Cererea în creștere constantă de alimente ecologice la nivel mondial, o șansă de dezvoltare pentru fermierii moldoveni

0
117


Dacă produsele agroalimentare convenționale moldovenești trebuie să înfrunte o competiție acerbă pe piețele externe, cele produse în regim BIO pot intra lejer, grație cererii crescânde și a ofertei insuficiente, înregistrate în ultimul deceniu pe această nișă.

Dimensiunile mici ale afacerilor agricole moldovenești reprezintă unul din cele mai mari handicapuri când este vorba despre competitivitatea acerbă de pe piețele externe ale produselor agroalimentare. Însă există câteva nișe, unde situația nu este atât de dramatică, oferta nu acoperă cererea în creștere și fermierii moldoveni, printr-un efort bine direcționat, pot să-și asigure o piață de desfacere constantă.

Este vorba, printre altele, de agricultura BIO, o ramură a agriculturii care deja de 20 de ani nu face față cererii în creștere în lumea occidentală.

O piață de 33 de miliarde și care continuă să crească

Industria internațională de alimente ecologice – atât în Europa cât și în întreaga lume este în creștere constantă. Veniturile globale ale acestei piețe erau în 2018 de circa 95 miliarde de euro.

Piața este în creștere dinamică în multe țări europene: Germania a depășit 10 miliarde de euro, piața franceză s-a dublat în ultimii cinci ani, iar în Danemarca alimentele ecologice dețin o cotă de 13,3% din piața produselor alimentare.

Creșterea pieței este una viguroasă dacă ținem cont de faptul că, potrivit unui raport al Parlamentului European, în anul 2017 piața europeană a produselor BIO valora peste 30 miliarde de euro.

Pe de altă parte, agricultura statelor UE, este departe de a acoperi această cerere și nu există un trend pronunțat privind trecerea producătorilor agricoli, care și așa au piețele de desfacere asigurate, la schimbarea modului de producere.

Această stare a lucrurilor îi favorizează pe fermierii din țările terțe, inclusiv Republica Moldova, pentru care nu reprezintă o problemă prea mare să-și convertească terenurile agricole la producerea în regim BIO.

Aproape 4% din terenuri cultivate în regim BIO

Din cauza deficitului de produse ecologice pe piețele europene, Comisia Europeană permite importul acestora și din țările unde încă nu este bine pus la punct un sistem de certificare a alimentelor ecologice și trasabilitatea acestora. Este suficient ca organismele de certificare, recunoscute în UE să poată activa în țările de origine a alimentelor.

Potrivit Marcelei Stahi, șefa direcției agricultură ecologică din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului, în anul 2018 în țara noastră existau 12 organisme de certificare internaționale și două – naționale. Iar din cei 136 de fermieri, care produc în regim organic, 89 erau certificați de organismele internaționale.

”Este o soluție salvatoare, care permite fermierilor moldoveni să-și exporte producția BIO în Uniunea Europeană chiar dacă sistemul național de certificare încă nu face față exigențelor UE”, ne relatează Marcela Stahi.

De către organismele internaționale sunt certificate pentru producerea BIO 73,4 mii de hectare de terenuri agricole iar de către organismele naționale – 2261 hectare. În total este vorba despre 75,7 mii hectare de terenuri cultivate în regim organic ceea ce reprezintă 3,9% din suprafețele agricole.

Ce produse ecologice exportă fermierii moldoveni

Potrivit datelor oficiale, în anul 2018 au fost exportate peste 52,1 mii tone de produse moldovenești BIO. 

Din punct de vederea cantitativ, cel  mai exportat produs agricol ecologic moldovenesc este porumbul. Anul trecut au fost livrate în afara țării peste 32 mii de tone de porumb. Grâul a fost exportat în cantitate de 2233 tone iar soia –  de 1098 tone.

Nucile sunt și ele în topul exporturilor de produse BIO, anul trecut fiind exportate 5275 tone de nuci în coajă și 1577 tone de miez de nucă.

De asemenea, unul din cele mai exportate produse BIO este materialul săditor de lavandă. Anul trecut au fost exportați nu mai puțin de 350 mii de puieți ai acestei plante.

În 2018 au mai fost exportate 4048 tone de semințe de dovleac și 4400 tone de semințe de floarea soarelui ecologice.

