SUA limitează accesul la cipurile AI: O decizie care ar putea diviza UE

De către

-

ianuarie 20, 2025

Administrația Biden intensifică eforturile de a bloca accesul Chinei la cipuri AI, cu implicații semnificative pentru Europa, notează politico.eu. „Este esențial să nu externalizăm această tehnologie critică și ca inteligența artificială globală să funcționeze pe baza infrastructurii americane”, a declarat Casa Albă într-un comunicat.

Ca urmare a acestei politici, Washingtonul a introdus un sistem pe mai multe niveluri, care oferă unui grup de 18 țări din întreaga lume acces nelimitat la cipurile AI produse în SUA, în timp ce altor state li se impun limite stricte în ceea ce privește numărul de cipuri pe care le pot achiziționa. Țările din Europa de Vest, în general, nu se confruntă cu restricții, în timp ce majoritatea statelor din Europa de Est au acum acces limitat la aceste tehnologii.

Polonia și alte țări afectate

Printre victimele cele mai notabile ale noii politici s-ar putea număra Polonia, care a anunțat recent investiții semnificative în dezvoltarea AI. De asemenea, Grecia și Luxemburg ar putea fi afectate, ambele fiind selectate de Comisia Europeană pentru instalarea unor supercomputere optimizate pentru AI. Acestea ar urma să fie folosite de startup-uri și cercetători pentru a-și antrena modelele inovatoare.

Reacția Uniunii Europene

Oficialii de rang înalt ai UE au îndemnat SUA să mențină accesul nelimitat la exporturi pentru țările afectate. „Ne-am exprimat deja îngrijorările față de actuala administrație americană și așteptăm să colaborăm constructiv cu următoarea administrație”, au declarat comisarul european pentru Tehnologie, Virkkunen, și comisarul pentru Comerț, Šefčovič, într-un comunicat comun.
Această decizie a SUA ridică întrebări importante despre viitorul cooperării transatlantice în domeniul tehnologic și despre riscul unei diviziuni între țările din Uniunea Europeană în contextul accesului la tehnologii de vârf.

Sursa: politico.eu

Grupul olandez de semiconductori NXP obține un împrumut de 1 miliard de euro de la BEI

De către

Economica

-

ianuarie 16, 2025

0

Mai multe publicații de presă informează despre un nou împrumut major acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI) companiei olandeze de semiconductori NXP. Potrivit Algemeen Dagblad, De Telegraaf și Reuters, NXP a obținut un împrumut de 1 miliard de euro din partea băncii UE pentru a sprijini inițiativele de cercetare și dezvoltare în cinci state membre ale Uniunii Europene.

NXP intenționează să folosească împrumutul — cel mai mare acordat vreodată de BEI unei companii din Olanda — pentru dezvoltarea unor noi cipuri destinate sectorului auto, altor industrii și dispozitivelor conectate. O parte semnificativă a finanțării va fi utilizată în Olanda, iar restul va sprijini departamentele de cercetare din Germania, Franța, Austria și România.

„Este fundamental ca Europa să rămână un actor indispensabil în lanțul valoric al tehnologiilor critice și să își consolideze capacitatea de cercetare, dezvoltare și producție în aceste lanțuri de aprovizionare,” a declarat Robert de Groot, vicepreședinte BEI. „Din fericire, UE se mândrește cu unii dintre cei mai avansați producători de cipuri din lume. Pe măsură ce semiconductoarele devin tot mai importante pentru tranzițiile digitale și ecologice, rolul lor va continua să crească, iar BEI sprijină cu mândrie astfel de tehnologii strategice,” a adăugat acesta.

Maarten Dirkzwager, vicepreședinte executiv și director de strategie la NXP, a subliniat că „NXP este dedicată consolidării ecosistemului de semiconductori din Europa, iar acest împrumut semnificativ de la BEI sprijină eforturile noastre de cercetare și dezvoltare în numeroase locații din UE.”

Ziarul Financiar notează că împrumutul BEI este aliniat cu inițiativele Uniunii Europene și ale guvernului olandez de a crește capacitățile interne ale Europei în sectorul semiconductorilor. Alte publicații, precum Börsen Zeitung, Handelsblatt, Der Spiegel și Luxemburger Wort, au relatat, de asemenea, despre acest subiect.

