Parlamentul European aprobă Planul de Creștere Economică pentru Moldova: 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltare și reforme

De către

-

martie 11, 2025

Parlamentul European a aprobat astăzi, 11 martie 2025, Planul de Creștere Economică pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Acesta reprezintă cel mai amplu pachet de sprijin financiar oferit de Uniunea Europeană țării noastre de la obținerea independenței. Decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare de 499 de voturi pentru, 117 împotrivă și 44 de abțineri.

Planul, anunțat inițial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul vizitei sale la Chișinău din octombrie 2024, are ca obiectiv principal accelerarea reformelor și investițiilor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

Președinta Maia Sandu a salutat această decizie, exprimându-și recunoștința față de sprijinul constant al Uniunii Europene:

„Suntem recunoscători statelor membre ale UE și europarlamentarilor pentru aprobarea Planului de Creștere consolidat. Cei 1,9 miliarde de euro alocați Republicii Moldova ne vor permite să accelerăm reformele, să impulsionăm economia și să ne întărim reziliența în fața provocărilor tot mai mari. Mulțumim partenerilor europeni pentru că sunt alături de Moldova!”

La rândul său, prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța acestui sprijin în procesul de integrare europeană:

„Adevărații prieteni sunt alături de tine în momentele dificile, iar Europa a demonstrat din nou acest lucru. Suntem profund recunoscători Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene și Parlamentului European pentru sprijinul lor neclintit. Acordul privind mecanismul de reformă și creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro, va impulsiona dezvoltarea economică a Moldovei și va sprijini drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană.”

Planul de Creștere Economică este conceput pentru a stimula economia țării, oferind asistență financiară semnificativă și apropiind Republica Moldova de aderarea la UE prin accelerarea reformelor esențiale.

Acest sprijin substanțial reflectă angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova în eforturile sale de modernizare și integrare europeană, oferind resursele necesare pentru a face față provocărilor actuale și pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă.

Cum să gestionezi un credit când întâmpini dificultăți financiare

De către

Economica

-

martie 7, 2025

0

Ce trebuie să faci dacă nu mai poți achita un credit?

Oricine poate trece printr-o criză financiară care să afecteze capacitatea de a rambursa un credit. Fie că este vorba de pierderea locului de muncă, reducerea veniturilor sau creșterea ratelor dobânzilor, este important să acționăm rapid și responsabil pentru a evita consecințe grave.

Pași de urmat pentru evitarea problemelor financiare

Contactează banca cât mai repede. Dacă anticipezi dificultăți în achitarea creditului, nu aștepta să devii restant. Instituția financiară poate oferi soluții precum restructurarea creditului sau amânarea plăților.
Evaluează-ți situația financiară. Analizează veniturile și cheltuielile pentru a găsi soluții de reducere a costurilor și pentru a redirecționa fondurile către plata creditului.
Caută surse alternative de venit. Un loc de muncă suplimentar sau freelance poate ajuta la acoperirea obligațiilor financiare.
Nu contracta noi împrumuturi pentru a acoperi datoriile. Împrumuturile suplimentare, în special cele fără garanții, pot duce la supraîndatorare.
Vinde active neesențiale. Dacă ai bunuri de valoare pe care nu le folosești, le poți valorifica pentru a achita creditul sau o parte din datorie.
Evită penalitățile și măsurile drastice. Dacă ratele rămân neachitate pentru mai multe luni, banca poate iniția preluarea bunurilor puse în gaj, vânzarea lor la licitație și calcularea penalităților, ceea ce îți va agrava situația financiară.

Ce NU trebuie să faci?

Să ignori problema. Lipsa acțiunii poate agrava situația și reduce șansele de soluționare favorabilă.
Să te bazezi pe un miracol financiar. Speranța că situația se va rezolva de la sine este riscantă.
Să încerci să negociezi cu banca după ce creditul a devenit restant. Băncile sunt mult mai puțin flexibile în astfel de situații.
Să refuzi să colaborezi în cazul preluării bunului gajat. Este mai bine să cauți tu un cumpărător decât să lași banca să vândă bunul sub prețul pieței.

Soluții pe termen lung

Dacă dificultățile financiare persistă, ia în calcul refinanțarea creditului la o altă bancă, negocierea unui nou grafic de plăți sau reducerea cheltuielilor prin relocare sau schimbarea stilului de viață. Planificarea atentă și comunicarea deschisă cu banca pot face diferența între un impas financiar și o soluție viabilă.

