Acasă Blog

Moldova la răscruce: cu Europa sau sub cizma Kremlinului?

0

Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru a decide nu doar cine le va reprezenta în Parlament, ci și încotro va merge țara: spre Europa sau înapoi sub cizma Kremlinului. Într-un context internațional profund marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, alegerile parlamentare de anul acesta capătă o semnificație istorică.

Departe de a fi o simplă competiție electorală, acest scrutin reprezintă o alegere între două modele de dezvoltare radical diferite. Pe de o parte, continuarea parcursului european, cu tot ce implică acesta: reforme, investiții, protecția drepturilor cetățenilor, consolidarea statului de drept și apropierea reală de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, o eventuală revenire la influența geopolitică și economică a Federației Ruse, într-un moment în care Moscova continuă să bombardeze Ucraina și să destabilizeze regiunea.

Riscurile sunt multiple și profunde. Dacă forțele pro-europene nu reușesc să câștige aceste alegeri, Republica Moldova ar putea pierde sprijinul partenerilor internaționali exact când are cea mai mare nevoie de stabilitate și finanțare. Negocierile de aderare la UE ar putea fi blocate, iar proiectele de modernizare a infrastructurii, de digitalizare, de reformare a justiției și a educației ar putea fi abandonate sau inversate. Se conturează deja scenariul în care investitorii străini își pierd încrederea, iar economia intră într-un nou ciclu de izolare, instabilitate și corupție.

Este suficient să ne uităm în trecutul recent pentru a înțelege consecințele unei reorientări politice în favoarea Moscovei. Forțele pro-ruse din Moldova promovează o agendă care servește intereselor Kremlinului și care, sub aparența neutralității sau a echilibrului geopolitic, riscă să saboteze din interior parcursul european al țării. Războiul hibrid, propaganda, banii murdari și influențele obscure își fac deja simțite efectele. Alegerile din septembrie sunt un test de rezistență pentru democrație.

Integrarea europeană nu este un slogan. Este o cale deja începută, susținută de fonduri nerambursabile, proiecte concrete și un sprijin politic clar din partea UE. Moldova se află în pragul integrării în piața unică europeană – o oportunitate economică uriașă, cu efecte directe asupra nivelului de trai, infrastructurii și mediului de afaceri. Pierderea acestui tren ar însemna ani pierduți și un viitor nesigur.

Dincolo de calculele politice, de simpatii sau nemulțumiri punctuale, alegerea din 28 septembrie este una de destin. Moldova se află la o răscruce istorică: fie continuă pe drumul greu, dar sigur al modernizării europene, fie cedează în fața promisiunilor înșelătoare ale unei puteri care a dovedit, în Ucraina, că nu cunoaște limite când vine vorba de distrugere și represiune.

Pentru cetățenii care muncesc cinstit, pentru tinerii care vor o viață mai bună acasă, pentru antreprenorii care investesc în Moldova și pentru toți cei care cred în democrație, votul din această toamnă este o ocazie rară de a apăra libertatea și viitorul.

Viitorul Republicii Moldova nu este garantat – el trebuie câștigat, apărat și ales.

Închirierea unei mașini fără surprize: Ce trebuie să știe consumatorii

0

Închirierea unui automobil poate părea o operațiune simplă și rapidă, însă fără o informare prealabilă corectă, consumatorii riscă să se confrunte cu taxe ascunse, clauze ambigue sau dificultăți în recuperarea garanției. O notă informativă elaborată în cadrul Campaniei Naționale „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!” vine să clarifice drepturile și obligațiile celor care apelează la acest serviciu.

Ce prevede legea

Chiar dacă domeniul inchirierii auto nu este reglementat printr-o lege separată, consumatorii beneficiază de protecție prin legislația națională privind protecția consumatorului și prevederile Codului Civil referitoare la contractele de locațiune.

Un contract corect trebuie să includă:

  • datele părților;
  • descrierea vehiculului;
  • durata și costul închirierii;
  • drepturile și obligațiile ambelor părți;
  • condițiile de utilizare și returnare;
  • valoarea garanției și modul de restituire.

Este dreptul consumatorului să primească explicații clare și complete, verbal sau în scris, înainte de a semna orice document.

Ce trebuie să verifici înainte de a porni la drum

Multe companii solicită ca șoferul să aibă cel puțin 21 de ani și o experiență minimă de 1–3 ani la volan. În cazul tinerilor sub această vârstă sau cu experiență redusă, pot fi percepute taxe suplimentare.

Înainte de preluarea mașinii, se recomandă o verificare riguroasă a stării acesteia. Orice zgârieturi, lovituri sau defecțiuni vizibile trebuie fotografiate și menționate în actul de predare-primire. Nu ezita să refuzi un vehicul murdar – ar putea ascunde probleme care ți-ar fi imputate ulterior.

Verifică și echipamentele obligatorii (trusă medicală, triunghiuri reflectorizante, stingător), anvelopele de sezon, starea farurilor și a semnalizatoarelor. Dacă descoperi deficiențe, cere un alt vehicul sau consemnarea problemelor în documente oficiale.

Ce faci dacă apar conflicte

În cazul disputelor cu compania de închirieri, este bine să păstrezi toate documentele, inclusiv procesul-verbal de predare-primire, chitanțele și fotografiile. În caz de abuzuri, te poți adresa:

  • Agenției pentru Protecția Consumatorilor;
  • Centrului European al Consumatorului din Republica Moldova;
  • organizațiilor de protecție a consumatorilor.

