acorduri netransparente încheiate cu firme din Rusia sau din statele satelit ale acesteia. În același timp, tranziția energetică ar fi abandonată, ceea ce ar păstra dependența de gazul rusesc și de contractele opace care au fost folosite, în trecut, ca instrumente de șantaj politic și economic.

Astfel, Republica Moldova ar pierde ani de progres, iar reîntoarcerea pe calea europeană ar deveni extrem de dificilă.

Exemplul altor țări: un avertisment pentru Moldova

Cazurile Belarusului, Armeniei și, parțial, al Serbiei demonstrează clar ce se întâmplă cu statele care aleg să rămână în sfera de influență a Kremlinului. Aceste țări s-au confruntat cu izolare internațională, economii stagnante și profund dependente de Rusia, pierderea graduală a libertăților democratice și creșterea accelerată a exodului populației tinere și educate, în căutarea unor societăți mai libere și a unor oportunități reale de dezvoltare.

Moldova are acum o oportunitate unică de a evita acest drum. O greșeală electorală în 28 septembrie ar putea însă pune țara pe o cale greu de schimbat pentru mulți ani înainte.

Indiferent de nemulțumirile față de actuala guvernare, alegerea dintre un viitor european și reîntoarcerea sub tutela Kremlinului nu este o chestiune de simpatie politică, ci de supraviețuire a statului moldovenesc.

Un vot pentru forțele pro-ruse înseamnă o renunțare voluntară la suveranitate, la libertate și la șansa unei vieți mai bune. Un vot pentru forțele pro-europene, cu toate imperfecțiunile lor, înseamnă păstrarea direcției care oferă Moldovei securitate, prosperitate și demnitate pe termen lung.

Pe 28 septembrie 2025, fiecare cetățean va avea în mână nu doar un buletin de vot, ci viitorul întregii țări.

Tarifele SUA pentru Moldova: o măsură disproporționată? Exportatorii moldoveni sub presiune

De către

Economica

-

august 8, 2025

0

De la 1 august 2025, produsele moldovenești care ajung în Statele Unite sunt taxate cu un tarif vamal uniform de 25%, o decizie luată de administrația americană după ce, în aprilie, fusese anunțată inițial o taxă de 31% – suspendată temporar pentru dialog diplomatic. Din perspectiva agenților economici moldoveni, această măsură este nu doar inoportună, ci și insuficient fundamentată economic.

Deși justificarea Casei Albe face trimitere la un presupus dezechilibru comercial între cele două țări, datele analizate de economiștii independenți arată o realitate mult mai nuanțată. Mai exact, fluxurile comerciale reale între Republica Moldova și SUA sunt deformate de diferențele metodologice în raportarea exporturilor și importurilor, dar și de traseele logistice indirecte.

Administrația SUA susține că balanța comercială e în defavoarea lor, invocând cifre care arată un „excedent” moldovenesc. Însă această percepție se bazează pe o lectură parțială a datelor.

Exporturile Republicii Moldova sunt raportate în funcție de „țara ultimei destinații cunoscute”, în timp ce SUA înregistrează importurile în baza „țării de origine”. Astfel, bunuri produse în Moldova și exportate întâi în UE (pentru ambalare, etichetare sau distribuție) ajung ulterior în SUA. SUA le înregistrează ca produse moldovenești, în timp ce Moldova nu le contabilizează ca exporturi directe către SUA.

Mai mult, importurile Moldovei din SUA sunt în realitate mai mari decât cele raportate de autoritățile americane. În 2024, Moldova a raportat importuri din SUA de 135 milioane USD, față de doar 54 milioane USD raportate ca exporturi de partea americană. Diferența este explicabilă prin faptul că bunurile americane ajung în Moldova prin distribuitori europeni – o practică comercială obișnuită, dar care distorsionează statistica bilaterală directă.

Chiar și înaintea acestei măsuri, exporturile moldovenești către SUA dădeau semne de slăbiciune. În primele luni ale anului 2025, livrările s-au redus, în special din cauza volatilității cererii globale și a disfuncțiilor în lanțurile de aprovizionare.

Aplicarea tarifului de 10% în perioada mai-iulie a agravat situația, iar tariful de 25% venit în august nu face decât să accentueze vulnerabilitățile unui exportator mic, dar dinamic, cum este Republica Moldova.

Pentru întreprinderile din domeniul textil, electronică sau industria ușoară, tariful poate duce la pierderea competitivității și la necesitatea reorientării comerciale rapide spre alte piețe. Această presiune vine într-un moment în care majoritatea acestor afaceri deja se confruntă cu provocări logistice, costuri de producție în creștere și incertitudine geopolitică regională.