Sursa: Expert-Grup

Republica Moldova a fost acceptată în SEPA: Plăți mai rapide și mai ieftine în euro

De către

Economica

-

martie 6, 2025

0

Republica Moldova a fost acceptată în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), conform unui anunț al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Decizia Consiliului European pentru Plăți vine la peste un an după depunerea cererii de aderare, semnată de guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

Aderarea la SEPA va facilita tranzacțiile în euro, făcându-le mai rapide și mai ieftine atât pe plan intern, cât și internațional. Acest pas este considerat o apropiere semnificativă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, reflectând progresele înregistrate în integrarea europeană. Procesul de aderare a început în urmă cu peste un an, când BNM, împreună cu alte instituții publice, a inițiat dialogul cu Consiliul European al Plăților pentru includerea în SEPA.

Semnarea cererii de aderare a fost salutată de președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean, care au subliniat că acest pas va contribui la creșterea bunăstării cetățenilor.

În prezent, SEPA include 36 de țări europene, printre care și state care nu fac parte din zona euro sau din Uniunea Europeană. Aderarea Republicii Moldova la SEPA reprezintă un pas important în modernizarea sistemului financiar național și în facilitarea integrării economice cu țările europene.

Cum este protejat sistemul financiar din Republica Moldova împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

De către

Economica

-

martie 6, 2025

0

Un sistem financiar sigur este esențial pentru stabilitatea economică a unei țări. În Republica Moldova, autoritățile au adoptat măsuri legislative și instituționale pentru a preveni utilizarea sistemului financiar în activități ilicite precum spălarea banilor și finanțarea terorismului. Aceste măsuri sunt conforme cu standardele internaționale și au scopul de a proteja integritatea pieței financiare și de a menține încrederea publicului.

Principalele măsuri de precauție

Pentru a combate riscurile financiare, Moldova a implementat o serie de reguli stricte pentru identificarea și monitorizarea clienților. Legea nr. 308/2017 prevede măsuri precum verificarea identității clienților, monitorizarea continuă a tranzacțiilor și raportarea celor suspecte. Entitățile raportoare – bănci, case de schimb valutar, notari, agenți imobiliari, societăți de investiții și asigurători – au obligația de a respecta aceste norme.

Aplicarea măsurilor de control

Instituțiile financiare sunt obligate să implementeze măsuri de precauție în diverse situații, cum ar fi deschiderea unui cont bancar, efectuarea tranzacțiilor mari sau detectarea unor suspiciuni privind sursa fondurilor. Unitățile de schimb valutar trebuie să înregistreze detalii despre clienții care tranzacționează sume mari, iar notarii sunt obligați să verifice proveniența banilor în cazul achizițiilor în numerar de peste 200.000 lei.

Rolul autorităților în prevenirea fraudelor

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) joacă un rol esențial în monitorizarea și investigarea tranzacțiilor suspecte. Tranzacțiile considerate riscante sunt raportate lunar către SPCSB, care poate alerta organele de drept și Serviciul de Informații și Securitate dacă există indicii de activități ilicite.

Evaluări internaționale și conformitate

Moldova este supusă evaluărilor periodice ale Comitetului Moneyval, parte a Grupului Internațional de Acțiune Financiară (FATF/GAFI). Conform celei mai recente evaluări din mai 2024, țara a îmbunătățit cadrul legal și instituțional, fără a avea recomandări neconforme.

Sistemul financiar moldovenesc este astfel unul dintre cele mai bine protejate din regiune, oferind un mediu sigur pentru tranzacții și investiții.

Sursa: Expert-Grup, autor Vitalie Rapcea

Tensiuni economice și politice în lume: Creșterea cheltuielilor pentru apărare, războiul comercial al SUA și criza din Serbia