Este important de știut că ai dreptul la informații corecte și transparente privind toate costurile, inclusiv cele suplimentare sau de garanție.

📄 Nota integrală poate fi descărcată aici: Descarcă Nota

Acest articol este realizat cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de Expert-Grup în parteneriat cu IPRE și Institutum Virtutes Civilis.

Noua Lege a Antreprenoriatului în dezbatere

0

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a organizat luni, 24 iunie 2025, o masă rotundă dedicată dezbaterii proiectului noii Legi cu privire la antreprenoriat (345/MDED/2025). Evenimentul a adus la aceeași masă autorități, experți, antreprenori și reprezentanți ai societății civile, în contextul consultărilor publice lansate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).

Proiectul de lege are ca scop modernizarea cadrului normativ care reglementează activitatea antreprenorială, în linie cu angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit MDED, noua lege va înlocui actuala Lege nr. 845/1992, considerată învechită, incoerentă și plină de norme depășite sau duplicate.

Ce spune Parlamentul

Dorian Istratii, vicepreședintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a subliniat în deschiderea evenimentului că noul cadru legislativ trebuie să simplifice activitatea antreprenorilor: „Agenții economici își doresc libertate și reguli clare. Legislația trebuie să îi ajute, nu să le îngreuneze munca. Avem nevoie de consultări serioase pentru a evita greșelile altor state care au grăbit reformele.”

Ce aduce nou proiectul de lege

Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice au explicat că noul act normativ nu modifică radical procedurile de inițiere a afacerilor, dar oferă o abordare revizuită, mai clară și adaptată contextului actual. În plus, proiectul include prevederi legate de „activitatea economică independentă”, menite să încurajeze formalizarea activităților desfășurate de persoane fizice.

Victor Ciobanu, consultant principal în cadrul MDED, a menționat: „Noul cadru legal va elimina incoerențele actuale și va pregăti economia pentru integrarea în piața unică europeană.”

Poziția Expert-Grup

Expertul asociat al Expert-Grup, Dumitru Pîntea, a prezentat Avizul elaborat asupra proiectului și a cerut o abordare mai profundă, care să nu se limiteze la rescrierea vechii legi. „Este nevoie de o lege-cadru modernă, care să nu fie tributară unui text din 1992. Trebuie regândite principiile generale ce stau la baza activității economice, în acord cu noile realități economice și sociale.”

Participanții au evidențiat o serie de aspecte sensibile, cum ar fi: lipsa unei evaluări de impact a proiectului; riscul suprapunerii cu alte acte normative (ex: Codul civil); nevoia de clarificare a statutului activității economice independente; necesitatea unei viziuni integrate pentru dezvoltarea mediului antreprenorial.

În cadrul discuțiilor, s-a ajuns la un consens: noua lege este necesară, dar trebuie fundamentată pe o analiză amplă, corelată cu alte reforme economice.

Masa rotundă a reunit peste 60 de participanți – reprezentanți ai autorităților publice, ai sectorului asociativ, ai mediului de afaceri, parteneri de dezvoltare și jurnaliști. Evenimentul s-a încheiat cu promisiunea continuării dialogului și a consultărilor intersectoriale.

Avizul integral prezentat de Expert-Grup este disponibil aici: https://www.euromonitor.md/aviz-la-proiectul-legii-cu-privire-la-antreprenoriat-numar-unic-345-mded-2025

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, care este implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.

Factoringul Guvernamental – soluția salvatoare pentru agricultura Moldovei

0

Agricultura moldovenească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Seceta prelungită, înghețurile din primăvara anului 2025, scumpirea inputurilor agricole, dobânzile bancare ridicate și concurența neloială a produselor din Ucraina au dus sectorul în pragul colapsului. În acest context, peste 3.500 de gospodării agricole riscă să falimenteze, iar 50.000 de locuri de muncă din mediul rural sunt în pericol. O analiză elaborată de A.O. „Forța Fermierilor” propune implementarea unui mecanism financiar inovator: Factoringul Guvernamental, inspirat din bunele practici europene.

Ce este Factoringul Guvernamental?

Este un mecanism prin care statul recunoaște oficial o datorie bugetară față de fermier (subvenții sau TVA de rambursat), emite un Certificat de Creanță Bugetară Validată, iar fermierul poate folosi acest document pentru a obține imediat lichidități de la o bancă. Ulterior, statul va plăti direct băncii, la termenul scadent. Prin acest mecanism, agricultorii pot accesa rapid 80-90% din sumele care, legal, li se cuvin.

De ce este nevoie de acest instrument?

Potrivit Notei de poziție, în prezent, statul datorează fermierilor circa 9 miliarde lei – dintre care 3 miliarde reprezintă subvenții restante, iar peste 6 miliarde lei sunt TVA acumulat, dar nerambursat. În contextul unui deficit bugetar de aproape 18 miliarde lei în 2025, autoritățile nu dispun de resursele necesare pentru a onora aceste obligații imediat. Soluția propusă oferă o alternativă funcțională și echitabilă.

Impactul estimat al implementării

Dacă mecanismul este activat, 8-9 miliarde de lei ar putea fi injectați imediat în economia rurală, ceea ce ar:

  • Salva de la faliment circa 3.500 de gospodării agricole;
  • Preveni dispariția a 50.000 locuri de muncă în mediul rural;
  • Crește PIB-ul cu 0,2 – 0,3%;
  • Stabiliza exporturile agricole (40% din totalul exporturilor naționale);
  • Asigura venituri bugetare suplimentare de până la 700 milioane lei/an.