Afacere ecologică de 10 milioane de euro

Unul din liderii exportului de produse ecologice moldovenești este compania moldo-olandeză Prograin Organic, care doar anul trecut a exportat circa 20 mii de tone de cereale BIO de producție moldovenească, cifra de afaceri a companiei în 2018 fiind de 10 milioane de dolari.

Potrivit lui Spartac Chilat, directorul companiei, la moment Prograin Organic exportă produse BIO în Olanda, Franța, Germania, Austria și Bulgaria.   Compania a fost fondată în 2014 existând la acel moment atât interesul părții olandeze față de potențialul ecologic al agriculturii moldovenești cât și interesul antreprenorilor moldoveni de a atrage investitori din UE, care să asigure și piața de desfacere pentru produsele BIO moldovenești. Compania a început să colaboreze cu fermierii moldoveni, călăuzindu-i în procesul de trecere la agricultura organică. În prezent, Prograin Organic are încheiate parteneriate cu 50 de fermieri, producători în special ai culturilor de câmp.

Cum se face agricultura organică

Potrivit legislației moldovenești, care după semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost racordată la cea europeană, normele producției ecologice nu admit utilizarea de fertilizatori chimici ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substanțe folosite în alimentația animalelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse contraindicate în agricultura eco. Agricultorii vor folosi semințe sau răsad obținut tot prin metode de producție ecologică.

În cazul în care într-o gospodărie agricolă nu toate terenurile sunt folosite pentru producere  ecologică, agricultorul va separa parcelele, produsele, inclusiv animalele care consumă hrană eco de cele care se alimentează din surse neecologice. Potrivit legii, agricultorul trebuie să țină un registru pentru a evidenția această separare clară între tot ce este și ce nu este ecologic în gospodăria sa.

Menţinerea şi ameliorarea stării florei şi faunei solului şi a fertilităţii sale naturale, prevenirea și combaterea tasării sau eroziunii solului și hrănirea plantelor doar prin ecosistemul solului și nu folosind alte metode reprezintă alte reguli pe care agricultorul ecologic trebuie să le respecte. Acesta mai trebuie să stimuleze sistemul imunitar al animalelor pe care le crește și să le îngrijească în funcțiile de necesitățile fiecărei rase.

Potrivit Marcelei Stahi, perioada de conversie a terenurilor la agricultura ecologică este de doi ani pentru culturile anuale și de 3 ani pentru cele multianuale. Altfel spus, terenurile unde urmează să se cultive în regim BIO trebuie să se ”odihnească” timp de 2-3 ani pentru ca recoltele de pe ele să fie considerate organice.

Statul oferă subvenții pentru perioada de conversie

Nu e un lucru atât de ușor pentru fermierii moldoveni, care, în marea lor parte nu-și permit să facă astfel de pauze. Aici în ajutor vine Ministerul Agriculturii, care prin Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură oferă subvenții pentru aceste perioade. Pentru un hectar de vii, livezi sau de legume, în primul an se oferă 1500 de lei, în anul doi – 2000 lei și în anul trei – 2500 lei. Pentru culturile de câmp subvențiile sunt de 800 de lei la hectar în anul unu și de 1000 de lei în anul doi. În cazul cultivării de plante medicinale eco, subvențiile sunt de 1300 de lei în primul an și de 1600 în cel de-al doilea.

 Pe lângă regulile stricte privind cultivarea în regim BIO, potrivit lui Spartac Chilat, trebuie respectate și regulile de recoltare, de depozitare și de transportare a produselor ecologice. Astfel, depozitele pot fi tratate doar prin metoda de fumigare cu CO2 iar mijloacele de transport trebuie și ele adaptate.

”Pentru moment în cazul transportului auto se face o derogare de la reguli și se utilizează transportul convențional, nu înainte de a fi pregătit corespunzător. Însă, pentru a corespunde întocmai normelor de livrare în regim BIO, sunt necesare și containere speciale, și terminale speciale”, ne relatează managerul, care a menționat că în luna iulie 2018, compania a dat în exploatare un terminal pe teritoriul portului Giurgiulești, care corespunde tuturor normelor de stocare și transportare a produselor BIO.