De către

Economica

-

martie 5, 2025

0

Statele membre ale UE pregătesc creșteri ale bugetelor de apărare
Germania se pregătește să adopte măsuri majore pentru consolidarea capacităților sale de apărare, conform politico.eu și faz.net. Cancelarul desemnat Friedrich Merz a anunțat un plan prin care cheltuielile pentru apărare ce depășesc 1% din PIB vor fi exceptate de la restricțiile constituționale privind deficitul bugetar. Partidul SPD, care urmează să formeze o coaliție cu CDU/CSU, sprijină această inițiativă. Liderul SPD, Lars Klingbeil, a declarat că „investițiile într-o Europă sigură și puternică sunt poate cea mai importantă sarcină a generației mele politice.” Ministrul francez de Finanțe, Eric Lombard, a semnalat, de asemenea, intenția Franței de a crește bugetul pentru apărare, subliniind că „echilibrul mondial necesită un efort mai mare pentru a proteja pacea.” Italia ar putea beneficia semnificativ de noile planuri ale UE de majorare a bugetelor pentru apărare, estimându-se că între 20 și 30 de miliarde de euro ar putea fi alocați industriei sale de apărare, potrivit ilsole24ore.com.

Trump declanșează un nou război comercial global
Decizia președintelui Trump de a introduce tarife drastice pentru Canada, Mexic și China a declanșat un război comercial global, Beijingul și Ottawa răspunzând cu măsuri rapide de retorsiune, relatează theguardian.com și ft.com. China a impus taxe asupra produselor agricole americane, iar Canada a vizat importuri din SUA în valoare de 107 miliarde de dolari. Premierul canadian Justin Trudeau a condamnat măsura, calificând-o drept „stupidă” și avertizând asupra impactului negativ asupra locurilor de muncă americane și economiei canadiene. Liderii provinciali canadieni au criticat dur măsurile, iar premierul din Ontario, Doug Ford, a promis că SUA vor „simți consecințele.” Piețele globale au reacționat negativ, înregistrând scăderi semnificative, iar analiștii avertizează că tensiunile comerciale ar putea duce la recesiune.

Ucraina încearcă să restabilească relațiile cu SUA
După o întâlnire tensionată cu omologul său american la Washington, președintele Zelenski a dat semnale că este dispus să colaboreze mai strâns cu administrația Trump pentru a găsi o soluție la conflictul cu Rusia, relatează theguardian.com. Zelenski a propus un posibil plan de pace, incluzând eliberarea prizonierilor și interzicerea utilizării rachetelor cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurii civile și energetice. De asemenea, liderul ucrainean a reafirmat disponibilitatea de a permite accesul SUA la resursele minerale ale Ucrainei. Între timp, Washingtonul a suspendat livrările de muniție și echipamente militare către Ucraina, iar vicepreședintele Vance a declarat că administrația Trump rămâne interesată de un acord economic cu Kievul.

Haos în parlamentul Serbiei pe fondul acuzațiilor de corupție
Parlamentul Serbiei a fost scena unor proteste violente pe 4 martie, când parlamentarii opoziției au folosit fumigene și artificii pentru a bloca adoptarea unor noi legi propuse de guvernul demisionar, informează theguardian.com și politico.eu. Manifestațiile reflectă furia publică față de corupția guvernamentală și lipsa transparenței, mai ales după prăbușirea tragică a unei gări. Liderul opoziției, Radomir Lazović, a criticat vehement guvernul, afirmând că un cabinet demisionar nu ar trebui să propună legi, în timp ce președintele parlamentului, Ana Brnabić, a catalogat protestatarii drept „bandiți și teroriști.” Tulburările cresc presiunea asupra președintelui Aleksandar Vučić, care se confruntă cu cereri tot mai intense de organizare a unor alegeri anticipate.

Tensiuni în alianțele occidentale

De către

Economica

-

martie 4, 2025

0

Divergențe între Europa și SUA privind Ucraina

Regatul Unit s-a distanțat de propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a institui un armistițiu de o lună între Rusia și Ucraina, invocând temeri că Rusia ar putea folosi această pauză pentru a se regrupa, potrivit ft.com. Președintele Zelenski a respins, de asemenea, apelurile la un armistițiu imediat, afirmând că, fără garanții de securitate, acesta ar fi imposibil de controlat. Secretarul de stat britanic pentru Forțele Armate, Luke Pollard, a avertizat că o pauză ar putea permite Rusiei să „se înarmeze din nou, să se reorganizeze și să invadeze din nou”. Theguardian.com menționează că Franța și Marea Britanie sunt, de asemenea, în dezacord cu privire la confiscarea celor 350 de miliarde de dolari în active rusești înghețate. În timp ce Macron se opune, Londra consideră această măsură ca o modalitate de a obține sprijinul SUA pentru apărarea Europei. Fostul premier britanic Rishi Sunak sugerează că obstacolele legale pot fi depășite. Între timp, wsj.com informează că SUA au suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, așteptând evaluarea președintelui Trump privind angajamentul lui Zelenski față de negocierile de pace. Trump s-a arătat nemulțumit de poziția liderului ucrainean, afirmând că Ucraina „nu ne-a luat în serios” și că administrația sa ia în calcul ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce alarmează aliații europeni.