Recomandările autorilor

  1. Adoptarea urgentă a cadrului legal pentru emiterea certificatelor de creanță bugetară.
  2. Crearea unei platforme digitale pentru gestionarea și monitorizarea certificatelor.
  3. Parteneriat cu băncile comerciale, care să accepte aceste certificate în vederea creditării fermierilor.
  4. Evaluare trimestrială a mecanismului, pentru ajustări rapide și transparente.

Modele europene de succes

Mecanisme similare au fost aplicate în Polonia, Cehia, Franța, Italia, Spania, Belgia și Portugalia – în special în perioade de criză fiscală, când guvernele nu puteau achita prompt datoriile către sectorul privat. Rezultatele au fost pozitive: s-au menținut locuri de muncă, s-a prevenit falimentul IMM-urilor și s-au redus presiunile bugetare pe termen scurt.

Obstacole și argumente

O posibilă critică este că acest mecanism „ar crește datoria publică”. Autorii notei susțin contrariul: nu se creează datorie nouă, ci se certifică datorii deja existente. Alții invocă faptul că TVA-ul va fi oricum rambursat în 2027, odată cu alinierea la legislația europeană. Răspunsul? Fermierii nu pot aștepta încă doi ani. Fără lichidități acum, agricultura riscă o implozie ireversibilă.

Apel către decidenți

Autorii documentului cer implicarea rapidă a tuturor actorilor-cheie:

  • Parlamentul – să adopte modificările legislative;
  • Guvernul – să elaboreze procedurile și să asigure resurse pentru implementare;
  • BNM și băncile comerciale – să participe activ la mecanism;

Factoringul Guvernamental nu este doar un instrument tehnic. Este o soluție de supraviețuire pentru agricultura moldovenească și un test de solidaritate pentru statul Republica Moldova. Dacă autoritățile acționează rapid și eficient, țara poate transforma o criză într-o oportunitate de reformă structurală și stabilizare economică.

Articol elaborat pe baza Notei de poziție „Factoringul Guvernamental – soluție pentru resuscitarea sectorului agricol din Moldova”, realizată de A.O. „Forța Fermierilor” cu sprijinul UE și Fundației Friedrich Ebert.

Sursa: Expert-Grup

Fondurile de investiții – o precondiție de bază pentru accelerarea creșterii economice

0

Planul de creștere a Moldovei oferit de Uniunea Europeană în valoare de 1,9 miliarde EUR poate servi drept catalizator pentru impulsionarea economiei naționale dacă și numai dacă resursele respective vor fi gestionate în mod profesionist.

Alocarea eficientă a acestor resurse depinde de doi factori-cheie: (i) calitatea guvernanței în sectorul public care va determina modul cum statul va gestiona proiectele de infrastructură sau programele de suport pentru mediul de afaceri finanțate din aceste resurse; și (ii) existența unor mecanisme și instrumente eficiente care să accelereze alocarea și transformarea resurselor în investiții productive ale sectorului privat. Despre prima condiție s-a vorbit deja: este necesară depolitizarea programelor prin care statul alocă bani în economie (fie că este vorba de subvenții în agricultură, finanțări pentru infrastructura rutieră sau dezvoltarea locală), excluderea diverselor conflicte de interese prin separarea funcțiilor de finanțare, implementare și evaluare, trecerea de la alocări bazate pe criterii de conformitate la finanțări bazate pe criterii de impact,  creare de valoare adăugată și competitivitate (mai multe detalii vedeți în publicația Expert-Grup: Moldova trebuie să tranziteze spre un nou model de creștere economică, bazat pe valoare adăugată sporită). Însă, despre a doua condiție, care este crucială pentru accelerarea investițiilor private și impulsionarea creșterii economice sustenabile și de durată, s-a vorbit mai puțin. 

Unul din principalele handicapuri ale economiei moldovenești este alocarea sub-optimală a resurselor în economie cauzată de sub-dezvoltarea pieței de capital și, respectiv, absența unor investitori instituționali pe piață. Această problemă denotă și unul din cele mai evidente paradoxuri ale economiei noastre: pe de o parte, avem un nivel înalt de lichiditate (unul din cele mai mari din regiune) concentrat în sistemul bancar, ceea ce înseamnă că există resurse „libere” care pot fi transformate în investiții, iar pe de altă parte avem unul din cele mai scăzute nivele de intermediere financiară din regiune – deci, resursele financiare „libere”, de fapt, nu se transpun în investiții și, respectiv, nu contribuie la creșterea economică. Astfel, figura 1 relevă cu avem unul din cele mai lichide sisteme bancare din regiune (acest indicator coroborează și cu faptul că în 2024 creditele bancare au constituit doar 47% din total active din sistemul bancar). În același timp, figura 2 ne plasează la coada țărilor din regiune la capitolul ponderii creditului bancar în PIB. Cu alte cuvinte, resursele libere, care sunt disponibile în economie nu sunt alocate în activități investiționale productive, respectiv care să genereze valoare adăugată, creștere economică și bunăstare. 

Perpetuarea situației descrise mai sus riscă să reducă Planul de creștere economică la o simplă extindere a cheltuielilor bugetare, investiții în infrastructura publică și programe de suport dedicate antreprenorilor, dar fără a genera o schimbare structurală a modului cum resursele financiare sunt alocate și utilizate în economie. Mai mult ca atât, atingerea unui ritm de creștere economică care să asigure convergența cu economia UE nu va nu va fi posibilă în absența unor investiții private semnificative. Măsurile propuse de Guvern sub formă de subvenții, granturi și instrumente de acces la creditul bancar sunt utile, dar insuficiente pentru a genera un impact semnificativ și de durată. 

