Acasă Blog

Decizii economice și politice majore la nivel global

0

Bruxelles-ul intenționează să scutească majoritatea companiilor din UE de taxa la frontieră pe carbon

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că peste 80% dintre companiile europene eligibile pentru a fi afectate de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) vor fi exceptate, conform planurilor aflate în prezent în lucru la Bruxelles. Hoekstra a subliniat că cei mai mari importatori, responsabili pentru majoritatea emisiilor vizate de CBAM, vor rămâne în continuare ținta principală. Noul model CBAM aflat în pregătire nu va diminua importanța obiectivelor climatice, ci va simplifica procedurile pentru o gamă largă de companii din întreaga Europă. Această abordare are ca scop reducerea birocrației și creșterea productivității, menținând în același timp angajamentele climatice ale UE. CBAM impune importatorilor din sectoare precum aluminiu, oțel și îngrășăminte să raporteze și să plătească pentru conținutul de carbon al produselor lor, ajustând costurile în funcție de prețul emisiilor din UE. Deși parteneri comerciali precum SUA și India au criticat această măsură, UE insistă că reformele vizează sprijinirea companiilor europene fără a dilua impactul climatic, având în vedere că 95% din importuri vor rămâne acoperite de CBAM. Revizuiri viitoare ar putea extinde CBAM la alte industrii, iar Hoekstra intenționează să consulte părțile interesate înainte ca măsura să fie implementată printr-un act de simplificare. Această inițiativă se aliniază obiectivului Bruxelles-ului de a reduce birocrația și de a îmbunătăți creșterea economică.

Trump retrage 4 miliarde USD din angajamentele SUA pentru fondul climatic al ONU

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a informat ONU că guvernul american retrage toate angajamentele restante față de Fondul Verde pentru Climă. Decizia de a îngheța toate plățile restante nu afectează imediat bilanțul Fondului Verde pentru Climă, dar va reduce capacitatea sa de manevră în viitor. În 2023, administrația Biden a angajat 3 miliarde de dolari pentru fond, dublând o promisiune făcută de președintele Obama, însă doar 2 miliarde au fost efectiv alocate. Rubio a anunțat, de asemenea, că nu va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 din Johannesburg, criticând încercările Africii de Sud de a promova „egalitatea, solidaritatea și sustenabilitatea”. El a declarat că rolul său este de a avansa interesele naționale ale Americii, nu de a risipi banii contribuabililor sau de a susține anti-americanismul.

Planul de creștere economică al Regatului Unit, pus sub semnul întrebării după reducerea ratelor de către Banca Angliei

Planul de creștere economică al cancelarului Rachel Reeves a suferit o nouă lovitură din partea Băncii Angliei, care a înjumătățit prognoza de creștere pentru 2025 și a avertizat asupra scăderii nivelului de trai. Banca centrală a redus prognoza de creștere de la 1,5% la 0,75% din PIB și a avertizat că inflația ar putea atinge 3,7%, depășind ținta de 2%. Unii economiști sugerează că guvernul cheltuie deja peste posibilități, ceea ce ar putea necesita reduceri suplimentare în sectorul public. Cu toate acestea, premierul Starmer și Reeves au salutat reducerea ratei, afirmând că aceasta va ajuta la atenuarea presiunilor legate de costul vieții.

FT: „Marea Britanie ar trebui să fie mai îndrăzneață în resetarea relației cu UE”

Consiliul editorial al FT scrie că Partidul Laburist nu are suficientă ambiție în eforturile sale de a restabili o relație de lucru strânsă cu UE după Brexit. Având în vedere necesitatea urgentă de a consolida economia britanică, guvernul trebuie să accepte că ar putea fi necesar să renunțe la unele dintre liniile sale roșii în discuțiile cu Bruxelles-ul. Obiectivul ar trebui să fie de a face o ofertă cât mai îndrăzneață partenerilor săi din UE în domenii precum securitatea, comerțul, energia, clima și cooperarea în materie de reglementare. O cooperare mai strânsă în domeniul securității, reconectarea schemelor de comercializare a emisiilor din Marea Britanie și UE și îmbunătățirea accesului la piața energetică a UE ar aduce beneficii ambelor părți și ar trebui să fie obiective realizabile, notează articolul.

Sursa: EIB Group News

Republica Moldova va beneficia de un grant european, utilizat prin BERD pentru interconectarea rețelelor de energie electrică cu România

0

6 februarie 2025, Chișinău – Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro pentru co-finanțarea liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava, a doua fază a proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre țara noastră și România.