”În iunie 2015, a  fost dat în exploatare Terminalul Cerealier din orașul Florești, cu o capacitate de depozitare de circa 2700 m2, iar în 2018 Terminalul Cerealier din Zona Economică Liberă a Portului Internațional Giurgiulești, cu o capacitate de depozitare de 3250 m2, fiind al doilea după mărime din țară. Linia modernă de sortare, calibrare și ambalare a produselor agroalimentare destinate consumului uman, precum și instalațiile de depozitare și prelucrare sunt în conformitate cu standardele internaționale în domeniu”, a menționat managerul.

Cum se exploatează corect solul în regim BIO

Astfel, Prograin Organic are toată infrastructura necesară exportului în regim BIO și urmează să extindă și parteneriatele cu fermierii pentru ca în toamnă, suprafețele cultivate în regim organic să ajungă la 20 mii de hectare de la 12 mii în prezent.

Compania intenționează să se ocupe și de agricultură nemijlocit pentru a demonstra la modul practic cum trebuie corect de exploatat terenurile agricole în regim BIO.

”Din păcate, fermierii noștri nu țin cont, în procesul de producere, de păstrarea calității solului, nu asigură asolamentul și perioadele  necesare pentru restabilirea fertilității. Noi ne propunem să practicăm agricultura ecologică conform tuturor rigorilor pentru ca modelul nostru să fie preluat și de ceilalți fermieri”, menționează Spartac Chilat.

În prezent produsele BIO, deși într-un proces de ieftinire constantă în ultimii 20 de ani, sunt încă mai scumpe decât cele convenționale. Potrivit lui Nicolae Cojocaru, fermier și entuziast ecologist, valoarea adăugată a produselor BIO pe piața europeană este cu 40% mai mare decât în cazul produselor convenționale. Acesta este încă un stimulent pentru fermieri.

Uleiuri presate la rece din semințe ecologice

Nicolae Cojocaru este și director comercial al  companiei Arhigeea, specializată în producerea uleiurilor presate la rece. Acum aceasta produce 12 uleiuri, cele mai populare fiind uleiurile din semințe de in, dovleac, armurariu, nuci, cânepă, muștar sau susan.

Compania Arhigeea a fost fondat doar în 2017 și anul trecut a început vânzările de uleiuri. Acum se pregătește să producă și în regim organic, procesul fiind puțin mai dificil deoarece încă nu este acreditat în R. Moldova vreun organism de acreditare a produselor BIO procesate. Însă, potrivit lui Cojocaru, cei 15 fermieri cu care compania are acorduri de livrare a materiei prime sunt deja pregătiți să cultive în regim BIO, o parte din terenuri fiind convertite deja.

Nicolae Cojocaru este optimist în ce privește viitorul agriculturii organice în Republica Moldova. Împreună  cu alți adepți ai produselor organice, el a contribuit la lansarea pieței de produse BIO Eco Local, care se organizează în fiecare sâmbătă la Chișinău. Deși este un pas mic, acesta este foarte important pentru a testa cererea și a vedea potențialul pieței.

Viitorul sună bine

”Până acum nici nu știam ce cerere există pe piața internă, o piață specializată este însă de natură să testeze cererea și oferta, să se formeze prețurile. Este deja un început și sunt sigur că printre conaționalii noștri există suficienți susținători ai alimentației sănătoase”, menționează managerul.

El consideră că și statul ar putea contribui la promovarea agriculturii ecologice, oferindu-le facilități în cadrul achizițiilor publice producătorilor de produse organice.

”În Franța și Italia autoritățile au contribuit enorm la popularizarea produselor organice, atribuindu-le acestora o cotă de 5% din volumul total de produse alimentare achiziționate de stat. Acest lucru ar putea fi repetat și la noi, consolidând agriculturii ecologice moldovenești”, subliniază el.

Potrivit lui Cojocaru, agricultura BIO și alimentația ecologică  va crește enorm în următorii ani pe măsura sporirii culturii alimentare a populației. De aceea, trecerea fermierilor moldoveni la agricultura în regim BIO pentru a ocupa în perspectivă o cotă din piața de profil a UE trebuie susținută și încurajată.

Și Spartac Chilat consideră că fermierii moldoveni au toate șansele să se poziționeze bine pe piața europeană a produselor BIO. Mai ales că  punctele slabe ale agriculturii autohtone, parcelarea excesivă și productivitatea scăzută și deci costurile necompetitive în cazul agriculturii convenționale nu se răsfrâng și asupra agriculturii ecologice.  

Ion Chișlea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here