Europa divizată în privința cheltuielilor pentru apărare

Politico.eu relatează că mai multe capitale europene se tem că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va folosi inițiativa de creștere a investițiilor în apărare pentru a extinde influența Bruxelles-ului. Polonia și Finlanda doresc să protejeze domeniul apărării de o posibilă intervenție a Comisiei. Tensiunile vor atinge punctul culminant la reuniunea de urgență a liderilor UE din 6 martie, unde von der Leyen va prezenta un „plan cuprinzător pentru reînarmarea Europei”, inclusiv exceptarea investițiilor în apărare de la regulile stricte de cheltuieli ale UE. Conform wsj.com, bugetele europene pentru apărare ar putea crește cu 150 de miliarde de euro, ceea ce stimulează cererea pentru arme, muniție și echipamente militare. În acest context, acțiunile companiilor de apărare europene au înregistrat creșteri de peste 10% pe 3 martie, printre care Babcock International, BAE Systems, Rheinmetall, Thales și Leonardo.

Relaxarea regulilor privind emisiile auto în UE

Comisia Europeană își menține obiectivul de a interzice vânzarea mașinilor pe benzină până în 2035, dar va permite mai multă flexibilitate în următorii trei ani în privința respectării noilor norme de emisii CO2, potrivit ft.com. Ursula von der Leyen a declarat că „ținta rămâne aceeași, dar oferă mai multă claritate și un respiro industriei”. Conform noilor reglementări, amenzile pentru nerespectarea limitelor de emisii vor intra în vigoare abia în 2027, permițând producătorilor auto să evite sancțiunile în primii ani. Această decizie este susținută pe scară largă atât de statele membre, cât și de Parlamentul European, care urmează să o aprobe formal.

Piața aeroportuară din Republica Moldova: Provocări și oportunități de dezvoltare

De către

Economica

-

februarie 28, 2025

0

Industria aviației civile din Republica Moldova joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, generând locuri de muncă și facilitând conectivitatea internațională. Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) rămâne principalul hub aviatic al țării, dar provocările legate de infrastructură, eficiență și concurență sunt din ce în ce mai presante, se arată într-o notă analitică semnată de Iurie Gotișan, director de program la Expert-Grup.

Creșterea traficului aerian este evidentă, numărul de pasageri ce tranzitează AIC dublându-se față de 2014, atingând aproximativ 4,1-4,2 milioane de călători în 2024. Această expansiune este determinată de aderarea Republicii Moldova la spațiul aerian comun european, apariția unor noi operatori pe piață și redirecționarea traficului de pasageri din Ucraina din cauza conflictului cu Rusia. Cu toate acestea, infrastructura aeroportuară nu a reușit să țină pasul cu această creștere, fiind afectată de capacitatea insuficientă a terminalului de pasageri, conectivitatea slabă cu rețeaua de transport public și feroviar, lipsa unui aeroport alternativ operațional și costurile aeroportuare ridicate comparativ cu cele din regiune, precum Iași, Cluj sau București. Reticența unor operatori aerieni de a introduce noi rute din Chișinău agravează situația.

Diversificarea ofertei aeroportuare ar putea reprezenta o soluție viabilă. Pe teritoriul Republicii Moldova există patru aeroporturi internaționale: Chișinău, Mărculești, Bălți-Leadoveni și Cahul. Dintre acestea, doar AIC și Mărculești sunt operaționale, în timp ce aeroporturile din Bălți și Cahul necesară investiții masive pentru a deveni funcționale. Aeroportul Internațional Mărculești funcționează în principal ca aeroport cargo, dar ar putea fi transformat într-o opțiune pentru zborurile low-cost. Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni dispune de o pistă favorabilă condițiilor meteorologice, dar activitatea sa a fost suspendată. Aeroportul Internațional Cahul este nefuncțional, necesitând reabilitări majore.