 Acordul de grant a fost semnat, astăzi, de prim-ministrul Dorin Recean, șefa oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, și directorul general interimar al „Moldelectrica”, Sergiu Aparatu.

Suportul acordat de BERD reprezintă o cofinanțare de 20% a proiectului liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava. De asemenea, mijloacele financiare vor fi utilizate pentru reabilitarea rețelei electrice de transport naționale, prin înlocuirea echipamentului învechit.

 Șeful Executivului a accentuat importanța accesului la piețele europene de energie, menționând că sprijinul din partea Uniunii Europene ajută Republica Moldova să evite șantajul energetic din partea Federației Ruse și să-și consolideze securitatea energetică.

„Astăzi avem lumină și căldură, datorită partenerilor noștri și faptului că, de 4 ani, Guvernul face pași activi, strategici care ne-au dezlegat de șantaj și dependență. Acest acord adițional presupune mijloace financiare gratuite pentru a construi linii de interconectare cu România și pentru a asigura livrările de energie electrică, independent, de pe piața europeană și corespunzător, să ne asigurăm că nu mai putem fi șantajați”, a spus premierul Dorin Recean.

La rândul său, șefa oficiului BERD în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, a menționat că asistența Băncii Europene va fortifica eforturile Guvernului de diversificare a resurselor energetice: „Este un proiect care va ajuta Republica Moldova să construiască un sistem sigur și fiabil de alimentare cu energie electrică”.

Valoarea totală a proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, aflat la cea de-a doua fază, este de 77 milioane de euro. BERD și Banca Europeană de Investiții au contribuit, anterior, cu 30,8 milioane de euro fiecare pentru realizarea acestuia până în luna decembrie 2027.

Sursa: gov.md

Trump îi cere lui Putin să găsească o soluție pentru Ucraina sau să se confrunte cu sancțiuni

0
Sursa imaginii: open.online

Președintele Donald Trump l-a avertizat pe omologul său rus că Statele Unite sunt pregătite să impună un nou val de restricții comerciale dacă Moscova nu ajunge curând la un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, relatează ft.com, theguardian.com și bbc.com.

„Dacă nu ajungem la o ‘înțelegere’ și în curând, nu voi avea de ales decât să impun taxe, tarife și sancțiuni la nivel înalt asupra oricărui produs vândut de Rusia către Statele Unite și către diverse alte țări participante,” a scris Trump pe rețelele sociale. „Hai să terminăm acest război, care nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte! Putem face asta pe calea ușoară sau pe cea grea – iar calea ușoară este întotdeauna mai bună,” a continuat el.

Rusia este deja supusă unor sancțiuni severe din partea SUA, însă oficialii administrației Trump cred că Washingtonul are încă mijloace pentru a exercita și mai multă presiune economică asupra Moscovei, în special prin țintirea sectorului energetic rusesc. Anumiți oficiali cheie au susținut ideea de a impune sancțiuni asupra marilor companii energetice rusești.

Pe de altă parte, wsj.com relatează că președintele Vladimir Putin și președintele Xi Jinping al Chinei au avut o întâlnire prin videoconferință pe 21 ianuarie, în cadrul căreia au reafirmat angajamentul lor pentru o cooperare strânsă. „Ambele părți trebuie să continue să aprofundeze coordonarea strategică, să se sprijine ferm una pe cealaltă și să protejeze interesele legitime ale ambelor țări,” a declarat Xi, conform unui comunicat al părții chineze. La rândul său, Putin a subliniat „alinierea punctelor de vedere privind modul în care ar trebui să evolueze relațiile dintre marile puteri.”

„Clean Industrial Deal”: Strategia UE pentru o industrie verde și competitivă

0

Comisia Europeană se pregătește să lanseze, pe 26 februarie 2025, o nouă strategie de decarbonizare industrială, denumită „Clean Industrial Deal”. Această inițiativă se va axa pe șase piloni tematici esențiali pentru consolidarea competitivității economiei europene: securitatea energetică și prețurile energiei, finanțare, reciclare și materii prime critice, forța de muncă și competențe, piețe de desfacere și acțiune globală.

