Mierea moldovenească pe piața europeană, între oportunități și provocări

0
69

Deși mierea moldovenească este exportată de mai mult timp pe piețele europene, potențialul sectorului este încă foarte puțin exploatat în acest sens. Sporirea competitivității și promovarea unui brand național de miere sunt principalele obiective ale apicultorilor moldoveni, care s-o transforme într-o ramură cu adevărat performantă a economiei, cu o valoare adăugată înaltă.

Mierea de albine, este unul din cele câteva produse alimentare moldovenești de origine animalieră care poate fi exportat fără restricții pe piața Uniunii Europene.

Piața UE, cel mai mare consumator mondial de miere

Anual, pe piața comunitară se resimte un deficit cronic al acestui produs. Și asta, deși Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător mondial de miere după China. În fiecare an, aproximativ 600.000 de apicultori din țările UE produc  circa 250 mii de tone de miere.

Cu toate acestea, producția nu acoperă cererea, fiind  importate anual aproximativ 200 mii de tone. Apicultorii moldoveni au înțeles destul de repede că pe piața europeană este destul de mult loc și pentru mierea lor și, chiar înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și  Uniunea Europeană, exportatorii s-au orientat spre această piață.

Apicultura a devenit afacere profitabilă 

În anul 2015, aproape toată mierea exportată din Republica Moldova a ajuns în UE, principalele destinații fiind Italia, Germania și Franța, dar și piețe mai mici dar totuși considerabile precum România, Polonia, Slovacia și Danemarca.

Anul 2015 a fost unul reușit din toate punctele de vedere atât pentru apicultorii moldoveni, cât și pentru exportatori. În urma unei recolte slabe la nivel mondial, prețuirile de import ale mierii pe piața europeană au fost destul de înalte și drept urmare, și prețurile de achiziție de la apicultori au fost destul de ridicate. 

În consecință, exporturile de miere au crescut considerabil. Un kilogram de miere polifloră, achiziționat în acel an de la apicultori, ajungea și la 1,6 euro sau 33 de lei moldovenești, iar mierea de salcâm, putea fi cumpărată și cu 3,5-4 euro, adică 70-80 de lei. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Dacă în 2006 volumul total de miere moldovenească exportată a fost de 245 tone, în 2015 s-a ajuns la 3160 tone, 98% din exporturile acestui produs ajungând pe piața comunitară.

Fermierii moldoveni au înțeles că apicultura devine o ocupație destul de avantajoasă și, dacă până atunci, era mai mult una complementară și orientată spre consumul propriu al gospodăriilor, a început să fie privită ca o afacere profitabilă. 

Procesul a fost susținut și de către autorități, care au început să stimuleze deschiderea afacerilor apicole, subvenționând jumătate din costurile de lansare a unei afaceri apicole.  Pentru Republica Moldova, unde suprafețele agricole, ce revin proprietarilor sunt destul de mici, singura soluție de a asigura venituri cât de cât consistente acestora, este specializarea în producerea mărfurilor cu valoare adăugată înaltă. Iar apicultura este o astfel de ramură, care nu necesită suprafețe mari pentru a fi practicată.

În fața competiției strânse

Însă, deși procesul de creare și consolidare a afacerilor apicole a început, conjunctura favorabilă a anului 2015 nu s-a mai repetat.  În anul următor, recolta de miere la nivel mondial a crescut, iar prețurile pe piețele europene au scăzut. Respectiv, și prețurile de achiziție de la apicultori au fost mai mici iar entuziasmul s-a redus. În plus, în urma aplicării Acordului de Liber Schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană, mierea ucraineană ieftină a intrat pe piața comunitară, reducând și mai mult prețurile și așa mici.  

Se întâmpla ca mierea ucraineană să fie vândută procesatorilor europeni la prețul la care exportatorii moldoveni o colectau de la apicultori.  Tendința a continuat și în anii următori și, din această cauză, competiția pe piața europeană a devenit și mai strânsă. 