Pentru dezvoltarea pieței aeroportuare este necesară extinderea terminalului de pasageri la AIC pentru a acomoda fluxul crescut de călători, crearea unui nou terminal pentru zboruri low-cost pentru a atrage mai multe companii aeriene și modernizarea aeroportului Mărculești pentru a deveni un centru secundar de transport aerian. Reducerea taxelor aeroportuare ar spori atractivitatea AIC în fața concurenței regionale. Investițiile în infrastructura de transport public ar facilita accesul rapid la aeroport, iar liberalizarea pieței pentru mai mulți operatori aerieni ar crește competiția și ar duce la scăderea prețurilor pentru consumatori.

Tabelul de mai jos prezintă situația actuală a aeroporturilor din Republica Moldova:

Piața aeroportuară din Republica Moldova are un potențial semnificativ de creștere, dar pentru a valorifica aceste oportunități sunt necesare reforme strategice și investiții masive în infrastructură. O strategie clară de dezvoltare a aviației civile, coroborată cu un plan de modernizare a aeroporturilor existente, ar putea transforma Republica Moldova într-un nod regional de transport aerian eficient și competitiv.

Trump amenință cu tarife de 25% pentru bunurile UE, riscând un război comercial

De către

Economica

-

februarie 28, 2025

0

Președintele Donald Trump a amenințat că va impune tarife de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană, acuzând blocul comunitar că a fost creat „pentru a dezavantaja Statele Unite”, scriu ft.com și theguardian.com. Această măsură ar putea declanșa un război comercial transatlantic, afectând economiile ambelor părți și tensionând relațiile diplomatice.

Comisia Europeană a avertizat că va „reacționa ferm și imediat” la orice bariere comerciale nejustificate, pentru a proteja interesele companiilor, muncitorilor și consumatorilor europeni. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că UE trebuie să evite cu orice preț „războaie tarifare total inutile și stupide”.

Tarifele propuse de Trump ar putea afecta exporturi europene în valoare de până la 29,3 miliarde de dolari. De asemenea, președintele intenționează să aplice tarife similare pentru Canada și Mexic, invocând probleme legate de imigrația ilegală și traficul de fentanil. În urma declarațiilor sale, euro a înregistrat o ușoară scădere, iar grupurile din industria auto au avertizat că tarifele propuse ar putea reduce cererea de vehicule și crește prețurile pentru consumatori.

În același timp, euractiv.com scrie că planul Comisiei Europene de a acorda prioritate companiilor din UE în contractele publice a stârnit critici din partea grupurilor industriale chineze și americane, care consideră măsura discriminatorie și un obstacol în calea eforturilor de decarbonizare. Inițiativa „Clean Industrial Deal” propune introducerea unor „criterii de preferință europeană” în sectoarele strategice, ceea ce ar putea încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului și amplifica tensiunile comerciale cu China. Totuși, experții juridici afirmă că nu există probleme legale în acest sens, deoarece China nu este semnatară a Acordului privind Achizițiile Publice al OMC.

Ce sunt rezervele internaționale și ce rol joacă în economie

De către

Economica

-

februarie 27, 2025

0

Rezervele internaționale sunt un fel de „plasă de siguranță” a economiei Republicii Moldova. Acestea sunt administrate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt utilizate pentru a proteja economia de șocuri externe, a asigura stabilitatea cursului valutar și a onora datoriile externe ale statului. Cu alte cuvinte, rezervele internaționale sunt un instrument esențial pentru menținerea încrederii în moneda națională și în economie.

La ce folosesc rezervele internaționale?

Unul dintre principalele roluri ale rezervelor internaționale este gestionarea crizelor financiare. De exemplu, în momente de panică, când populația cumpără masiv valută străină, BNM poate interveni pe piață pentru a preveni o depreciere bruscă a leului. Acest lucru s-a întâmplat și în 2022, când BNM a vândut aproximativ 370 de milioane de dolari SUA din rezerve pentru a calma piața valutară și a preveni o criză majoră.

Un alt scop important al rezervelor este acoperirea datoriilor externe ale țării. Statul colectează impozite în lei, dar trebuie să ramburseze credite externe în valută. Astfel, atunci când Ministerul Finanțelor face plăți pentru împrumuturi sau dobânzi, banii provin din rezervele internaționale. Acest mecanism ajută la menținerea unui bun rating de țară și la asigurarea finanțărilor viitoare.

Totodată, volumul rezervelor influențează atractivitatea Moldovei pentru investitori. Dacă o țară are rezerve internaționale suficiente, investitorii au siguranța că își pot retrage capitalul fără riscuri mari. În schimb, o rezervă insuficientă poate descuraja investițiile și poate afecta stabilitatea economică.