Moldova are nevoie de a dezvolta piața de capital și infrastructura Fondurilor de investiții și a administratorilor privați de fonduri de investiții. Fondurile de investiții sunt vehicule de acumulare a resurselor financiare de la mai mulți investitori (pot fi persoane atât fizice, cât și juridice, chiar și instituții financiare multilaterale sau donatori) în vederea gestionării profesioniste a unor proiecte sau portofolii investiționale. Respectiv, aceste Fonduri pot investi resursele acumulate în instrumente ale pieței de capital (ex: valori mobiliare sub forma de titluri de stat sau municipale, acțiuni sau obligațiuni corporative, etc.), dar și direct în capitalul statutar al diverselor companii cu potențial din țară, oferindu-le astfel resursele necesare pentru a face investiții pentru creștere și dezvoltare. Majoritatea țărilor în tranziție spre economii dezvoltate au mizat anume pe administratorii privați și Fonduri de investiții drept vehicule care contribuie la o alocare mai eficientă a resurselor în economie, contribuind la impulsionarea activității investiționale și, respectiv, dezvoltarea economică. Exemplul României, al Lituaniei sau cel al Poloniei este unul extrem de elocvent. În aceste state activele Fondurilor de investiții ating între 11% (România) și 24% (Polonia) în raport cu creditarea bancară, iar dacă vorbim de creditarea către economia reală atunci acest raport crește semnificativ, figura 3.

Premise favorabile

În prezent, în Republica Moldova nu există nici un Fond de investiții activ și nici un administrator autorizat în conformitate cu cadrul legal național în vigoare. Procesul de privatizare în masă din anii ’90 nu a reușit să edifice o piață de capital viabilă în condițiile în care toate fondurile de investiții și companiile fiduciare lansate în baza bonurilor patrimoniale au falimentat. În consecință, companiile emitente de instrumente financiare, sau bunurile acestora, au fost în cele mai multe cazuri preluate de acționarii majoritari sau managerii acestora. Această situație a compromis la scară largă încrederea investitorilor în managementul corporativ al Fondurilor de investiții, în mecanismele legale de protecție, dar și în capacitatea instrumentelor financiare de a le fructifica economiile și moștenirea obținută din perioada sovietică. Cu toate acestea, situația macro-economică și politică a evoluat, aducând în prim plan premise favorabile apariției unor Fonduri de investiții și a unor administratori privați de Fonduri de investiții.

În ultimii ani se manifestă premise favorabile pentru apariția unor vehicule investiționale și de administrare corporativă a businessului sub forma de Fonduri de investiții. În vederea creșterii nivelului de finanțare a economiei acestea trebuie stimulate și pe deplin valorificate. Astfel, putem menționa:

i. Cadrul legal modern – legislația privind piața de capital a fost revizuită în anul 2012 odată cu adoptarea Legii privind piața de capital nr. 171/2012 . Această lege stabilește cadrul general de funcționare a pieței de capital și include prevederi referitoare la înființarea, administrarea și reglementarea Fondurilor de investiții de tip OPCVM* (Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), aliniindu-se astfel practicilor europene. Ulterior, procesul de modernizare legislativă a continuat cu adoptarea Legii nr. 2/2020 privind Organismele de Plasament Colectiv Alternative (OPCA**) , care reglementează funcționarea Fondurilor de investiții alternative, precum și activitatea administratorilor acestora. Această lege oferă un cadru juridic clar pentru atragerea capitalului privat și implementarea unor strategii de investiții mai flexibile, fiind un pas esențial în dezvoltarea unei infrastructuri financiare moderne. 

ii. O bază relativ mare de investitori din domeniul privat – Abundența de lichidități existentă în sistemul bancar, combinată cu un interes în creștere al persoanelor fizice pentru diversificarea portofoliilor lor de economii, determină o reorientare de la instrumentele tradiționale de economisire – precum depozitele bancare – către alternative mai dinamice și potențial mai profitabile, cum sunt obligațiunile de stat sau cele municipale. Acest fenomen contribuie semnificativ la creșterea ofertei de resurse financiare disponibile pentru instrumentele pieței de capital. În același timp, platforme de investiții de tipul evms crește nivelul de educație financiară a populației și înclinația acestora spre o gestionare mai activă a finanțelor personale.

iii. Potențial de mobilizare a resursele din partea partenerilor de dezvoltare – alocarea de către Comisia Europeană a unui sprijin financiar de 1.9 miliarde EUR în cadrul Planului de creștere economică precum și fondurile puse la dispoziție pentru Moldova de mai multe instituții financiare multilaterale sau bănci de dezvoltare denotă angajamentul ferm față de consolidarea economică și modernizarea țării. Cu toate acestea, capacitatea statului de a transforma aceste resurse în proiecte concrete rămâne limitată. Deficiențele administrative, birocrația excesivă, lipsa de expertiză se transpun într-un ritm lent de absorbție a fondurilor. În acest context, devine evidentă nevoia unei infrastructuri financiare complementare de tipul Fondurile de investiții, capabile să mobilizeze capital împrumutat și să-l canalizeze către cele mai productive proiecte.

iv. Cerere de finanțare sporită din partea mediului de afaceri – accesul la finanțare rămâne una dintre principalele provocări semnalate de antreprenori care limitează creșterea și dezvoltarea afacerilor. În mod special, deficitul de capital pe termen lung reduce din capacitatea firmelor de a implementa proiecte investiționale de amploare, întrucât finanțarea tradițională prin credite bancare este adesea insuficientă, costisitoare sau dificil de accesat. În acest context, dezvoltarea și extinderea interacțiunii dintre antreprenori și fondurile de investiții poate reprezenta o soluție viabilă și eficientă. Fondurile de investiții, prin instrumente precum obligațiunile corporative, împrumuturile pe termen lung sau investițiile de tip private equity, pot oferi acces la capital flexibil, adaptat nevoilor specifice ale companiilor din diverse sectoare economice.