Potrivit lui Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), în acest an, din cei 22 de exportatori autorizați de miere de albine, doar patru au contracte de livrare pe termen lung în țările UE. Apicultorii mai așteaptă prețurile mari din anii precedenți iar exportatorii nu pot să-și permită să procure mierea la astfel de prețuri. Spre exemplu, potrivit președintelui ANARM, în Ucraina mierea poate fi colectată de la apicultor și la prețul de un dolar, ajungând să fie vândută procesatorilor ucraineni cu 1,4 dolari pentru un kilogram. ”Totuși, exportatorii moldoveni cumpără la moment mierea polifloră de la apicultori cu 28-30 de lei iar cea de salcâm – cu 55-68 de lei”, spune Ion Maxim.

Colacul de salvare, subvenționarea directă

Și, cu toate că exporturile se mențin la același nivel, anul trecut fiind exportate circa 3,5 mii tone de miere, competiția tot mai strânsă pune în fața apicultorilor, a exportatorilor, dar și a autorităților, necesitatea găsirii unor soluții neordinare pentru a face față competiției tot mai strânse de pe piața UE. 

Iar cel mai la îndemână instrument pentru  sporirea competitivității este subvenționarea. Astfel, în septembrie 2018, Guvernul a aprobat modificarea regulamentului de subvenționare a agricultorilor, la solicitarea Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) astfel încât apicultorii să primească pentru fiecare stup din prisacă subvenții în valoare de 300 de lei. Este un adaos consistent pentru apicultori, care  obțin dintr-un stup, în medie câte 16-18 kilograme de miere. Astfel, la fiecare kilogram recoltat, aceștia pot primi de la stat sub formă de subvenții aproape un euro.

Pentru a primi subvenția, apicultorii trebuie însă să-și înregistreze legal afacerea apicolă. De remarcat că la moment majoritatea prisăcarilor moldoveni produc mierea în stupinele din gospodăriile lor, acestea nefiind înregistrate sub formă de afaceri. Soluția ar fi benefică pe termen scurt, ca să reziste pentru moment competiției de pe piața europeană pentru ca, pe termen lung apicultorii să poată să-și transforme stupinele în afaceri profitabile.

Programul, care își propune să ridice ramura la un nivel calitativ nou

Pe termen mediu, autoritățile au elaborat Programului Național de Dezvoltare a Apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2018-2025, care ia în calcul toate deficiențele ramurii și își propune să le soluționeze în perspectivă medie. Programul constată că, deși calitatea mierii locale este înaltă (raportul de glucoză/fructoză), prețul ei nu este competitiv în comparație cu principalii concurenți. 

Și asta, deoarece productivitatea este foarte redusă. Potențialul rasei de albine, prezentă în Republica Moldova, permite obținerea unei recolte de 30-50 de kilograme de miere la un stup. Acum productivitatea este de doar 16-18 kilograme.

Programul încurajează crearea grupurilor de producători, care să poată exporta împreună mierea dar și să aplice cele mai performante tehnologii în procesul de exploatare a stupinelor.  Aici însă trebuie să existe suficientă coordonare și corectitudine între apicultori, membrii grupurilor, care să se conformeze cerințelor de exploatare a prisăcilor, astfel încât să nu fie admisă miere necalitativă. Una din cele mai mari metehne a mierii moldovenești este prezența în compoziția ei a unor reziduuri de preparate care fac imposibilă exportarea acesteia pe piețele europene.

Este vorba despre antibiotice, care se iau din preparatele cu care sunt tratate albinele. Acum, la nivel european există altfel de preparate, inofensive pentru calitatea mierii și producătorii moldoveni ar trebui să le aplice și ei pentru a nu avea probleme în ce privește calitatea. 

Un alt punct slab, constatat de Program, este că, în cea mai mare parte, mierea moldovenească este miere polifloră, colectată de albine de pe câmpurile de floarea soarelui și rapiță. Această miere este cea mai ieftină și cu cea mai mică valoare adăugată. Drept urmare, autoritățile preconizează să sporească baza meliferă pentru mierea cu valoare adăugată înaltă prin sădirea plantelor corespunzătoare.

Cerere sporită de miere premium și bio

Traian Dobre, apicultor cu o experiență de peste patruzeci de ani și proprietarul unei din cele mai mari afaceri apicole din România, oferă câteva recomandări de bază, pentru ca mierea producătorilor din Republica Moldova să fie solicitată pe piața europeană. 

