Calea micilor producători pe piețele europene

0
163

Pentru ca un număr cât mai mare de fermieri moldoveni să poată beneficia de prevederile Acordului de Liber Schimb, aceștia trebuie să se asocieze în cooperative pentru a-și vinde mai ușor și mai avantajos marfa. Grupurile de producători create acum câțiva ani culeg deja roadele cooperării iar potențialul acestui proces este imens. Exemplul fermierilor români, care trec la un grad superior de asociere, este relevant în acest sens.

Una din principalele constrângeri ale agricultorilor moldoveni în raport cu prevederile Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană îl reprezintă dimensiunile reduse ale afacerilor agricole.

Proprietari mulți și afaceri mici 

Această stare de fapt rezultă în mod firesc din numărul mare al populației împroprietărite cu terenuri agricole, circa 300 mii de proprietari, și suprafețele limitate ale terenurilor. 
Astfel, se face că unii moldoveni, la împroprietărire, au obținut terenuri de circa jumătate de hectar. O bună parte din aceste parcele, ale persoanelor în vârstă spre exemplu, au fost luate în arendă de  alți fermieri cu spirit de inițiativă și, astfel, au apărut afacerile agricole. Unele din ele au în gestiune mii de hectare de pământ însă, în cea mai mare parte, gospodăriile agricole prelucrează terenuri cuprinse între câteva sute și câteva zeci de hectare. Și dacă gospodăriile mari își pot permite, grație veniturilor mai mari, să angajeze personal calificat: agronomi, veterinari, ingineri, manageri marketing, care contribuie la dezvoltarea afacerilor, inclusiv prin găsirea de noi piețe și conformarea producției proprii la cerințele acestora, micii producători nu pot să-și permită acest lux. Drept urmare, fermierii sunt nevoiți să-și vândă recoltele intermediarilor, care obțin cea mai mare parte a valorii adăugate, agricultorii propriu ziși rămânând doar cu mijloace necesare pentru a rămâne pe linia de plutire și a putea continua afacerea și în anul viitor. Dar și mai grav e când, din cauza unei conjuncturi nefavorabile, fermierii  nici nu pot să-și vândă recolta. 

Sporirea competitivității, singura soluție de supraviețuire a ramurii pomicole

Astfel s-a întâmplat în acest an în ramura pomicolă. Producătorii de mere, în mare parte mici fermieri, cu livezi de câteva zeci de hectare, din cauza conjuncturii nefavorabile pe piețele externe, în special pe piața rusească, nu pot să-și realizeze marfa. Potrivit lui Valentin Chilat  Cornaci, pomicultor din Ocnița, care deține o livadă intensivă de 10 hectare de meri, este foarte dificil în acest an să vândă marfa. Și asta, deoarece la nivel mondial este înregistrată o recoltă record de mere. În plus, pe piața rusească, tradițională pentru merele moldovenești, a apărut producție pomicolă proprie după ce, în anul 2015 Rusia a inițiat un program național de asigurare a pieței interne rusești cu produse alimentare proprii. De asemenea, într-o măsură tot mai mare, rețelele de retail din Federația Rusă, aprobă standarde de calitate similare cu  cele din Uniunea Europeană. Drept urmare, chiar dacă exporți pe piața rusească, până nu demult mai puțin pretențioasă în ce privește exteriorul mărfii, trebuie să-i asiguri totuși un aspect, care să-i asigure vânzarea. Acest lucru devine posibil doar dacă exportatorul are infrastructura post-recoltare, adică linii de sortare și de ambalare. La fel, dacă vrei să vinzi mai avantajos, este important să ai propriile camere frigorifice, astfel încât să poți vinde recolta în luna februarie, la un preț mult mai avantajos decât în momentul recoltării, în septembrie sau octombrie.  Toate aceste obiective necesită însă investiții consistente, pe care micii producători pur și simplu nu și le pot permite. 

Astfel, producătorii de mere din Republica Moldova au ajuns într-o situație extrem de dificilă. Singura soluție pentru a supraviețui în aceste condiții deloc simple  pentru pomicultorii, dar și pentru alți fermieri, care nu pot să-și vândă produsele de sine stătător, este asocierea în grupuri de producători.