Sursa: EIB Group News

Subvenții energetice

De către

Economica

-

ianuarie 15, 2025

0

Nepregătit să facă față încercărilor Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova prin sistarea furnizării de gaze în regiunea transnistreană, guvernul a lansat câteva inițiative, unele controversate, pentru a ameliora criza. Printre acestea se numără naționalizarea unor companii strategice din sectorul energetic, cum ar fi Moldovagaz, care, deși nu deține capacități de achiziție a gazelor, are datorii semnificative de 11 miliarde de dolari. O altă propunere este construcția unei centrale pentru producția de energie electrică. Este important de menționat că aceste măsuri improvizate nu sunt incluse nici în Strategia Energetică 2030, nici în conceptul noii strategii energetice, aflate în proces de elaborare, ce vizează orizontul anului 2050.

De cealaltă parte, guvernarea actuală este criticată pentru presupuse politici inadecvate de protecție a consumatorilor pe perioada crizei energetice. Unele voci susțin că, pe vremea fostului premier, ajutorul social era la același nivel (500 de lei), însă puterea de cumpărare era mai mare. Totuși, astfel de afirmații trebuie privite cu scepticism. În trecut, ajutoarele guvernamentale erau mai degrabă simbolice, orientate spre un grup restrâns de persoane, inclusiv către populația din regiunea transnistreană.

Guvernarea PAS, confruntată constant cu diverse crize – pandemice, energetice și politice – a implementat un mecanism de sprijin pentru combaterea sărăciei energetice. În 2022, aproape toți cetățenii au beneficiat de ajutoare directe la facturi, iar din 2023 a fost creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, destinat compensațiilor pentru categoriile vulnerabile. Recent, autoritățile explorează posibilitatea introducerii unui nou mecanism, bazat pe compensații în numerar.

Până în toamna anului 2023, și Primăria Chișinău aloca anual 80-90 de milioane de lei pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din capitală. Totuși, după ce primarul în funcție a obținut un al doilea mandat, aceste fonduri au fost redirecționate către alte priorități, cum ar fi organizarea de evenimente culturale și reabilitarea infrastructurii urbane.

Subvențiile energetice au crescut semnificativ din 2022, depășind 7 miliarde de lei în 2023 – o creștere de aproape șase ori față de guvernările anterioare. Cu toate acestea, trebuie remarcat și impactul negativ al acestor subvenții asupra mediului. Republica Moldova și-a asumat, prin Acordul de la Paris, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030. În acest context, subvențiile pentru consumul ridicat de energie fosilă riscă să contravină acestor angajamente.

Chișinăul, cu o concentrație medie anuală de particule fine PM2.5 de peste 20 µg/m³, este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, ceea ce subliniază necesitatea unor politici mai sustenabile pentru reducerea poluării și a consumului de energie din surse neregenerabile.

Mihai Roșcovan

Planul de Creștere Economică pentru Republica Moldova: Investiții într-un viitor sustenabil

De către

Economica

-

ianuarie 14, 2025

0

La data de 10 ianuarie 2025, reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova s-au reunit în cadrul unei ședințe de brainstorming organizate la Clasa Viitorului, pentru a analiza detalii ale Planului de Creștere Economică propus de Comisia Europeană. Evenimentul a avut drept scop identificarea domeniilor prioritare pentru investirea celor 1,8 miliarde EUR alocate Republicii Moldova, din care 420 milioane EUR sunt fonduri nerambursabile, iar 1,5 miliarde EUR vor fi acordate sub formă de împrumuturi concesionale.

Planul are ca obiective principale: sprijinirea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană; accelerarea tranziției verzi și digitale; dezvoltarea capitalului uman și reducerea decalajelor socio-economice. Aceste obiective vor fi atinse printr-un mecanism de finanțare condiționat de implementarea unor reforme structurale și sociale, menite să aducă Moldova mai aproape de standardele europene.

Ședința a fost deschisă cu un cuvânt de salut din partea lui Sergiu Gurău, Director executiv al organizației „Eco-Răzeni”, care a subliniat importanța participării active a tuturor actorilor implicați. Ulterior, Adrian Lupușor, Director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, a prezentat regulamentul Planului de Creștere Economică, punând accent pe condițiile de eligibilitate și domeniile prioritare: conectivitate, energie, educație, digitalizare și incluziune socială.

Participanții au fost organizați în cinci grupuri de lucru, fiecare având responsabilitatea de a analiza și propune soluții pentru un domeniu specific. Evenimentul s-a încheiat cu angajamentul de a compila toate recomandările într-un raport final care va fi transmis Comisiei Europene și Guvernului Republicii Moldova. De asemenea, participanții au subliniat necesitatea monitorizării stricte a implementării proiectelor și evaluării impactului acestora asupra dezvoltării socio-economice a țării.