În contextul actual al prețurilor ridicate la energie, care afectează competitivitatea companiilor europene, Comisia intenționează să publice un „plan de acțiune” pentru energie la prețuri accesibile, în paralel cu „Clean Industrial Deal”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, în cadrul Forumului Economic Mondial din 22 ianuarie, importanța infrastructurii în acest nou plan energetic. Ea a declarat: „Nu numai că trebuie să continuăm să diversificăm sursele noastre de energie și să extindem sursele curate de generare, dar trebuie, de asemenea, să mobilizăm mai mult capital privat pentru a moderniza rețelele noastre electrice și infrastructura de stocare”. Von der Leyen a adăugat că se impune o mai bună interconectare a sistemelor noastre energetice curate și cu emisii reduse de carbon, toate acestea urmând să facă parte din noul plan care va fi prezentat în februarie.

Această strategie vine în contextul în care Uniunea Europeană își intensifică eforturile pentru a-și consolida competitivitatea globală, concentrându-se pe domenii precum inteligența artificială, biotehnologia și energia curată la prețuri accesibile. Un document preliminar al Comisiei Europene subliniază necesitatea simplificării reglementărilor pentru afaceri și introducerea de măsuri menite să stimuleze productivitatea și să decarbonizeze sectorul manufacturier. De asemenea, Franța promovează reducerea poverii reglementărilor UE pentru a rămâne competitivă în raport cu SUA și China.
În plus, Comisia Europeană a propus o politică de preferință pentru companiile din UE în achizițiile publice din sectoare cheie, ca răspuns la protecționismul practicat de Statele Unite și China. Această măsură face parte din noua „Brújula pentru competitivitatea europeană”, care urmărește reindustrializarea Europei și îmbunătățirea competitivității și productivității sale.

Prin aceste inițiative, Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția pe scena globală, promovând o economie durabilă și competitivă, adaptată provocărilor actuale și viitoare.
Sursa: politico.eu

EXPERTIZĂ | Cristina Ciubotaru, fost director adjunct al CNA, despre războiul dintre MJ și PA, pe care l-a denumit „Liga Campioanelor”

0

În țara în care președinta este campioană absolută la deținerea premiilor pentru democrație, dar în care eșuează spectaculos democratica reformă a justiției, s-au încins spiritele între alte două campioane, de această dată, campioanele anticorupție fără portofolii de succes: șefa PA, Veronica Drăgălin, și ministra justiției, Veronica Mihailov.

Meciul campioanelor anticorupție

Într-o zi de miercuri, pe 15 ianuarie 2025, procuratura Veronicăi Drăgălin a anunțat că, în 2024, mai multe procese penale de corupție au fost încetate din cauza prescripției de atragere la răspundere penală a corupților. Prescripția, potrivit lui Drăgălin, ar fi intervenit pentru că Ministerul justiției împreună cu Guvernul și Parlamentul au redus substanțial pedepsele pentru infracțiunile de corupție săvârșite de demnitari (miniștri, deputați) și funcționarii internaționali, ceea ce a scurtat implacabil termenele de prescripție, iar acum, procurorii și instanțele de judecată sunt nevoiți să înceteze procesele de corupție. Altfel spus, după ce nu-i dau sediu, Parlamentul și Guvernul deja nici timp nu-dau lui Drăgălin să mai lupte cu corupția.

Vineri, în ziua de 17 ianuarie 2025, ministerul Veronicăi Mihailov a venit cu un răspuns pentru șefa PA, precum că aceasta nu ar fi înțeles nimic din modificarea legii, că pedepsele, de fapt, doar s-au înăsprit, iar de aceea termenele de prescripție n-au fost afectate. În general, Veronica Mihailov s-a arătat surprinsă că Veronica Drăgălin nu pricepe cum să interpreteze legea, mai ales că procurorii săi ar fi făcut parte din grupul de lucru care tocmai au și venit cu acele idei de modificare a legii penale, care astăzi nu-i plac lui Drăgălin.

Adevărul despre pedepse și prescrierea corupției

Adevărul despre aceste modificări este că, într-o oarecare măsură, ambele tabere mint. Pe de o parte, ministerul, într-adevăr, a înăsprit sancțiunile pentru infracțiunile de corupție săvârșite de cetățeni și funcționarii de rând (aici ministerul nu minte). Însă, sancțiunile pentru infracțiunile de corupție comise de către demnitari (miniștri, deputați) și funcționari internaționali au fost totuși micșorate (aici ministerul minte când spune că n-ar fi făcut-o). Deci, acuzația PA adusă MJ este, oarecum, îndreptățită.

Totuși, cu excepția mitei de până la 5.000 lei, PA minte când zice că termenul de prescripție s-a fi schimbat de la 20 la 5 ani și că așa se explică numărul mare de tocmai 94 soluții de încetare a cauzelor de corupție din anul 2024. De fapt, pentru mita de peste 5000 lei, primită de înalți demnitari de stat, prescripția s-a redus de la 20 la 15 ani și nu de la 20 la 5 ani, precum, evaziv, afirmă procurorii.