Ce urmează de făcut?

Fondurile de investiții ar putea servi și drept vehicul de alocare eficientă a resurselor donatorilor prezenți în Republica Moldova. Chiar dacă granturile și finanțările preferențiale sunt foarte utile pentru mulți antreprenori, în special pentru cei mici, trebuie să înțelegem că, pentru a ridica economia națională la un alt nivel și pentru a asigura o creștere substanțială a competitivității în sectorul real avem nevoie de mai multe instrumente, nu doar granturi și credite. Astfel, facilitarea apariției administratorilor de fonduri și a fondurilor de investiții ar putea aduce două elemente de valoare adăugată care la moment lipsesc – 1. creșterea capitalului statutar și 2. management profesionist. Ambele pot fi asigurate prin intermediul Fondurilor de investiții care pot veni cu participări în capitalul social al companiilor cu potențial, împreună cu fortificarea managementului companiilor respective prin participarea reprezentanților acestora în Consiliile de administrare. Asemenea măsuri de intervenție sunt extrem de necesare multor întreprinderi autohtone creșterea cărora, deseori, este limitată din cauza insuficienței de resurse financiare (granturile sunt prea mici, iar împrumuturile sunt prea costisitoare) sau resurse umane (în special pe dimensiunea de management, promovare  cercetare de piață). Prin urmare, o serie de acțiuni pot fi luate în calcul în vederea atingerii obiectivelor menționate, printre care:  

1. Integrarea pieței de capital naționale în cea comunitară – în contextul inițierii procesului de negociere pentru aderarea Moldovei la UE, piața de capital națională are oportunitatea unei integrării accelerate în piața financiară unică europeană. Pentru valorificarea acestui potențial, este esențială facilitarea cât mai rapidă a accesului societăților de investiții, administratorilor de fonduri și fondurilor de investiții din statele membre ale UE pe piața locală, mai ales în condițiile în care actorii interni sunt încă puțin activi sau chiar absenți. Această perspectivă oferă un cadru favorabil pentru atragerea de investiții, consolidarea infrastructurii financiare extinderea accesului la finanțare și creșterea încrederii investitorilor. 

2. Instruirea antreprenorilor cu privire la mecanismele de finanțare alternative creditului bancar – una dintre provocările majore cu care se confruntă antreprenorii autohtoni în procesul de identificare a capitalului necesar dezvoltării afacerilor ține de lipsa de informare și pregătire în ceea ce privește opțiunile de finanțare din afara sistemului bancar. Astfel, creșterea nivelului de înțelegere a mecanismelor de finanțare alternativă de rând cu fortificarea cunoștințelor în materie de guvernanță corporativă va spori interesul pentru piața de capital și va profesionaliza cererea de capital.

3. Continuarea eforturilor de educație financiară a populației – creșterea nivelului de educație financiară a populației este un factor esențial pentru transformarea și modernizarea sistemului financiar, sporirea încrederii în instrumentele financiare și consolidarea ofertei de capital. O populație bine informată din punct de vedere financiar este mai capabilă să ia decizii raționale privind economisirea, investirea asumarea riscurilor și planificarea finanțelor personale pe termen lung. 

4. Stabilirea unui regim fiscal și valutar atractiv pentru investițiile în instrumentele pieței de capital – pentru a stimula înclinația investitorilor atât locali cât și străini în instrumentele pieței de capital regimul fiscal aplicabil veniturilor din investiții financiare trebuie să fie suficient de stimulativ. De asemenea, transferul și conversia valutară nu trebuie să creeze bariere suplimentare pentru investitorii străini sau pentru persoanele care doresc să acceseze instrumente denominate în valută. 

5. Extinderea programelor de suport pentru acele companii care se finanțează de pe piața de capital – în prezent toate programele guvernamentale de sprijin pentru întreprinderi sunt axate exclusiv spre facilitarea accesului la creditul bancar. Printre acestea se numără programele de subvenționare a costului creditului (Programul 373) sau de suplimentare a gajului (Fondul de garantare a creditului). Acest model de sprijin riscă să perpetueze dependența economiei de finanțarea bancară în detrimentul unui ecosistem financiar diversificat. Pentru a crea un cadru echilibrat în care companiile care aleg alte surse de finanțare decât creditul bancar nu sunt discriminate, trebuie evaluată posibilitatea extinderii acestor programe și către formele alternative de finanțare. În acest sens, ar putea fi realizată subvenționarea costurilor de emisiune sau cele legate de consultanță pentru emitenți.

6. Transformarea Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică (FACEM) într-un Fond de fonduri – FACEM a fost conceput ca un mecanism de sprijin a sectorului privat prin furnizarea de capital pe termen lung la costuri reduse, către entitățile financiare partenere (EFP). Pentru a crește impactul și a contribui la dezvoltarea pieței de capital FACEM ar putea fi transformat într-un veritabil Fond de fonduri care ar canaliza resursele sale către o listă extinsă de EFP, printre care și administratorii de Fonduri de investiții care investesc în companiile cu potențial real de creștere (ex. fonduri de private equity sau venture capital). 