Acest tip de colaborare reprezintă un exemplu elocvent de sinergie între societatea civilă, autoritățile locale și partenerii internaționali, având ca scop modernizarea Republicii Moldova și apropierea acesteia de Uniunea Europeană.

CRIZA ENERGETICĂ ȘI DISTRUCTIVITATEA UMANĂ

De către

Economica

-

ianuarie 6, 2025

0

Criza energetică, precum și situația delicată în care s-a pomenit Republica Moldova după ce Gazprom a renunțat să mai livreze gaz natural în Transnistria, au devenit subiecte preferate de discuție pentru numeroși critici ai guvernării. Cu riscul de a deranja anumite persoane, consider important să reamintesc că Moldovagaz SA a fost creată în perioada guvernării ADR, între 1998 și 1999.

Responsabilitatea reorganizării Moldovagaz a aparținut Ministerului Economiei și Reformelor. În pofida practicilor internaționale, adoptate în special de țările baltice, dar și a numeroaselor propuneri de reorganizare, sub presiunea Moscovei și insistențele ministrului din acea perioadă, s-a decis ca Gazprom să dețină 50% + 1 acțiune în capitalul social al noii întreprinderi moldo-ruse. Ulterior, după aproape două decenii, un fost prim-ministru a recunoscut public că această decizie a fost o greșeală strategică. Însă, cum spunea Eminescu, „greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați.” Consecințele acestei decizii eronate sunt acum evidente: prețuri ridicate la gaz, datorii enorme și presiuni sau șantaj constant din partea Rusiei.

Un alt participant la luarea deciziei de atunci, devenit acum un critic vocal al guvernării actuale, speculează că, din cele trei scenarii posibile pentru gestionarea crizei energetice, guvernul alege cel mai costisitor. Cu toate acestea, omite să menționeze că:
1. Primul scenariu este imposibil de implementat din cauza poziției Rusiei.
2. Al doilea scenariu este nerealizabil din cauza refuzului de cooperare al așa-numitelor autorități transnistrene.

Același critic era, în perioada respectivă, șeful Departamentului Privatizării, instituție responsabilă de evaluarea activelor oferite generos Gazprom-ului de către guvern, ca parte a contribuției „proprii” pentru datoriile acumulate în anii ’90. Această evaluare a fost, „întâmplător”, subestimată cu peste 100 de milioane de dolari. Nu s-a realizat o evaluare corectă nici atunci, nici ulterior, când persoana respectivă a ocupat funcțiile de ministru de stat sau prim-ministru.

Un fost viceprim-ministru, membru al aceleiași echipe de guvernare din anii ’90, nu reușește nici acum să înțeleagă de ce renunțarea la gazul rusesc consolidează independența și securitatea Republicii Moldova. Datele statistice arată clar că gazul rusesc are mai degrabă o conotație politică decât una economică.

După crearea Moldovagaz, Republica Moldova nu a beneficiat de prețuri favorabile în comparație cu media europeană. În schimb, presiunile politice au fost evidente:
• În perioadele în care guvernele pro-rusești erau la conducere (2000-2009, 2018-2021), prețurile gazului erau ușor sub media europeană.
• Odată cu venirea guvernelor proeuropene, prețurile pentru Republica Moldova au crescut brusc, depășind media europeană.

Nu trebuie să fii un mare politician sau economist pentru a înțelege aceste adevăruri. Criza energetică pe care o traversăm astăzi este rezultatul deciziilor greșite din trecut, luate sub presiuni externe și din lipsa unei viziuni strategice. Eforturile de a renunța la gazul rusesc reprezintă nu doar o alegere economică, ci și una care ține de suveranitatea și securitatea țării. Este timpul să privim înainte și să învățăm din greșelile trecutului.

Mihai Roșcovan

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Chișinău 2022-2030 a fost supus audierilor publice

De către

Economica

-

septembrie 17, 2024

0

Astăzi, au avut loc Audieri publice privind Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al municipiului Chișinău pentru perioada 2022-2030, organizate de Primăria municipiului Chișinău. Evenimentul a reunit partenerii de proiect și publicul interesat, oferind o platformă pentru a discuta și a analiza impactul acestui plan esențial pentru viitorul mobilității urbane în capitală.