Reducerea prescripției de la 20 la 15 ani, în mod normal, nu ar explica numărul anormal de mare de încetare a proceselor penale de corupție pe motivul prescripției. Dar dacă totuși este adevărat, concluziile ce se impun nu avantajează deloc PA: asta ar însemna că fie PA murează dosare de mare valoare (ei cum mare, mai mare de 5000 lei) mai bine de 15 ani, ori PA se bălăcește în dosare de mică valoare, de până la 5000 lei, pe care le instrumentează mai bine de 5 ani, iar asta în pofida decuplării de CNA-ul care i-a tot încâlcit până acum un an și ceva cu dosare de mică corupție.

Cert este că în toate cazurile în care valoarea mitei depășește 5000 lei, chiar și cu reducerea sancțiunilor pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, prescripția s-a redus de la 20 la 15 ani. Adică, lucrurile n-ar sta chiar atât de grav precum le prezintă procurorii Veronicăi Drăgălin. Lipsa detaliilor concrete în comunicările PA și ghionturile cu MJ ar putea genera speculații că ceea ce se întâmplă în realitate sunt un soi de „reduceri” Black Friday la PA, cu încetarea într-o veselie a dosarelor demnitarilor, invocând prescripția de 5 în loc de 15 ani.

Totuși, mult mai gravă este decriminalizarea masivă a infracțiunilor conexe corupției, precum abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327 CP), depășirea atribuțiilor de serviciu (art.328 CP) și neglijența (art.329 CP). Calificarea tuturor acestor infracțiuni depinde de felul în care funcționarii infractori și-au exercitat atribuțiile de serviciu în cadrul instituției publice, cauzând daune considerabile drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, daune în proporții mari și deosebit de mari bugetului public.

Atribuțiile de serviciu ale funcționarilor se regăsesc în legi, hotărâri de guvern, acte departamentale, contracte individuale de muncă și fișa postului. Este evident că în legi atribuțiile funcționarilor sunt enumerate la general și nici nu sunt prevăzute pentru toate categoriile de funcționari. De regulă, legile prevăd doar atribuțiile instituțiilor publice și de departe nici măcar ale tuturor instituțiilor. Instituțiile din cadrul executivului sunt create prin hotărâri de Guvern, ordine ale ministerelor, ale unor servicii și agenții. Deci, nu prin legi. Nu mai comentăm instituțiile înființate de autoritățile locale.

Până la modificările din iunie 2024, procurorii trebuiau să probeze că funcționarii au comis un abuz, o depășire sau o neglijență a atribuțiilor lor de serviciu, conform oricărei reglementări a acestor atribuții. Adică, puteau recurge la hotărâri de Guvern, acte departamentale, contracte și fișele de post ale funcționarilor. După modificări, mai sunt infracțiuni doar abuzul, depășirea și neglijența acelor atribuții de serviciu care sunt reglementate expres prin lege. DOAR DE LEGE ADOPTATĂ DE PARLAMENT. Adică, peste 90% din toate aceste dosare, în care figurează sume impunătoare de daune și prejudicii cauzate, nu mai sunt infracțiuni. Iar asta nu mai este vina PA și a Veronicăi Drăgălin, ci meritul direct al Veronicăi Mihailov, a Guvernului și Parlamentului.

Achizițiile de vaccinuri, gaze naturale sau energie electrică prin dispozițiile CSE, conforme sau contrare legii, sau chiar și dispozițiilor CSE propriu-zis, nu mai sunt infracțiuni! Iar dacă nu mai sunt infracțiuni, în cel mai bun caz, au devenit contravenții de abuz de serviciu (art.312 CC), depășirea atribuțiilor (art.313 CC) și neglijență în serviciu (art.312/2 CC), pentru care termenul de prescripție este de 18 luni!!! Adică, de la termene de prescripție de 5-15 ani din Codul penal pentru abuz de putere, depășirea atribuțiilor și neglijența în serviciu, s-a ajuns la 18 luni, indiferent de valoarea prejudiciului cauzat și interesul material al funcționarului corupt. Funcționarii și demnitarii sigur nu mai riscă pușcărie, nici măcar o amendă serioasă, iar după o mică pauză – pot reveni nestingherit la activitatea prodigioasă de a fura din puținul cetățenilor acestei țări.