Economiștii atrag atenția că, înainte de aplicarea unor bariere comerciale de amploare, este esențială o evaluare tehnică detaliată. Fluxurile comerciale reale nu sunt întotdeauna cele reflectate în tabelele statistice brute. De aceea, se cere o renegociere a regimului comercial moldo-american, pe baza datelor ajustate și în parteneriat cu instituțiile specializate internaționale.

Până atunci, mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne expus unei decizii care nu reflectă realitatea economică bilaterală și riscă să afecteze negativ zeci de producători care și-au construit exporturile pe relația cu SUA.

Pentru analiza completă, descarcă comentariul integral de pe expert-grup.org.

Moldovenii vor putea apela și naviga în UE ca acasă: ce trebuie să știi despre roaming-ul involuntar și noile reglementări

De către

Economica

-

august 5, 2025

0

Într-un context regional marcat de tot mai multe deplasări externe și o mobilitate crescută a populației, consumatorii din Republica Moldova trebuie să fie mai bine informați despre drepturile și obligațiile pe care le au în raport cu serviciile de roaming. Chiar dacă operatorii mobili locali includ deja opțiuni de roaming în abonamentele standard, mulți utilizatori riscă să fie afectați de fenomenul roaming-ului involuntar – mai ales în zonele de frontieră sau pe mare, unde semnalul poate fi preluat de rețele străine cu tarife imprevizibile.

Veștile bune vin însă dinspre Bruxelles: la 25 iulie 2025, Consiliul Uniunii Europene a aprobat integrarea Republicii Moldova în zona de roaming la tarife naționale (Roam Like at Home – RLAH), începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, cetățenii moldoveni vor putea folosi apeluri, SMS-uri și internet mobil în Spațiul Economic European (UE + Islanda, Liechtenstein și Norvegia) fără costuri suplimentare – ca și cum s-ar afla acasă.

Această realizare vine în urma Declarației comune din 22 septembrie 2023, semnată de operatorii din Moldova și cei din SEE, care a impus plafoane pentru tarifele de roaming și a deschis calea spre o armonizare a piețelor telecom. Din ianuarie 2024, au fost deja introduse în ofertele comerciale primele minute și date incluse în roaming, dar beneficiile reale pentru consumatori se vor resimți în totalitate abia din 2026.

Totuși, pentru a profita de aceste facilități fără surprize, este important ca utilizatorii să respecte regulile politicii de utilizare rezonabilă. Potrivit ANRCETI, roaming-ul „ca acasă” este posibil doar dacă:

călătoria în UE este temporară și ocazională;
utilizatorul este rezident al Republicii Moldova sau are o legătură stabilă cu țara;
consumul de servicii în străinătate nu depășește, pe o perioadă de 4 luni, cel realizat în Moldova;
nu sunt folosite cartele inactiv în țară, dar active în afara ei.

Furnizorii (Orange, Moldcell, Moldtelecom) au dreptul să monitorizeze și să aplice penalități dacă aceste condiții sunt încălcate, iar utilizatorii pot fi taxați suplimentar în afara ariei de aplicare a roaming-ului RLAH – mai ales în țări care nu sunt membre SEE, dar au semnal puternic la graniță (de exemplu, Turcia, Ucraina, Rusia).

Pentru a evita costurile nedorite, este recomandabil ca înainte de orice călătorie să consulți ofertele detaliate ale operatorului tău și să verifici acoperirea exactă a rețelei. De asemenea, dezactivarea manuală a roaming-ului în setările telefonului sau blocarea automată a conexiunilor în rețele necunoscute poate preveni costuri mari.

Descarcă aici nota integrală, elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!” DESCARCĂ NOTA

Surse utile:

Materialul a fost realizat cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu IPRE și Institutum Virtutes Civilis.

Piața funciară din Republica Moldova: evoluții recente și provocări

De către

Economica

-

august 1, 2025

0

Piața funciară din Republica Moldova a cunoscut, în ultimii ani, o dinamică accelerată, determinată atât de factori economici și geopolitici, cât și de reformele legislative demarate de autorități. Adoptarea noului Cod funciar în anul 2023, intrat în vigoare la 7 martie 2025, a declanșat un proces complex de actualizare a cadrului normativ, vizând transparentizarea, eficientizarea și digitalizarea regimului de proprietate asupra terenurilor agricole.