PMUD este finanțat de Uniunea Europeană și constituie rezultatul colaborării dintre mai mulți parteneri internaționali și locali, care au fost contractați pentru a asigura o abordare cuprinzătoare și de înaltă calitate. Elaborarea planului a fost realizată de consorțiul format din companiile CIVITTA Strategy & Consulting S.A., AO Business Consulting Institute (BCI), Boğaziçi Proje Mühendislik A.Ş., Rupprecht Consult – Forschung & Beratung GmbH, și TTL Planning S.R.L.. Aceste entități au adus expertiză tehnică și strategică pentru a dezvolta soluții moderne, adaptate nevoilor orașului.

PMUD vizează îmbunătățirea infrastructurii de transport, promovarea mobilității durabile și reducerea impactului ecologic al traficului. Printre măsurile incluse în plan se numără:

Modernizarea și extinderea transportului public;
Crearea de infrastructuri pentru biciclete și pietoni, care să încurajeze mobilitatea activă;
Reducerea emisiilor prin promovarea vehiculelor electrice și ecologice;
Măsuri pentru decongestionarea traficului și optimizarea circulației rutiere prin soluții tehnologice moderne.

PMUD este un pas important în transformarea Chișinăului într-un oraș sustenabil și prietenos cu mediul, contribuind la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

După audierile publice, PMUD urmează să fie prezentat spre aprobare Consiliului Municipal Chișinău, marcând un pas esențial către implementarea soluțiilor propuse pentru un oraș mai verde, mai sigur și mai eficient din punct de vedere al mobilității urbane.

Intenția României de a cumpăra Portul Giurgiulești – un pas strategic cu implicații majore

De către

Economica

-

august 29, 2024

0

Guvernul României a inițiat discuții pentru achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acest demers, analizat în ședința de miercuri a executivului de la București, marchează un pas important în consolidarea prezenței României în regiunea Dunării și deschide noi perspective economice și strategice atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

Contextul tranzacției

Portul Giurgiulești, situat pe Dunăre, în apropiere de Galați, este un punct cheie pentru comerțul regional, fiind singurul port moldovenesc cu acces la Dunăre. În prezent, acesta este operat de Danube Logistics SRL, o companie deținută de BERD. Achiziția portului de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, ar reprezenta o schimbare semnificativă în peisajul economic regional.

Această tranzacție are potențialul de a aduce beneficii considerabile ambelor părți. Pentru România, preluarea Portului Giurgiulești ar consolida controlul asupra unei părți strategice a Dunării, facilitând dezvoltarea infrastructurii de transport și transformarea țării într-un hub logistic regional. În contextul reconstrucției Ucrainei, România ar putea juca un rol central în facilitarea comerțului și transportului de mărfuri către și dinspre această zonă, iar Giurgiulești ar deveni un punct nodal în această rețea.

Pentru Republica Moldova, tranzacția ar putea însemna o colaborare mai strânsă cu România în dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și o potențială creștere a investițiilor în zonă. Totuși, există și riscuri, precum pierderea controlului asupra unei infrastructuri strategice. În acest sens, este esențial ca guvernul de la Chișinău să negocieze termeni favorabili pentru a asigura un parteneriat echitabil care să aducă beneficii durabile economiei naționale.

Importanța strategică și economică

Portul Giurgiulești este o infrastructură vitală pentru Republica Moldova, având terminale petroliere, de cereale și pentru alte mărfuri, precum și un parc de afaceri. Importanța sa strategică a fost amplificată în contextul conflictului din Ucraina și al schimbărilor geopolitice din regiune. Controlul asupra acestui port ar oferi României o poziție avantajoasă în reglementarea fluxurilor comerciale pe Dunăre și în reconstrucția infrastructurii ucrainene, contribuind la stabilitatea și dezvoltarea economică a regiunii.

Intenția României de a cumpăra Portul Giurgiulești de la BERD este un pas strategic cu implicații majore atât pentru București, cât și pentru Chișinău. Această mișcare ar putea aduce beneficii economice substanțiale celor două state. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și ce impact va avea această tranzacție asupra relațiilor bilaterale și a dezvoltării economice regionale.

Proiectele elaborate cu sprijinul BCI au fost selectate pentru finanțare în cadrul Programului Național „Satul European”

De către

Economica

-

august 24, 2024

0

Business Consulting Institute (BCI) anunță cu satisfacție că majoritatea propunerilor de proiecte elaborate de primăriile din câteva raioane țintă, cu sprijinul experților noștri în cadrul proiectului „Sprijinirea APL-urilor în elaborarea proiectelor privind îmbunătățirea serviciilor publice”, au fost selectate pentru finanțare în cadrul celui de-al doilea Apel al Programului Național „Satul European” ediția 2024.