Marea finală. Casele de pariuri mizează pe „PA: pa-pa”?!

După toate aceste isprăvi legislative și săgeți trase între PA și MJ, luni, 20 ianuarie 2025, a fost convocat CSS, la care s-a pus în discuție faptul că sistemul anticorupție al țării este prea robust și, prin urmare, neîncăpător, pentru atâtea campioane anticorupție, astfel încât, una din ele ar cam trebui să plece. Gurile rele afirmă că Veronica Mihailov venise pregătită de lichidarea (funcției) Veronicăi Drăgălin, după ce în weekend a și fost încropit un proiect în ministrul cu pricina.

Cică la ședința CSS, Lilian Carp ar fi susținut lichidarea PA, iar prim-ministrul Recean ar fi fost împotrivă. În orice caz, se bârfește că un asemenea proiect oricum nu ar fi fost votabil de către întreaga majoritate parlamentară.

O altă ipoteză ar fi fost eliberarea lui Drăgălin prin dispoziția CSE, la propunerea CSS, la fel nu s-a materializat, căci pentru aceasta ar fi trebuit să se arate mai cooperant premierul, cel care conduce cu CSE.

Alternativa de trecere a PA în cadrul PG ar fi întâmpinat reticența Procurorului general, cărui nu-i surâde idea de a se certa cu șefa PA cu care, de altfel, se are de bine.

Într-un final, Veronica Mihailov a fost trimisă înapoi la minister ca să-și mai facă temele vreo săptămână, după care să revină cu noi idei utopice de a învinge corupția din țară, cu sau fără PA.

Instituirea consolidării corupției în loc de consolidarea instituțiilor anticorupție

Mai întâi au adus-o pe Veronica Drăgălin tocmai de peste ocean ca să fie șefă la PA. Vreo doi ani i-au făcut hatârul cu oricare modificare a CP și CPP pe care a cerut-o ea și procurorii săi.

Iar așa cum pofta vine mâncând, Veronica Drăgălin a poftit înghițirea CNA-ului. Numai că în loc de CNA înăuntrul PA, Drăgălin s-a pomenit cu PA în afara CNA, acest exercițiu stupid fiind numit sofisticat (deși nu a devenit mai puțin stupid de la aceasta) „decuplarea CNA de PA”. Nimeni nu a mai întrebat de Drăgălin cum ii vine decuplarea în procesul de combatere a marii corupții.

Ca să-i calmeze vigilența, i s-au dat mulți angajați „de hârtie” care, „pe hârtie” nu mai încăpeau într-o clădire cu CNA, așa că trebuiau negreșit să găsească un alt sediu. Apoi Guvernul, Parlamentul și Președinția au făcut un adevărat banc național ambulant din a o duce pe Drăgălin cu fofârlica iaca-iaca în vreo clădire a AȘM sau a Universității Pedagogice, a SPCSB sau a ANI. Ba chiar oamenii buni la suflet i-au sugerat să încerce și clădirea Circului din Chișinău, având în vedere comicul situației.

Drăgălin nu a apreciat nici umorul, dar nici respectul față de procuratura sa nu l-a impus. Nu că nu ar fi avut prilejuri cu duiumul, numai dosarele Leova-Bumbăta, Interpol, Tatiana Răducan sau Alexei Paniș cât fac. A tot sperat că, deh, așa e în familie, te mai cerți, dar mâna pe ai tăi nu pui. Și n-a pus. Ba chiar n-a precupețit să tot sublinieze că în așa o guvernare corupție nu este și nici nu poate fi.

Doar că familia din care credea că face parte Veronica Drăgălin, i-a pus gând rău. După „decuplare”, i-au băgat procurorii în boalele vetting-ului. De când cu vetting-ul, Drăgălin are nu doar mulți angajați „de hârtie”, dar deja o bună parte din procurori tot doar pe hârtie i-au mai rămas.

Aflată în blocaj cvasi-total, PA are totuși o mare bucurie, care îi pică fix ca fasolea în zi de Paști: o să i se creeze o Curte Anticorupție, care va examina dosarele acestei procuraturi decuplate, blocate, vagaboande și umilite. Până una alta cu crearea Curții Anticorupție, de vreun an de zile Judecătoria Chișinău a degrevat tocmai 15 judecători de pe alte dosare ca să îi specializeze în examinarea dosarelor de corupție ale PA, care, previzibil, va transmite dosare din ce în ce mai rar în judecată.