Sunt suficiente rezervele internaționale ale Moldovei?

Experții folosesc mai mulți indicatori pentru a determina dacă rezervele sunt adecvate. De exemplu, acestea trebuie să acopere cel puțin trei luni de importuri, să asigure plata datoriilor externe pe termen scurt și să reprezinte un procent semnificativ din masa monetară a țării. BNM urmărește cu atenție acești parametri pentru a menține un nivel optim al rezervelor.

Unde sunt păstrate rezervele internaționale?

O mare parte din rezerve este investită în active sigure și lichide, cum ar fi titluri de stat emise de țări stabile economic sau depozite la bănci centrale din străinătate. Această strategie asigură acces rapid la fonduri în caz de necesitate, menținând în același timp un echilibru între siguranță și profitabilitate.

De ce nu sunt folosite rezervele pentru investiții interne?

O întrebare frecventă este de ce rezervele internaționale nu sunt utilizate pentru construcția de drumuri sau alte proiecte economice. Răspunsul este simplu: aceste rezerve sunt menite să protejeze stabilitatea economică și să ofere un sprijin indirect dezvoltării prin menținerea unui climat favorabil pentru investiții. Dacă ar fi utilizate pentru cheltuieli interne, stabilitatea cursului de schimb ar fi pusă în pericol, ceea ce ar duce la inflație și la pierderea încrederii în economie.

Rezervele internaționale sunt, așadar, un element esențial al stabilității economice a Republicii Moldova. Printr-o gestionare prudentă, acestea contribuie la menținerea unei economii echilibrate și la protejarea bunăstării cetățenilor.

Sursa: Nota informativă realizată de Expert-Grup și Banca Națională a Moldovei, în cadrul Campaniei Naționale de Educație Financiară, cu sprijinul proiectului USAID Moldova „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova” (MISRA) Moldova PRO Reforme.

Opriți furtul: Nicio înțelegere fără Ucraina!

De către

Economica

-

februarie 26, 2025

0

24 februarie 2025, Bruxelles. Forumul Societății Civile a Parteneriatului Estic condamnă tentativele de a exclude Ucraina din negocierile privind viitorul său. Facem apel la Uniunea Europeană și statele sale membre să își păstreze unitatea și să continue sprijinul ferm împotriva războiului de agresiune al Rusiei.

Astăzi se împlinesc trei ani de la începutul invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia. În acest interval, Ucraina și poporul său au demonstrat o rezistență eroică, apărând nu doar propria lor libertate, ci și valorile fundamentale europene. Pierderile umane și materiale sunt uriașe: peste 11.000 de civili uciși, peste 156.000 de crime de război documentate, infrastructuri critice distruse și o criză umanitară în creștere.

Rusia continuă să destabilizeze Ucraina și întreaga regiune prin violență, propagandă și amenințări hibride. În acest context, excluderea Ucrainei de la orice negociere privind viitorul său este inacceptabilă și periculoasă. Orice acord încheiat fără participarea directă a Ucrainei nu ar avea legitimitate și ar încuraja viitoare acte de agresiune.

UE trebuie să rămână fermă:

Ucraina trebuie să fie parte a oricărei negocieri de pace, iar acordurile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
Sprijinul militar și financiar pentru Ucraina trebuie să continue, iar integrarea sa în UE și NATO să rămână o prioritate.
Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie înăsprite pentru a preveni eludarea acestora și pentru a limita capacitatea de război a Kremlinului.
Fondurile rusești înghețate în UE trebuie utilizate pentru reconstrucția Ucrainei.
Sprijinul pentru societatea civilă și presa independentă din Ucraina trebuie intensificat pentru a combate dezinformarea și a sprijini eforturile de redresare postbelică.

Justiție pentru Ucraina:

Autorii crimelor de război din Rusia trebuie trași la răspundere prin crearea unui Tribunal Special.
Procurorii internaționali și ucraineni trebuie să colaboreze pentru a asigura investigații și urmăriri penale eficiente.

În fața acestor provocări, apelăm la comunitatea internațională să își mențină sprijinul constant pentru Ucraina. Nu putem permite ca viitorul acestei țări să fie decis fără ea. Europa trebuie să rămână unită și fermă în fața agresiunii.

Slava Ukraini!

Comitetul Director al Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic

Economica.md