7. Implementarea unor mecanisme de alocare a resurselor din Planul de creștere a Moldovei prin intermediul Fondurilor de investiții și administratorilor privați de Fonduri de investiții –  Capacitatea Guvernului de a transforma resursele din Planul de creștere în creștere economică accelerată rămâne limitată. În acest context, devine tot mai evidentă necesitatea construirii unei infrastructuri financiare complementare, capabile să sprijine Guvernul în procesul de mobilizare și direcționare eficientă a resurselor. Fondurile de investiții pot juca un rol esențial în acest sens, prin capacitatea lor de a canaliza capitalul către proiecte cu impact economic ridicat. Spre deosebire de mecanismele publice tradiționale, acestea pot acționa cu mai multă flexibilitate, eficiență și orientare către rezultate. România și alte state europene au introdus astfel de instrumente în cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), utilizând fonduri europene pentru a crea sau consolida vehicule financiare de tip fonduri de investiții, cu scopul de a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă și inovarea.

8. Utilizarea pieței de capital ca modalitate de privatizare – Guvernul și-a asumat continuarea procesului de privatizare dar interesul marilor investitori strategici pentru Republica Moldova rămâne limitat. Astfel, privatizarea prin intermediul pieței de capital reprezintă o soluție în condițiile în care prin intermediul Fondurilor de investiții pot fi mobilizate nu doar resurse financiare care să asigure dezvoltarea acestor companii dar și un management profesionist, o guvernanță corporativă solidă și o transparență extinsă.

9. Aprobarea unui document de planificare strategică privind dezvoltarea pieței de capital – pentru a sprijini dezvoltarea coerentă a pieței de capital este nevoie de un document strategic asumat de Parlament și Guvern care să stabilească viziunea, măsurile concrete și mecanismele instituționale necesare pentru transformarea pieței de capital într-un pilon activ al finanțării economiei naționale. Recent un asemenea document a fost elaborat de către Comisia Națională a Pieței Financiare, dar aprobarea acestuia rămâne incertă.

10. Buna guvernare – o condiție fundamentală pentru buna funcționare a Fondurilor de investiții și a pieței de capital este buna guvernanță. Acestea trebuie administrate de persoane autorizate și profesioniste, respectiv integritatea urmează a fi asigurată prin transparență maximă, consilii independente și profesioniste, proceduri de control intern bine puse la punct și un cadru de reglementare adecvat, în linie cu directivele UE.

Autori: 

  • Adrian Lupușor

    Director executiv, Expert-Grup
  •  

  • Dumitru Pîntea

    Expert asociat, Expert-Grup

Drepturile consumatorilor în cazul cumpărăturilor online

0

Tot mai mulți consumatori aleg să facă achiziții online, fie prin intermediul site-urilor și aplicațiilor, fie prin telefon, e-mail sau rețele de socializare, pentru produse precum electrocasnice, haine, cărți, bilete de avion sau chiar servicii turistice. Acest tip de cumpărături este comod, dar vine și cu anumite riscuri. De aceea, legislația din Republica Moldova acordă o protecție specială consumatorilor care încheie contracte la distanță.

O achiziție online reprezintă o înțelegere încheiată la distanță și are aceeași putere juridică precum un contract semnat pe hârtie. Se consideră că un astfel de contract este încheiat în momentul în care consumatorul plasează o comandă, fie selectând un produs pe un site, completând datele de livrare și apăsând pe butonul „comandă”, fie răspunzând prin e-mail unei oferte comerciale. Acest contract produce efecte juridice obligatorii și generează drepturi și obligații reciproce, asemenea unui contract clasic, încheiat fizic între comerciant și consumator.
Potrivit Codului Civil, un „contract la distanță” este acel acord încheiat între un comerciant profesionist și un consumator în cadrul unui sistem organizat de vânzări sau prestări de servicii la distanță, fără prezența fizică simultană a celor două părți, prin utilizarea exclusivă a unuia sau mai multor mijloace de comunicare la distanță – cum ar fi internetul, telefonul, e-mailul sau alte forme de mesagerie electronică – până în momentul și inclusiv la momentul încheierii contractului.
Comerțul electronic reprezintă o formă specifică a comerțului la distanță, care presupune nu doar vânzarea de bunuri și servicii prin internet, ci și desfășurarea întregului proces comercial, de la prezentarea produselor, informarea consumatorilor, plasarea comenzilor, până la plată și livrare,  exclusiv prin mijloace electronice. Acest tip de comerț presupune utilizarea de platforme digitale, aplicații sau site-uri web, iar documentele generate (facturi, notificări, contracte) pot avea valoare juridică doar dacă sunt transmise pe un suport durabil și respectă normele privind documentul electronic.
La fel ca și orice alt contract, un contract la distanță are trei etape. Astfel, la fel ca și în cazul unui contract semnat în format fizic, în procesul de încheiere a unui contract la distanță, se disting trei etape juridice fundamentale: etapa precontractuală, etapa contractuală și etapa postcontractuală. Fiecare dintre acestea are o importanță proprie în ceea ce privește valabilitatea, conținutul și efectele contractului. Acest parcurs juridic începe din momentul în care consumatorul intră în contact cu oferta comerciantului și se încheie odată cu executarea obligațiilor contractuale sau, după caz, cu exercitarea dreptului de retragere ori soluționarea unui litigiu. Chiar și atunci când acordul se materializează printr-un simplu clic pe un buton de comandă sau printr-un mesaj electronic de acceptare (de tipul „Da, doresc produsul”), acesta dobândește valoare de contract civil și poate produce efecte juridice obligatorii pentru ambele părți.