În vâltoarea acestei tragi-comedii, s-a ajuns să se discute cum ar fi de lichidat mai bine această procuratură?! Раз пошла такая пьянка…

Bancul despre săditul copacilor

Logica reformelor pentru consolidarea luptei anticorupție e fix ca în bancul despre muncitorii care săpau gropi la marginea drumului, pe care alți muncitori le astupau, iar când un observator al acestui efort evident inutil i-a întrebat cu ce se ocupă, au răspuns că sădesc copaci, doar că muncitorii care trebuiau să pună copacii în gropile săpate nu au ieșit la lucru. Cum se îmbunătățește lupta anticorupție prin lichidarea PA? Ce fac 15 judecători specializați anticorupție cât colegii lor de abia respira sub povara miilor de dosare pe care le au în procedură? Ce o să facă Curtea anticorupție, de la care UE se așteaptă ca și condiționalitate să examineze dosarele de corupție instrumentate de o procuratură care se vrea lichidată? Cum poți fi campion, dând goluri doar în propria poartă?

Autor: Cristina Ciubotaru, expert anticorupție

Sursa: ziua.md

Trump anunță o nouă “Epocă de Aur” în prima zi de mandat

0
Sursa imaginii: CBS News

Inaugurarea lui Donald Trump și primele sale ordine executive au dominat știrile în Europa și SUA. ft.com și nytimes.com relatează că președintele Trump a folosit prima zi a celui de-al doilea mandat pentru a anula numeroase politici ale administrației Biden și pentru a lansa noi măsuri menite să declanșeze o “epocă de aur pentru America.”

“De mulți ani, un establishment radical și corupt a extras puterea și bogăția cetățenilor noștri, în timp ce pilonii societății noastre au rămas frânți și aparent într-o stare completă de degradare,” a declarat Trump în discursul inaugural. El a adăugat: “Avem acum un guvern care nu poate gestiona nici măcar o criză simplă acasă, în timp ce se împiedică într-un catalog continuu de evenimente catastrofale în străinătate.”

La doar câteva ore de la discurs, președintele Trump a revocat zeci de ordine executive emise de Biden, acoperind o gamă largă de domenii, de la sănătate la politică externă. De asemenea, el a anunțat intenția de a declara stări de urgență națională pentru probleme precum imigrația și energia, ceea ce i-ar permite să implementeze rapid noi măsuri.
Trump a evitat totuși să anunțe noi tarife vamale, sugerând în schimb că va emite un memorandum prin care va solicita agențiilor guvernamentale să reevalueze relațiile comerciale ale Americii cu țări precum China, Mexic și Canada.

În timpul discursului, Casa Albă a anunțat retragerea SUA din Acordul de la Paris privind clima. Într-un articol separat, ft.com notează că liderii UE au ales să lase deoparte diferențele cu Trump pentru moment, postând mesaje pe rețelele sociale în care și-au exprimat disponibilitatea de a lucra constructiv cu Washingtonul în viitor.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului UE, António Costa, l-au felicitat pe Trump prin mesaje identice pe X, urându-i “toate cele bune.” “UE așteaptă cu nerăbdare să colaboreze strâns cu dumneavoastră pentru a face față provocărilor globale,” au scris aceștia. Premierul italian Giorgia Meloni a fost singurul lider european care a participat la inaugurare. Ea se poziționează ca un interlocutor cu Trump în numele UE, scriind pe X: “Italia va rămâne mereu angajată în consolidarea dialogului dintre SUA și Europa, ca un pilon esențial pentru stabilitatea și creșterea comunităților noastre.”

theguardian.com relatează că premierul ungar Viktor Orbán a salutat începutul celui de-al doilea mandat Trump, subliniind că acesta va consolida forțele de dreapta din Europa.

Uniunea Europeană: O strategie unitară pentru apărare

0
Sursa imaginii: blidaru.net

Europa se confruntă cu o dilemă financiară cunoscută drept „blestemul Von der Leyen,” în care provocarea constă nu doar în identificarea măsurilor necesare pentru prosperitate, securitate și avans tehnologic, ci și în găsirea resurselor financiare pentru aceste ambiții. Marc De Vos, co-director executiv al Itinera Institute, un think-tank din Bruxelles, și autor al cărții Superpower Europe: The European Union’s Silent Revolution, subliniază această problemă într-un articol publicat de Financial Times.