S-au unit pentru a putea vinde mai avantajo

Inclusiv pentru a facilita procesul de creare a grupurilor de producători, în anul 2013, cu suportul financiar al Băncii Mondiale, a Guvernului Suediei și al Fondul Global de Mediu, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului a fost lansat Proiectul „Agricultura competitivă în Moldova” (MACP), una din direcțiile de activitate ale căruia este  stimularea asocierii agricultorilor în grupuri. 

Unul din grupurile de producători, create în cadrul proiectului este cooperativa Smartfruct din satul Grimăncăuți, raionul Briceni, care întrunește cinci fermieri ce dețin plantații de meri cu o suprafață de peste 93 de hectare. Potrivit lui Andrei Caduc, administratorul cooperativei, fiecare membru al cooperativei se confrunta anterior cu probleme legate de păstrarea și comercializarea produselor, dificultăți de ordin logistic și în cadrul negocierilor privind comercializarea.  

Anual producem circa 2200 tone de mere, pe care le realizam fie pe piața internă, fie intermediarilor, care le vindeau ulterior la un preț mult mai avantajos în exterior. Noi, însă, nu aveam posibilitatea să ieșim pe piețele externe”, relatează Andrei Caduc. 

După crearea cooperativei, grupul a primit un grant de 350 mii de dolari. Grație acestui grant și a creditului contractat, Smartfruct a construit un depozit frigorific cu o capacitate de 1,4 mii de tone. 

La depozit lucrează 12 persoane iar linia de sortare și ambalare dar și cea de producere a ambalajelor din carton oferă alte 40 de locuri de muncă.

După crearea depozitului cooperativa poate livra mere proaspete pe tot parcursul anului iar acest avantaj îi oferă posibilitatea să încheie contracte cu rețelele de retail. 

Deja avem o solicitare de livrare de la Metro Romania, însă deocamdată doar ne pregătim pentru acest contract, deoarece încă nu am încheiat procesul de certificare Global Gap, obligatoriu pentru vânzare în rețelele europene”, relatează Caduc. 

Asocierea permite extinderea afacerii la un nivel superior 

Cu un an în urmă, și cinci fermieri din satul Cunicea, raionul Floreşti, au creat cooperativa SANT&K şi au construit împreună un frigider pentru păstrarea fructelor. Toți membrii și-au început activitatea în domeniul horticultorii acum 20 de ani, când au cumpărat o livadă de mere rămasă după destrămarea URSS şi au încercat să o exploateze. După zece ani însă, din cauza randamentului redus, au decis să planteze o livadă nouă şi au împărţit-o în sectoare pentru fiecare gospodărie.

Pomii bătrâni nu dau recolte înalte şi de calitate. Mai ales că erau necesare şi soiuri noi, competitive pe piaţă. Am plantat soiuri timpurii şi tardive pentru a avea un sortiment mai mare. Experienţă şi cunoștințe aveam, astfel am solicitat credite bancare pentru a realiza ideea”, a explicat Tatiana Serejnicova, directorul cooperativei.

După ce pomii au intrat pe rod, a trebuit să fie identificate soluții pentru păstrarea şi realizarea merelor.

Am înţeles că e mai greu să vinzi produsul, decât să-l creşti și atunci ne-am gândit la metodele de păstrare a merelor, deoarece să recoltezi şi să realizezi rapid două mii de tone de mere este practic imposibil. Iar preţurile merelor în perioada de iarnă şi primăvară sunt mult mai înalte, astfel frigiderul a devenit o necesitate”, a adăugat producătoarea.

Drept urmare, horticultorii au decis să construiască propriul frigider, iar crearea cooperativei le-a oferit noi posibilități. Astăzi, grupul SANT&K deţine o suprafaţă de 100 de hectare de livadă.

Pentru a construi frigiderul, producătorii au cumpărat un teren de 0,5 de hectare şi au încheiat un contract de colaborare cu una dintre companiile care se ocupă cu instalarea frigiderelor. Bugetul proiectul a fost de 22 de milioane de lei, dintre care circa cinci milioane au fost oferite sub formă de grant, restul banilor sunt ai membrilor, au fost accesate şi credite bancare.