Prin acest program, care rămâne cel mai mare și mai concret proiect de construcție a infrastructurii în localitățile din Republica Moldova, primăriile beneficiare au reușit să obțină finanțare pentru o gamă largă de proiecte vitale pentru comunitățile lor. Printre proiectele selectate se numără cele dedicate construcției sau extinderii rețelelor de alimentare cu apă și servicii de canalizare, instalării iluminatului stradal, renovării clădirilor publice și a monumentelor istorice, precum și instalării sistemelor de producere și furnizare a energiei din resurse regenerabile.

Astfel, datorită eforturilor comune și expertizei oferite de BCI, primăriile au reușit să acceseze finanțări importante, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor și de a dezvolta infrastructura locală. Bugetul alocat pentru aceste proiecte în cadrul programului depășește 2,5 miliarde de lei, fonduri provenite din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, la care se adaugă contribuțiile autorităților publice locale.

Printre realizările notabile ale proiectelor selectate se numără:

Construirea a 1172 de km de rețele de apeduct, beneficiind peste 85 de mii de gospodării;
Instalarea a 221 de km de rețea de canalizare pentru aproximativ 21 de mii de gospodării;
Reabilitarea a 455 km de rețea de iluminat stradal pentru peste 104 mii de locuitori;
Reconstrucția și reabilitarea a 215 clădiri publice și de menire socială, îmbunătățind condițiile de viață pentru peste 570 de mii de locuitori.

BCI felicită toate primăriile care au câștigat aceste finanțări și le urează mult succes în implementarea proiectelor. Suntem convinși că aceste inițiative vor aduce beneficii semnificative comunităților și vor contribui la dezvoltarea durabilă a regiunilor implicate.

Pentru mai multe informații despre proiectele selectate și detaliile aferente, lista completă a acestora poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Business Consulting Institute rămâne un partener de încredere al autorităților publice locale și al comunităților din Republica Moldova, oferind suport continuu în atragerea de investiții și în implementarea proiectelor care să aducă îmbunătățiri reale în viața oamenilor.

Cea mai mare creștere a numărului milionarilor în dolari – în Vietnam

De către

Economica

-

iulie 10, 2024

0

Marile puteri economice ale lumii, SUA şi China, găzduiesc majoritatea milionarilor în dolari, dar sunt alte ţări în care populaţia milionară, deşi redusă ca număr, creşte în cel mai rapid ritm. Conform raportului Henley Private Wealth Migration 2024, preluat de visualcapitalist.com, în ciuda ratei modeste de creştere de 62%, Statele Unite încă deţin cel mai mare număr de milionari în dolari la nivel global. China se apropie de un milion de astfel de persoane, fiind numărul doi global.

Raportul citat arată ritmul de creştere a populaţiei de milionari în funcţie de ţară, între 2013 şi 2023, în baza datelor New World Wealth. Mai precis, raportul urmăreşte persoanele cu averi nete mari (high-net-worth individuals -HNWI) care deţin lichidităţi disponibile investiţiilor de cel puţin un milion de dolari.

Conform sursei amintite, rata excepţională de creştere de 98% (la 19.400 de milionari) a Vietnamului iese în evidenţă, în special având în vedere guvernarea comunistă a ţării şi baza iniţial scăzută de HNWI. Această creştere reflectă succesul economic recent al ţării şi sugerează o tendinţă ascendentă continuă a acumulării de averi. Astfel, după Vietnam, care a cunoscut cea mai importantă creştere a numărului HNWI în perioada 2013-2023, deţinând primul loc în clasament, se plasează China, cu +92% (la 862.400 de milionari), Mauritius (+87%, la 5.100), India (+85%, la 326.400), Emiratele Arabe Unite (+77%, la 116.500), Malta (+74%, la 10.200), Monaco (+68%, la 15.600), Singapore (+64%, la 244.800), SUA (+62%, la 5.492.400), Noua Zeelandă (+48%, la 56.100), Taiwan (+42%, la 62.600), Elveţia (+38%, la 427.700), Australia (+35%, la 383.300), Arabia Saudită (+35%, la 58.300), Portugalia (+32%, la 67.200), Canada (+29%, la 371.200), Coreea de Sud (+28%, la 109.600), Italia (+16%, la 289.300), Germania (+15%, la 806.100), Franţa (+14%, la 506.000), Grecia (+14%, la 64.700), Spania (+6%, la 106.300).

