După furtul miliardului, și Dodon se uită cu jind la rezervele Băncii Naționale

0
1389

Cel puțin un miliard de dolari ar vrea președintele Igor Dodon să scoată din rezervele Băncii Naționale, chipurile pentru a-I investi în economie.

„Noi avem trei miliarde de dolari rezerva valutară a statutului. Acestea trei miliarde știți unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceștia și să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia” a declarat Igor Dodon în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune N4.

Declarația președintelui a stârnit comentarii critice ale experților și oamenilor de afaceri, care  o califică drept infantile și populistă, făcută să placă ”sponsorilor” președintelui de la Moscova, care nu pregetă să distorsioneze realitatea astfel încât să pună într-o lumină negativă Statele Unite ale Americii.

”Și asta spune un ”doctor în economie””

”Da. și asta spune un „doctor în economie””, comentează pe pagina sa de Facebook ex-premierul moldovean, omul de afaceri Ion Sturza.

”Rezerva valutară a statului este destinată stabilității macroeconomice, inclusiv a valutei naționale. Axiomă. De ea, de rezervă, nu se atinge nimeni. Acest lucru este garantat prin independența BNM.
Vine locatarul președinției și împrăștie ceea ce nu-i aparține. Să știți, aceasta nu este o „idee” nouă. Cu așa aberații veneau și mentorii spirituali ai domnului Dodon din administrația lui Voronin. Mentori care și-au pus și ei osul la furtul miliardului! Realizat cu brio de Șor&Co”, a menționat Ion Sturza.

”Asta cu contul la Washington e tare! Mai tare ca „torpeda“. Balsam pe sufletul sponsorilor”, adaugă ex-premierul.

Aluziile referitoare la furtul miliardului sunt destul de transparente or cei ce au planificat și ”implementat” jaful secolului  au mizat exact pe rezervele valutare ale BNM, care ajunseseră la trei miliarde de dolari în 2014. Iar jaful de pomină a fost posibil datorită controlului asupra BNM de către oligarhului Vladimir Plahotniuc și oamenilor să și lipsei totale de independență a Băncii Naționale.  

Astfel, sub influența politicului, la sfârșitul anului 2014, au fost alocate 9,5 miliarde de lei, prin garanții de stat, celor trei bănci implicate în jaful din sistemul bancar. Doar peste două luni, în februarie 2015, leul moldovenesc a suferit o depreciere considerabilă, valoarea monedei europene trecând de valoarea de 26 de lei.

Se atentează la independența Băncii Naționale

În opinia fostului ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, declarația lui Igor Dodon poartă un caracter populist cu bătaie spre alegerile președintelui de la sfârșitul anului 2020.

Negruța susține că Dodon „manipulează” și operează cu „falsuri” atunci când afirmă că rezervele valutare ale statului s-ar afla la Washington.

„BNM plasează rezervele valutare în străinătate pentru a obține profit, dar nu doar la Washington. O bună parte (1,76 miliarde dolari, n.a.) sunt titluri de valoare, emise de state europene și SUA”, a declarat Negruța pentru Cotidianul.md.

El a mai spus că o astfel de acțiune este puțin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, atunci leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecieze până la 25-28 de unități pentru un euro. În opinia sa, mai probabilă este „o emisie de lei neacoperiți, care ar duce la inflație bruscă și devalorizarea monedei naționale”.

„Mesajele lui Dodon reprezintă un pericol asupra băncii centrale, atentează grav la independența instituției. Prin prezența lui la BNM, de acum câteva săptămâni, a vrut să arate că este șef peste tot”, a mai comentat Negruța.

Cum ar putea afecta retragerea unui miliard din BNM economia națională

Asupra efectelor macroeconomice ale extragerii unui miliard de dolari de pe conturile BNM s-a expus și directorul executiv al Expert-Grup Adrian Lupușor.

”Președintele are dreptate: avem un nivel confortabil de rezerve valutare, fapt pentru care trebuie să mulțumim migrantilor (remiterile), exportatorilor și politicii destul de echilibrate a BNM cu privire la intervențiile pe piața valutară. Însă, acesta nu este un motiv pentru a utiliza aceste resurse pentru proiecte de infrastructură și alte politici ale Guvernului. Pe lângă faptul ca asemenea practica este pur și simplu ilegală și contravine principiilor recunoscute internațional privind independenta autorităților monetare, aceasta va depriva Moldova de principala pernă de siguranță împotriva șocurilor macroeconomice”. A comentat Lupușor care a ținut să combată câteva mituri legate de rezervele valutare.

Rezervele nu sunt prea multe pentru o piața atât de volatilă a Republicii Moldova

Acestea, potrivit expertului, acoperă puțin peste patru luni de importuri. Este  un nivel optim pentru o țară cu datorie externă de circa 7,3 miliarde dolari (de 2,5 ori mai mare decât rezervele valutare), deschisă din punct de vedere comercial și foarte expusă șocurilor externe. Acestea sunt și mai importante în contextul în care Guvernul va intenționa să emită eurobond-uri  în valută pe piața externă.

Lupușor explică cum rezervele sunt utilizate destul de intens de către banca centrală pentru a atenua fluctuațiile valutare excesive: când crește cererea de valută, banca centrală vinde valută din rezerve pentru a preveni deprecierea bruscă a leului, și viceversa, când crește cererea de lei (de exemplu, de sărbătorile de iarnă, Paște sau vara când revin migranții acasă), banca intervine prin procurări de valută pentru a preveni aprecierea bruscă a leului. ”Un specific al țării noastre este că piața valutară este destul de volatilă, iar fără un nivel confortabil de rezerve, BNM nu ar fi putut atenua aceste fluctuații, iar cursul leului ar putea ușor ieși de sub control, cu consecințe negative pentru creșterea economică”, spune expertul.
Pe de altă parte canalizarea rezervelor valutare în proiecte infrastructurale sau alte activități ale Guvernului nicicum nu va duce la dezvoltare economică. Pierderea unei bune părți din rezerve (o treime) va duce la deprecierea leului, creșterea puternică a inflației și descurajarea activității investiționale private (putem anticipa și un fenomen dezinvestițional – plecarea din țară a investițiilor și depunerilor private de teama inflației și volatilității macroeconomice).
”Per ansamblu, să nu uităm de legile economice atunci când suntem ghidați de interese politice. Ignorarea legilor economice, la fel ca și ignorarea legilor fizicii, pot duce la efecte dureroase”, conchide directorul Expert Grup.