Astfel, în ceea ce privește cele trei categorii de miere: convenționale, Bio și premium, el menționează că în UE, și nu numai, prezintă interes tot mai mare mierea de salcâm și tei, și din ce în ce mai puțin – cea de rapiță și floarea soarelui, mai ales că aceste culturi, exploatate la scară largă, sunt intens tratate cu fel de fel insecticide, pesticide, fungicide, etc.

Potrivit lui, exista o cerere foarte mică pentru mierea polifloră, în special cea recoltată de albini de pe floarea soarelui. Cauza este că această miere se importă masiv din mai multe țări europene și non europene. Mari cantități de miere de floarea soarelui se produc în Ungaria. De asemenea ea se importă masiv din China, India, Indonezia, Argentina, Brazilia, Mexic, Chile etc..

Drept urmare, apicultorul recomandă orientarea spre obținerea produselor premium, tot mai solicitate în ultimul timp. ”Produsele premium fac parte din categoria Bio, dar sunt executate conform unor norme aparte care le conferă posibilitatea obținerii unor prețuri net superioare față de produsele Bio”, explică Traian Dobre.

El menționează că, va fi o cerere importantă la produsele de calitate bio de miere de prun, de cais, de salcie, de sulfină, lavandă, zmeură, mărăcine, albăstrele. 

De asemenea, este solicitată mierea polifloră de fâneață, și cea de mană, care, potrivit lui Ion Maxim, a fost multă în acest an și în Republica Moldova. ”Se caută de asemeni mierea în faguri, în special de salcâm, propolis curat ecologic și lăptișor de matcă”, constată Traian Dobre.

Primul grup de apicultori moldoveni s-a unit pentru a produce miere Bio

Cererea de miere ecologică pe piața europeană este constant sporită și acest fapt a mobilizat un grup de apicultori moldoveni să-și reorienteze producerea înspre mierea bio. Nicanor Negru, directorul companiei Regina Naturii din Costești, raionul Ialoveni a reușit să convingă un grup de  apicultori să se unească pentru a trece împreună la producerea de miere ecologică. 

Acum suntem în proces de conversie la producția bio, care va dura un an. Ulterior va trebui să asigurăm ca mierea culeasă de albinele noastre, să se întâmple în zone ferite de stropiri cu preparate de uz fitosanitar și tratament chimic al plantelor”, ne relatează apicultorul.

De fapt, stimularea constituirii grupurilor de producători în vederea extragerii, procesării și comercializării mierii prin asigurarea cu echipament modern de capacitate corespunzătoare pentru extragerea, procesarea mierii și produselor apicole, este una din prioritățile Programului de dezvoltare a ramurii.

Promovarea și brandingul sunt esențiale pentru succes

Totuși, deocamdată, atât apicultorii moldoveni cât și ramurile conexe, nu pot intra cu produsele proprii în rețelele de magazine, la moment toată  mierea moldovenească fiind exportată angro. Procesatorii europeni o cumpără de la exportatorii moldoveni, o procesează, o îmbuteliază și o vând la prețuri mult mai mari cu amănuntul. Astfel, cea mai mare parte a profitului rămâne anume la procesatori. 

Pentru producătorii moldoveni este însă, destul de dificil să intre cu brandurile proprii pe rafturile magazinelor europene. Și asta, din cauza că acest proces necesită o promovare puternică, pentru ca mierea moldovenească să devină cunoscută de către consumatorul european, datorită calităților ei.  

De aceea, primul punct din Programul de dezvoltare a apiculturii  moldovenești se referă la elaborarea unui brand unic de țară pentru promovarea produselor apicole naționale. 

Promovarea și brandingul sunt esențiale pentru succes, pentru a te impune în piața. Produsele apicole sunt un potențial real al economiei Republicii Moldova. Brandul, promovarea și comunicarea identității atât la nivel național cât și la nivel internațional este foarte important pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Produsele apicole moldovenești sunt cunoscute pentru calitatea înaltă, dar puțin promovate”, se menționează în proiectul care în următorii șapte ani își propune să transforme sectorul apicol moldovenesc în unul performant și cu valoare adăugată și mai înaltă.

Ion Chișlea

Articol publicat pe www.dcfta.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here