Frigiderul are capacitatea totală de 2,2 mii de tone şi o cameră de pre-răcire de 20 de tone, care răcește fructele în timp de câteva ore. Acum fermierii pot păstra mult timp producția şi o pot realiza cu un preţ mai mare, iar primăvara aceștia beneficiază de unele avantaje în cazul exportului.

Cu funcționează cooperarea? Dacă un membru al cooperativei are 15 tone de mere de un anumit soi și are o comandă de un lot cel puţin 20 de tone, acesta apelează la ceilalţi membri pentru cantitatea necesară. Totodată, prețurile de achiziție sunt mai bune atunci când sunt cantități mai mari. Potrivit directoarei, anul trecut o fabrică de conserve a procurat mere cu 50 de bani mai scump decât de la întreprinzătorii individuali, datorită volumului mare.

În anul curent, din cauza grindinei membrii grupului au pierdut o bună parte din recoltă și, pentru ca frigiderul să nu stea, oferă spațiul în chirie altor producători, specializați în producerea căpşunelor.

În continuare, Grupul de Producători din Cunicea îşi propune să planteze o livadă intensivă de meri, care va oferi recolte de 2-3 ori mai înalte. Din start aceasta va fi dotată cu o plasă de protecție contra grindinei.  Fructele din noua livadă urmează a fi exportate pe piaţa UE, în primul rând al României.

Practici de preluat la vecini. Asocierea în România, la un nivel calitativ nou: agricultorii se unesc pentru a procesa împreună marfa și pentru a-și loba interesele 

În România procesul de creare a grupurilor de producători a demarat mult mai devreme, încă până la aderarea țării la Uniunea Europeană. Acum, însăși grupurile încearcă să se asocieze între ele pentru a-și vinde mai avantajos produsele. 

În primăvara acestui an, circa 400 de producători agricoli, trei cooperative şi o asociaţie şi-au unit forţele sub Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI), o organizaţie lansată cu scopul de a ajuta cooperativele şi producătorii agricoli să ajungă mai uşor cu produsele lor pe rafturile supermarketurilor, dar şi să treacă de la producţie la procesare.

Împreună, membrii Uniunii nou create  au afaceri cumulate de circa 40 milioane de euro. 
Cooperativele membre UNCAPI vor pune la dispoziţia fermierilor fabrici de procesare, abatorizare, depozite de colectare a legumelor şi fructelor, fabrici de conservare, şi îi vor ajuta pe producători să ajungă mai uşor cu produsele lor în supermarketuri.

Lipsa unităţilor de procesare în România a creat de-a lungul timpului mari probleme, în sensul în care agricultorii aruncau producţiile pe câmp pentru că li se strica marfa. Tocmai acesta este şi scopul nostru, să sprijinim fermierii şi să integrăm tot acest lanţ alimentar pentru a folosi producțiile și diminua pierderile. Cu ajutorul unei unităţi de procesare, legumele româneşti pot fi transformate în conserve, iar fermierul îşi vinde astfel toată marfa” a spus Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

Unul dintre principalele obiective ale UNCAPI este eliminarea intermediarilor din comerţul cu produse agroalimentare. În acest sens, UNCAPI vrea să  atragă fonduri europene pentru a dezvolta afacerile româneşti şi să organizeze cursuri de formare profesională pentru a atrage investiţii în vederea capitalizării cooperativelor.

Intermediarii cresc preţul alimentelor pentru că ei profită de lipsa de organizare a producătorilor agricoli din România, de lipsa de logistică şi de investiţii ale acestora. Aşa se explică, de pildă, de ce un crescător de vaci vinde litrul de lapte cu 2 lei (8,4 MDL) la poarta fermei, iar în magazin litrul de lapte ajunge să coste 5 lei (2,1 MDL). Noi ne dorim să scurtăm acest lanţ agroalimentar, să diminuăm costurile până la raft şi astfel să promovăm produse româneşti de calitate, la preţuri corecte”, a spus secretarul general UNCAPI.

UNCAPI şi-a propus să înfiinţeze filiale teritoriale în toate judeţele din România şi să fie o prezenţă activă în toate structurile de dialog social la nivelul prefecturilor, Ministerului Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului.

Ion Chișlea

Articol publicat pe www.dcfta.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here