În schimb, în Hong Kong, numărul milionarilor în dolari s-a redus cu 4%, la 143.400, iar în Japonia – cu 6%, la 754.800. Regatul Unit a cunoscut o scădere cu 8% a populaţiei milionare în ultimul deceniu, la 602.500. Factori precum Brexitul şi alte incertitudini economice au contribuit la această reducere, evidenţiind provocările cu care se confruntă economiile consolidate.

Ţări africane precum Nigeria şi Africa de Sud şi-au văzut, de asemenea, populaţia milionară scăzând, parţial din cauza emigraţiei şi a instabilităţii economice. Lupta Nigeriei cu devalorizarea monedei a afectat şi mai mult clasa sa bogată, în timp ce Africa de Sud a înregistrat o scădere notabilă, cu 20%, a populaţiei milionare. În Nigeria, scăderea este de 45%.

Emiratele Arabe Unite continua al treilea an consecutiv să atragă cei mai mulţi milionari. In 2024 EAU vor atrage, în 2024, cei mai mulţi milionari, respectiv HNWI, în timp ce China şi Marea Britanie vor pierde cel mai mare număr de astfel de persoane, conform Henley Private Wealth Migration.

Conform sursei citate, primele zece ţări care se estimează că vor avea cele mai mari intrări de HNWI, în 2024, sunt: EAU – cu un aflux net de 6.700 de milionari, SUA (3.800), Singapore (3.500), Canada (3.200), Australia (2.500), Italia (2.200), Elveţia (1.500), Grecia (1.200), Portugalia (800) şi Japonia (400).

Conform Henley & Partners, 20% dintre HNWI sunt antreprenori, iar drept urmare, ţările care atrag HNWI din alte părţi ale lumii pot avea beneficii solide, precum crearea de locuri de muncă şi investiţii.

Grupul românesc Direct Pharma Logistics își extinde operațiunile în Bulgaria și Republica Moldova

De către

Economica

-

iulie 5, 2024

0

Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop își extinde operațiunile de distribuție de medicamente în Bulgaria, iar o nouă extindere urmează să aibă loc anul viitor și în Republica Moldova.

„Pentru producătorii cu care noi colaborăm, un mare avantaj este reprezentat de simplificarea accesului în alte piețe învecinate cu România, unde aceștia nu sunt prezenți în acest moment. De asemenea, vom putea negocia si semna contracte de exclusivitate cu viitori parteneri care își doresc sa acceseze mai multe piețe printr-un singur partener. De-a lungul celor 10 ani de activitate, ne-am confruntat cu această solicitare din partea unor companii partenere și mereu ne-am dorit extinderea și pe alte piețe. Am vrut însă mai întâi să ne consolidăm ca grup, să căpătăm experiența pe care azi o avem, așadar a venit momentul să ne desfășurăm activitatea în mai multe zone din Europa”

Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics.

Conform declaraţiilor Uniunii Farmaceutice Bulgare, deşi numărul de farmacii este aproape dublu faţă de media europeană, există un deficit important din perspectiva numărului de farmacişti şi un deficit major de medicamente.

Procesul de extindere este parte a unei strategii care si-a propus obiective ambițioase pentru viitor: borna de 50 de milioane de euro este următorul obiectiv, alături de menținerea indicatorului EBITDA la nivel de două cifre procentuale și creșterea cifrei de afaceri cu minim 10% anual.

Pentru primul trimestru al anului 2024, Direct Pharma Logistics și-a depășit obiectivele propuse, înregistrând o cifră de afaceri de 11.1 milioane de euro în primul trimestru din 2024, cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru viitor, se întrevăd noi linii de business atăt pe piaţa locală şi nu numai, un proces complex de retehnologizare a infrastructurii IT şi un proiect pentru construirea unei noi locaţii pentru depozit, care să poată deservi activităţile grupului în următorii ani.

Grupul se angajează să continue să se extindă şi în Republica Moldova din 2025, aducând soluţii terapeutice avansate şi de încredere pe piaţa farmaceutică. Totodată, continuă să investească în colaborări strategice pentru a continua să reprezinte avangarda inovaţiei în domeniul sănătăţii, cu un impact pozitiv şi durabil asupra vieţilor pacienţilor.

Economica.md