Descarcă aici nota integrală, elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”

Descarcă nota

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros-Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.

Protecția consumatorilor pe piața creditelor de consum, în atenția Expert-Grup și CNPF

0

Pe 24 aprilie, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a organizat un club de presă dedicat protecției consumatorilor pe piața creditelor de consum, cu tema: „Cum evităm riscurile de supraîndatorare, clauzele abuzive și fraudele?”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ai societății civile și jurnaliști, într-un format deschis, care a permis discuții aplicate și constructive.

Președintele CNPF, Dumitru Budianschi, a subliniat că protecția consumatorului nu trebuie redusă la un mecanism de primire a petițiilor, ci trebuie privită ca o parte esențială a securității financiare a populației și a stabilității întregului sector financiar. El a pledat pentru măsuri proactive, inclusiv reglementarea produselor financiare încă din faza de concepere.

Vicepreședintele instituției, Adrian Gheorghiță, a vorbit despre controalele efectuate de CNPF asupra mesajelor publicitare promovate de instituțiile de creditare. Acestea au scos la iveală practici înșelătoare sau neclare, contrare principiilor de transparență prevăzute de lege. Oficialul a menționat că există limitări în cadrul legal actual, dar acestea sunt abordate în noul proiect legislativ privind consolidarea drepturilor consumatorilor.

Printre problemele întâlnite de CNPF se numără: lipsa transparenței în contractele de credit, aplicarea unor dobânzi și penalități excesive, calcul incorect al dobânzii anuale efective (DAE), taxe ascunse, comisioane nejustificate și clauze abuzive privind garanțiile sau răspunderea disproporționată a debitorului.

De asemenea, s-a discutat despre rolul esențial al societății civile în apărarea consumatorilor, mai ales în cazurile de reprezentare colectivă. A fost remarcată lipsa de vizibilitate a asociațiilor de protecție a consumatorilor, care sunt depășite de alte structuri patronale sau profesionale. Participanții au îndemnat autoritățile să susțină dezvoltarea acestora.

Mihaela Pascal, directoarea Centrului European al Consumatorului din Moldova, a reafirmat sprijinul instituției pentru consumatorii afectați și a încurajat publicul să apeleze la serviciile CECM în cazurile de abuz sau încălcări ale drepturilor.

Evenimentul a fost moderat de Vitalie Rapcea, director de program la Expert-Grup, care a încurajat un dialog sincer și aplicat. Jurnaliștii prezenți au subliniat necesitatea instruirii specializate în domeniul drepturilor financiare, cerând CNPF organizarea unor sesiuni dedicate presei.

Clubul de presă a avut loc în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de Expert-Grup în parteneriat cu IPRE, cu sprijinul Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

SUA taxează Republica Moldova: un tarif vamal de 31% riscă să lovească în exporturile noastre

0

Pe 2 aprilie 2025, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unui nou set de tarife vamale „bazate pe reciprocitate” pentru importurile din 57 de țări și blocuri economice, inclusiv Republica Moldova. Măsura, aplicabilă de la 9 aprilie, a fost prezentată de liderul american drept o „eliberare economică” a SUA, dar a provocat un val de îngrijorare în rândul partenerilor comerciali și a comunității internaționale.

Republica Moldova, deși o economie mică în context global, a fost inclusă pe lista țărilor vizate, fiind supusă unui tarif de 31% aplicat uniform tuturor produselor exportate către piața americană. În condițiile unei recesiuni tehnice și a unui deficit de oportunități comerciale, această decizie riscă să afecteze grav perspectivele de export ale țării.

De ce 31%? O metodologie netransparentă și controversată

Administrația americană susține că tarifele au fost stabilite în baza unui așa-zis „principiu al reciprocității comerciale”, ținând cont de barierele tarifare, netarifare și posibile manipulări valutare. Pentru Republica Moldova, s-a calculat un tarif reciproc de 61%, aplicându-se apoi o reducere de 50%, rezultând cota finală de 31%.

Totuși, experții atrag atenția asupra lipsei de transparență a acestei metodologii și asupra faptului că decizia ignoră principiile de bază ale comerțului internațional și poziția economică vulnerabilă a unor state mici, precum Republica Moldova. De asemenea, lipsa consultărilor multilaterale și adoptarea unilaterală a măsurii contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Comerțul RM–SUA: cifrele și confuziile

Din perspectiva SUA, măsurile urmăresc corectarea dezechilibrelor comerciale bilaterale. Totuși, în cazul Moldovei, cifrele oficiale sunt mai degrabă modeste. În 2024, exporturile moldovenești către SUA au însumat circa 90 de milioane USD, în timp ce SUA a raportat importuri din Moldova de 142 de milioane USD. Pe de altă parte, Republica Moldova a importat bunuri din SUA în valoare de 135 milioane USD, în timp ce exporturile SUA raportate în Moldova au fost de doar 54 milioane USD.

Această aparentă discrepanță a dat naștere la speculații privind veridicitatea datelor. Totuși, ambele țări folosesc metodologii aprobate de ONU pentru raportarea comerțului, iar diferențele apar din cauza specificului contabilizării. Importurile se raportează după „țara de origine”, în timp ce exporturile sunt înregistrate după „țara ultimei destinații cunoscute” – ceea ce poate să nu coincidă cu destinația finală.