Cheltuieli majore pentru viitorul Europei

Anul trecut, trei lideri influenți europeni au recomandat creșteri semnificative ale cheltuielilor, iar Mario Draghi a estimat că ar fi necesari aproximativ 800 de miliarde de euro anual. Soluția ar putea include parteneriate public-privat, cu Banca Europeană de Investiții (BEI) având un rol cheie, alături de mecanisme precum taxe la nivelul UE și emiterea de datorii comune. Totuși, birocrația lentă și reticența politică față de mutualizarea datoriilor încetinesc progresul.

O soluție alternativă: coaliții și investiții strategice

De Vos sugerează o abordare diferită: formarea de coaliții între state membre și industrii pentru a investi în sectoare strategice, renunțând parțial la mecanismele tradiționale de finanțare ale UE. Un exemplu relevant este Polonia, care mobilizează cheltuieli publice pentru apărare și securitate de-a lungul granițelor estice ale Uniunii. De Vos pledează pentru crearea unei „coaliții geopolitice potrivite” în sprijinul politicilor UE, implicând și țări terțe, în special Regatul Unit, în domeniul apărării.

Apărarea în afara criteriilor Maastricht

Comisarul European pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat pentru Lietuvos Radijas ir Televizija că cheltuielile de apărare ale statelor membre nu ar trebui să fie incluse în deficitul bugetar definit de criteriul Maastricht de 3% din PIB. El a menționat negocieri în curs pentru a permite BEI să investească în apărare, subliniind necesitatea unor clarificări legislative pentru a asigura că țările pot crește cheltuielile în acest domeniu fără a afecta evaluările deficitului bugetar. Kubilius a reamintit că miniștrii de finanțe ai UE au convenit anul trecut că cheltuielile suplimentare pentru apărare nu vor duce la o încălcare a criteriului de deficit.

Perspective pentru viitorul apărării europene

În cadrul discuțiilor privind următorul buget multianual al UE, se așteaptă alocarea unor fonduri suplimentare pentru apărare. Aceste măsuri evidențiază necesitatea unei Europe unite în fața provocărilor de securitate, având în vedere contextul geopolitic actual. Cu toate acestea, succesul depinde de găsirea unui echilibru între ambiții și resurse, precum și de depășirea obstacolelor politice și birocratice.

 

SUA limitează accesul la cipurile AI: O decizie care ar putea diviza UE

0

Administrația Biden intensifică eforturile de a bloca accesul Chinei la cipuri AI, cu implicații semnificative pentru Europa, notează politico.eu. „Este esențial să nu externalizăm această tehnologie critică și ca inteligența artificială globală să funcționeze pe baza infrastructurii americane”, a declarat Casa Albă într-un comunicat.

Ca urmare a acestei politici, Washingtonul a introdus un sistem pe mai multe niveluri, care oferă unui grup de 18 țări din întreaga lume acces nelimitat la cipurile AI produse în SUA, în timp ce altor state li se impun limite stricte în ceea ce privește numărul de cipuri pe care le pot achiziționa. Țările din Europa de Vest, în general, nu se confruntă cu restricții, în timp ce majoritatea statelor din Europa de Est au acum acces limitat la aceste tehnologii.

Polonia și alte țări afectate

Printre victimele cele mai notabile ale noii politici s-ar putea număra Polonia, care a anunțat recent investiții semnificative în dezvoltarea AI. De asemenea, Grecia și Luxemburg ar putea fi afectate, ambele fiind selectate de Comisia Europeană pentru instalarea unor supercomputere optimizate pentru AI. Acestea ar urma să fie folosite de startup-uri și cercetători pentru a-și antrena modelele inovatoare.

Reacția Uniunii Europene

Oficialii de rang înalt ai UE au îndemnat SUA să mențină accesul nelimitat la exporturi pentru țările afectate. „Ne-am exprimat deja îngrijorările față de actuala administrație americană și așteptăm să colaborăm constructiv cu următoarea administrație”, au declarat comisarul european pentru Tehnologie, Virkkunen, și comisarul pentru Comerț, Šefčovič, într-un comunicat comun.
Această decizie a SUA ridică întrebări importante despre viitorul cooperării transatlantice în domeniul tehnologic și despre riscul unei diviziuni între țările din Uniunea Europeană în contextul accesului la tehnologii de vârf.

Sursa: politico.eu

Grupul olandez de semiconductori NXP obține un împrumut de 1 miliard de euro de la BEI

0

Mai multe publicații de presă informează despre un nou împrumut major acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI) companiei olandeze de semiconductori NXP. Potrivit Algemeen Dagblad, De Telegraaf și Reuters, NXP a obținut un împrumut de 1 miliard de euro din partea băncii UE pentru a sprijini inițiativele de cercetare și dezvoltare în cinci state membre ale Uniunii Europene.