Implementarea noului Cod funciar a presupus o revizuire a normelor administrative și juridice aplicabile asupra proprietății funciare. Printre modificările-cheie se numără:

eliminarea obligativității autentificării notariale pentru vânzarea terenurilor agricole de mici dimensiuni (sub 0,25 ha);
instituirea dreptului autorităților publice locale de a reclasifica terenuri agricole;
reglementarea strictă a modului de arendare prin licitație publică;
stipularea compensării la valoarea de piață în caz de expropriere;
consolidarea funcțiilor cadastrului funciar, cu accent pe responsabilitatea administrațiilor locale.

Obiectivul central este crearea unui mediu investițional sigur și competitiv în sectorul funciar, cu reguli clare și previzibile, esențiale pentru integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană. Unul dintre cele mai sensibile aspecte ale pieței funciare este creșterea rapidă a prețurilor terenurilor agricole și a costurilor de arendă. Datele de piață sugerează următoarele tendințe:

în nordul țării, prețul unui hectar de teren agricol variază între 60.000 și 100.000 lei, cu vârfuri încă mai mari în zone periurbane;
în sud, prețurile sunt mai mici, oscilând între 40.000 și 60.000 lei/ha;
arenda anuală a ajuns la valori de 3.000–5.000 lei/ha, ceea ce tensionează raporturile dintre marii proprietari și fermierii mici.

Comparativ cu media europeană, terenurile din Moldova rămân mai ieftine ca preț (2.000–5.000 EUR/ha față de peste 10.000 EUR/ha în UE), dar costul arendei este apropiat. Această situație reduce competitivitatea fermierilor autohtoni și poate descuraja investițiile în modernizarea exploatațiilor.

Costurile ridicate de acces la resurse funciare generează un efect negativ cumulativ:

reduc marjele de profit ale fermelor mijlocii și mici;
limitează capacitatea de a atrage credite agricole;
cresc vulnerabilitatea în fața riscurilor climatice și de piață;
favorizează concentrarea terenurilor în mâinile unor entități mari, uneori cu capital străin sau opac;
reduc interesul pentru exploatații familiale sau cooperative agricole.

Pe termen lung, aceste tendințe pot alimenta migrarea populației din mediul rural și accentuarea disparităților teritoriale. În prezent, se impun unele intervenții strategice pentru echilibrarea pieței funciare. Măsurile recomandate includ:

continuarea digitalizării cadastrului și a evidenței funciare;
crearea unui Registru public al contractelor de arendă și al prețurilor funciare;
aplicarea unor politici de sprijin fiscal și financiar pentru fermierii care accesează terenuri prin arendă;
stimularea formelor asociative și a cooperativelor agricole pentru consolidarea poziției pe piață;
instituirea unor plafoane legale privind durata arendării și suprafața maximă cumulabilă;
consolidarea capacității administrative a autorităților locale în gestionarea terenurilor publice.

O piață funciară echilibrată și transparentă reprezintă o premisă esențială pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural din Republica Moldova.

Integrarea Republicii Moldova în UE: o radiografie detaliată a progreselor și blocajelor

De către

Economica

-

iulie 30, 2025

0

Republica Moldova a făcut pași concreți în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar provocările rămân numeroase și profunde. Cel de-al doilea Raport de Monitorizare Independentă privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene, lansat de Expert-Grup în parteneriat cu IPRE, Institutum Virtutes Civilis și Fundația „Friedrich Ebert”, oferă o radiografie detaliată a progreselor și blocajelor întâmpinate în domenii-cheie pentru integrarea europeană.

Documentul evaluează perioada 1 iulie 2024 – 31 mai 2025 și analizează 12 capitole tematice esențiale pentru aderare, din așa-numitul cluster „Elementele fundamentale”, de la democrație și justiție, până la economia de piață și politicile sociale.

Unde s-au făcut progrese

Potrivit raportului, Moldova a înregistrat un scor mediu general de 3,2 din 5, ceea ce reflectă inițierea majorității reformelor și o evoluție pozitivă în multe domenii. Un exemplu notabil este lupta împotriva corupției, unde Procuratura Anticorupție a crescut semnificativ numărul de dosare trimise în judecată, inclusiv împotriva unor figuri politice de rang înalt.

De asemenea, drepturile fundamentale au fost consolidate prin operaționalizarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței și prin îmbunătățirea reprezentării femeilor în viața politică. Moldova a urcat astfel pe locul 7 în Clasamentul Global al Egalității de Gen 2025.

În domeniul economic, lansarea Programului de reducere a muncii nedeclarate, reforma Inspecției Muncii și adoptarea legii freelancerilor au marcat pași importanți pentru formalizarea pieței muncii. La nivel statistic, Biroul Național de Statistică a făcut progrese în alinierea metodologiilor și datelor la cerințele Eurostat.