În plus, bunurile americane destinate pieței moldovenești ajung frecvent prin hub-uri logistice europene, ceea ce face ca aceste fluxuri comerciale să nu fie întotdeauna reflectate fidel în statisticile bilaterale directe.

Ce urmează?

Impunerea tarifului de 31% este o lovitură indirectă, dar semnificativă, pentru producătorii moldoveni care exportă în SUA, în special cei din industrii precum textilele, vinurile sau produsele agroalimentare. Pentru a minimiza impactul, este necesar ca autoritățile moldovene să intensifice dialogul diplomatic și să caute soluții la nivel multilateral.

Totodată, mediul de afaceri are nevoie de sprijin pentru diversificarea piețelor de desfacere și pentru adaptarea rapidă la noile condiții comerciale. În lipsa unor astfel de măsuri, efectele pe termen scurt ar putea însemna scăderea competitivității și reducerea volumului exporturilor.

Sursa: Articol elaborat pe baza notei analitice „Republica Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA”, autor: Vadim Gumene, Expert asociat, Expert-Grup.

Accesează nota integrală

 

Comrat și Soroca fac pași concreți spre un transport public modern și eficient

0

Pe data de 3 aprilie 2025, în municipiul Comrat a avut loc un atelier de lucru dedicat consultării versiunii preliminare a unui Studiu de fezabilitate pentru modernizarea serviciilor de transport public. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Afaceri și Comunități Puternice pentru Moldova”, implementat de GIZ și finanțat de Guvernul Federal al Germaniei, Uniunea Europeană și Guvernul Elveției.

La atelier au participat reprezentanți ai administrației publice locale, echipei GIZ, experți tehnici de la Business Consulting Institute, TTL Planning România, precum și actori locali interesați. Printre participanți s-au numărat primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, și consilierul local Vladimir Ceban, șeful Gării Auto din Comrat.

În cadrul sesiunii, echipa de proiect a prezentat situația actuală a transportului public din Comrat, identificând principalele provocări: lipsa unor trasee bine organizate, stații insuficiente, orare ineficiente și necesitatea modernizării parcului auto. A fost propus un nou concept al rețelei de transport, bazat pe o analiză detaliată a cererii, și care include trasee optimizate, orare adaptate nevoilor locuitorilor și investiții esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului.

Discuțiile s-au concentrat și pe aspecte esențiale ale delegării serviciului de transport public, cum ar fi contractul de concesiune, politica tarifară, rata rezonabilă a profitului și condițiile de returnare a bunurilor publice la finalul contractului.

Planul operațional de implementare prevede aprobarea Studiului de fezabilitate de către Consiliul Municipal Comrat, lansarea unui concurs public pentru selectarea operatorului de transport și finalizarea tuturor documentelor necesare pentru încheierea contractului de delegare.

Pașii următori includ finalizarea studiului, publicarea acestuia de către Primăria Comrat, organizarea audierilor publice și, ulterior, prezentarea spre aprobare Consiliului Municipal.

Evenimentul de la Comrat reprezintă o etapă importantă în eforturile de modernizare a transportului public din regiune, în beneficiul locuitorilor și al mediului urban. În cadrul aceluiași proiect, un atelier similar a fost organizat anterior și la Soroca, unde au fost discutate soluții pentru îmbunătățirea transportului public din municipiu.

Moldova trebuie să treacă la un nou model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită

0

Economia Republicii Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar tranziția către un model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită devine imperativă. Potrivit unei note de poziție elaborate de experți economici, țara trebuie să-și redefinească prioritățile pentru a depăși vulnerabilitățile actuale și a construi un viitor economic sustenabil.

În ultimele decenii, creșterea economică a Republicii Moldova s-a bazat în mare parte pe consum și remitențe. Această strategie a condus la o dependență excesivă față de fluxurile de bani din diaspora și față de importuri, generând un deficit comercial semnificativ. În plus, productivitatea redusă a muncii și structura economică axată pe sectoare cu valoare adăugată scăzută au limitat perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să adopte un model bazat pe:

  • Investiții în sectoare cu valoare adăugată sporită, cum ar fi industria prelucrătoare, tehnologiile informaționale și agricultura modernizată.
  • Dezvoltarea capitalului uman, prin reforme în educație și formare profesională, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii.
  • Inovație și digitalizare, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor și să faciliteze accesul la piețele internaționale.
  • Îmbunătățirea climatului investițional, prin reducerea birocrației, asigurarea stabilității legislative și sprijinirea antreprenoriatului.

Tranziția spre un model economic avansat necesită o colaborare strânsă între guvern, sectorul privat și instituțiile internaționale. Statul trebuie să asigure un cadru favorabil dezvoltării afacerilor, să investească în infrastructură și să promoveze politici fiscale și economice care să stimuleze investițiile. În același timp, sectorul privat are un rol esențial în adoptarea noilor tehnologii și în dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate.

Viitorul economic al Republicii Moldova depinde de capacitatea sa de a adopta un model de creștere bazat pe valoare adăugată sporită. Aceasta presupune reforme structurale, investiții strategice și o viziune clară de dezvoltare. Dacă aceste schimbări vor fi implementate cu succes, țara poate deveni mai competitivă și mai rezilientă în fața provocărilor economice globale.

Nota de poziție a fost elaborată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Centrului pentru Cercetare Socială și Economică (CASE, Polonia).