NXP intenționează să folosească împrumutul — cel mai mare acordat vreodată de BEI unei companii din Olanda — pentru dezvoltarea unor noi cipuri destinate sectorului auto, altor industrii și dispozitivelor conectate. O parte semnificativă a finanțării va fi utilizată în Olanda, iar restul va sprijini departamentele de cercetare din Germania, Franța, Austria și România.

„Este fundamental ca Europa să rămână un actor indispensabil în lanțul valoric al tehnologiilor critice și să își consolideze capacitatea de cercetare, dezvoltare și producție în aceste lanțuri de aprovizionare,” a declarat Robert de Groot, vicepreședinte BEI. „Din fericire, UE se mândrește cu unii dintre cei mai avansați producători de cipuri din lume. Pe măsură ce semiconductoarele devin tot mai importante pentru tranzițiile digitale și ecologice, rolul lor va continua să crească, iar BEI sprijină cu mândrie astfel de tehnologii strategice,” a adăugat acesta.

Maarten Dirkzwager, vicepreședinte executiv și director de strategie la NXP, a subliniat că „NXP este dedicată consolidării ecosistemului de semiconductori din Europa, iar acest împrumut semnificativ de la BEI sprijină eforturile noastre de cercetare și dezvoltare în numeroase locații din UE.”

Ziarul Financiar notează că împrumutul BEI este aliniat cu inițiativele Uniunii Europene și ale guvernului olandez de a crește capacitățile interne ale Europei în sectorul semiconductorilor. Alte publicații, precum Börsen Zeitung, Handelsblatt, Der Spiegel și Luxemburger Wort, au relatat, de asemenea, despre acest subiect.

Sursa: EIB Group News

Subvenții energetice

0

Nepregătit să facă față încercărilor Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova prin sistarea furnizării de gaze în regiunea transnistreană, guvernul a lansat câteva inițiative, unele controversate, pentru a ameliora criza. Printre acestea se numără naționalizarea unor companii strategice din sectorul energetic, cum ar fi Moldovagaz, care, deși nu deține capacități de achiziție a gazelor, are datorii semnificative de 11 miliarde de dolari. O altă propunere este construcția unei centrale pentru producția de energie electrică. Este important de menționat că aceste măsuri improvizate nu sunt incluse nici în Strategia Energetică 2030, nici în conceptul noii strategii energetice, aflate în proces de elaborare, ce vizează orizontul anului 2050.

De cealaltă parte, guvernarea actuală este criticată pentru presupuse politici inadecvate de protecție a consumatorilor pe perioada crizei energetice. Unele voci susțin că, pe vremea fostului premier, ajutorul social era la același nivel (500 de lei), însă puterea de cumpărare era mai mare. Totuși, astfel de afirmații trebuie privite cu scepticism. În trecut, ajutoarele guvernamentale erau mai degrabă simbolice, orientate spre un grup restrâns de persoane, inclusiv către populația din regiunea transnistreană.

Guvernarea PAS, confruntată constant cu diverse crize – pandemice, energetice și politice – a implementat un mecanism de sprijin pentru combaterea sărăciei energetice. În 2022, aproape toți cetățenii au beneficiat de ajutoare directe la facturi, iar din 2023 a fost creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, destinat compensațiilor pentru categoriile vulnerabile. Recent, autoritățile explorează posibilitatea introducerii unui nou mecanism, bazat pe compensații în numerar.

Până în toamna anului 2023, și Primăria Chișinău aloca anual 80-90 de milioane de lei pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din capitală. Totuși, după ce primarul în funcție a obținut un al doilea mandat, aceste fonduri au fost redirecționate către alte priorități, cum ar fi organizarea de evenimente culturale și reabilitarea infrastructurii urbane.

Subvențiile energetice au crescut semnificativ din 2022, depășind 7 miliarde de lei în 2023 – o creștere de aproape șase ori față de guvernările anterioare. Cu toate acestea, trebuie remarcat și impactul negativ al acestor subvenții asupra mediului. Republica Moldova și-a asumat, prin Acordul de la Paris, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030. În acest context, subvențiile pentru consumul ridicat de energie fosilă riscă să contravină acestor angajamente.

Chișinăul, cu o concentrație medie anuală de particule fine PM2.5 de peste 20 µg/m³, este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, ceea ce subliniază necesitatea unor politici mai sustenabile pentru reducerea poluării și a consumului de energie din surse neregenerabile.

Mihai Roșcovan