Probleme structurale și priorități

În ciuda acestor realizări, raportul evidențiază și o serie de vulnerabilități serioase. Capacitatea administrativă scăzută, salariile mici din sectorul public și lipsa de personal continuă să frâneze implementarea reformelor. În justiție, de exemplu, este nevoie de un cadru mai incluziv și transparent pentru consultările publice legate de procesele electorale.

Libertatea presei este un alt domeniu cu probleme – scorul fiind de doar 2,6 din 5. Persistă riscurile privind suspendarea licențelor de emisie pe criterii netransparente, contrar standardelor europene. În acest context, se cere adoptarea unei Legi moderne a presei și revizuirea mecanismelor de sancționare.

Pe partea socială, deși Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a crescut semnificativ plasarea în câmpul muncii, persistă un dezechilibru cronic între cererea și oferta de forță de muncă, în special în rândul persoanelor fără calificări.

În ceea ce privește politica salarială, deși salariul minim a fost majorat la 5.500 lei (și 6.000 lei pentru sectorul real), decalajul salarial de gen rămâne ridicat – 38% în IT și 34,6% în finanțe – iar pensia medie a femeilor este cu peste 700 de lei mai mică decât a bărbaților.

Un apel la coeziune și responsabilitate

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a subliniat în cadrul lansării raportului că „integrarea europeană este un proiect al întregii societăți” și a cerut continuarea parteneriatului cu societatea civilă pentru „a construi o Moldovă dreaptă, sigură și prosperă”. La rândul său, reprezentanta UE la Chișinău, Katerina Fatsea, a reiterat că implicarea activă a societății civile este esențială pentru succesul procesului de aderare.

Ce urmează

Autorii raportului avertizează că următorul test pentru Moldova va fi raportul oficial de extindere al Comisiei Europene, așteptat în toamna acestui an. Până atunci, eforturile trebuie să se concentreze pe fortificarea instituțiilor publice, creșterea transparenței, reducerea inegalităților sociale și modernizarea mecanismelor de consultare publică și protecție a presei.

Pentru analiza completă a celor 12 capitole și toate prioritățile pentru perioada următoare, accesați:
👉 Raportul integral

Comrat își trasează viitorul mobilității urbane: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, supus audierilor publice

De către

Economica

-

iulie 25, 2025

0

Pe 24 iulie 2025, la Comrat, a avut loc o etapă importantă în procesul de modernizare a infrastructurii și serviciilor de transport public: prezentarea publică a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a municipiului. Evenimentul s-a desfășurat între orele 10:00 și 12:00, reunind reprezentanți ai administrației locale, ai comunității de afaceri, ai societății civile și parteneri internaționali.

Primarul municipiului Comrat, dl Sergey Anastasov, a deschis lucrările cu un cuvânt de bun venit, subliniind importanța colaborării interinstituționale pentru crearea unui sistem de mobilitate eficient și incluziv. Reprezentantul GIZ Moldova, dl Eugen Lupașcu, a menționat sprijinul constant oferit autorităților locale pentru elaborarea politicilor publice bazate pe date și bune practici europene.

PMUD Comrat este un document strategic care stabilește viziunea orașului până în 2035+ în ceea ce privește mobilitatea urbană, cu accent pe siguranță, accesibilitate, confort, eficiență și durabilitate ecologică. Analiza actualei situații de transport a evidențiat provocări precum: un parc auto învechit și poluant, infrastructură pietonală și velo fragmentată, lipsa unui sistem coerent de gestionare a traficului și a parcărilor, dar și oportunități majore precum topografia favorabilă pentru ciclism, conectivitatea regională bună și un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și a zonelor publice moderne.

Planul propune un set coerent de măsuri pe termen scurt, mediu și lung: reabilitarea străzilor principale, reorganizarea rețelei de transport public, digitalizarea serviciilor, dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și pietoni, reconfigurarea zonelor aglomerate precum Piața Centrală și Gara Auto, introducerea unei politici tarifare pentru parcări și implementarea de zone cu viteză limitată pentru siguranța traficului.

PMUD Comrat a fost elaborat de un consorțiu internațional de experți, reprezentând Rupprecht Consult (Germania), Civitta Strategy & Consulting (România), TTL Planning (România) și Business Consulting Institute (Republica Moldova).

Proiectul este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) prin intermediul GIZ Moldova, în cadrul inițiativei „Strong Businesses and Communities for Moldova”, implementată în parteneriat cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Audierile publice de la Comrat reprezintă un pas esențial în validarea participativă a PMUD și în deschiderea drumului spre o mobilitate urbană modernă, adaptată nevoilor reale ale locuitorilor.

Economica.md