Beneficiile Găgăuziei de pe urma DCFTA. (Interviu cu Vadim Ceban, vice-Guvernatorul autonomiei)

0
107

Semnarea Acordului de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a fost la timpul său întâmpinat destul de rece de populația Găgăuziei (Gagauz-Yeri), care pledează în cea mai mare parte pe menținerea relațiilor strânse preponderent cu spațiul estic. Cu toate acestea, Acordul, odată intrat în vigoare, a început să schimbe realitatea inclusiv în regiune. Despre aceste schimbări, atât de ordin economic cât și în mentalitatea oamenilor, ne-a relatat vice-guvernatorul Găgăuziei, Vadim Ceban.

  • Dle Vadim Ceban, iată că avem deja patru ani de când Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a intrat în vigoare. Acordul a fost inițial întâmpinat destul de rece în regiunea pe care o conduceți. Cum a influențat el economia regiunii în acest răstimp?

În primul rând, noi considerăm că Acordul de Liber schimb este unul binevenit pentru economia țării. A existat o problemă de informare și înțelegere la început, însă pe parcurs, după ce oamenii de afaceri din regiune au aflat mai multe, după un an-doi de la intrarea în vigoare a acordului, în 2016 și 2017, ritmurile de export în Uniunea Europeană au început să crească. După părerea mea, 2018 este la fel în ceea ce privește exporturile în UE.

Dacă în perioadele precedente, anterioare semnării acestui acord, aveam o structură a exportului potrivit căreia doar 20-25% din exporturi erau orientate spre Uniunea Europeană, acum ne apropiem de 50%.

Creșterea se datorează în special faptului că foarte multe produse sunt exportate în România.  Nu este o prea mare diferență între structura care este la nivel național și cea din regiunea Găgăuză. Însă la noi aceasta este mai echilibrată.  Avem o proporție de circa 40-30-20. Patruzeci la sută revin Uniunii Europene, treizeci la sută Rusiei și douăzeci – Turciei, așa cum avem cu Turcia niște relații mai speciale – pe această piață exportăm textile,ulei de floarea soarelui și animale vii, în special.

La rândul său, în Uniunea Europeană se exportă cereale, au început să se exporte masiv vinuri, produsele agroalimentare. Bunăoară, în Ceadîr-Lunga avem o companie care prelucrează producția agricolă, produce și exportă snack-uri, semințe de floarea soarelui, arahide. De asemenea, în UE se mai exportă ulei de floarea soarelui, textile plus articole din metal. Este un lucru foarte benefic faptul că am intrat în Pan Euro Med (Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraniene), care prevede cumularea originii. Și asta pentru că s-au simplificat la maximum procedurile de export pentru companiile din diferite țări, care conlucrează în producerea și livrarea unor componente pe piețe terțe. Avem în Ciadîr-Lunga o altă companie, care prelucrează aluminiu. Ei importau din Turcia aluminiu pentru prelucrare activă și producerea unor componente, care urmau a fi livrate în Germania. Produsul era, însă, până la aderarea Republicii Moldova la Pan Euro Med, exportat în Turcia și de acolo, livrat destinatarului final în Germania. Statutul de membru al Pan Euro Med, și anume această prevedere a cumulării originii,  ne permite să exportăm direct către clientul final, în Germania.  Se reduc costurile de logistică și, în plus, pe produs scrie Made in Moldova. Este vorba deja de exporturi și nu de reexporturi cum era mai înainte.

  • Care este potențialul de export al regiunii?

Dacă vorbim despre perspectivele care există, avem un potențial foarte mare de export al produselor de origine animalieră, în special de ouă, lapte și carne. Însă țara încă nu este pregătită tehnic pentru a asigura infrastructura care să certifice calitatea necesară pentru exportul acestor produse. La acest capitol, pot să vă ofer și un exemplu elocvent. Avem o fermă de cai în Ciadîr-Lunga care crește cai de rasă și există o cerere mare de această rasă în România, cumpărătorii sunt gata să dea până la trei mii de euro pe un cal, însă din cauza că țara nu este pregătită tehnic pentru exporturile respective, a produselor de origine animalieră și a animalelor vii, nu pot face acest lucru. Anual, antreprenorul din Ceadîr-Lunga ar putea exporta peste Prut cel puțin 100 de cai și obține venituri de câteva sute de mii de euro.

  • Este o problemă, pe care autoritățile centrale promit să o soluționeze în câțiva ani și, deja în 2021 exporturile de produse animaliere și de animale vii să fie posibile. Însă, dacă vorbim despre produsele agroalimentare de origine vegetală, care sunt deja acceptate pe piața europeană, producătorii moldoveni întâmpină greutăți în comercializarea lor pe piața europeană din cauza competitivității reduse a produselor moldovenești. Care este situația la acest capitol în regiunea Găgăuză?

În acest sens problema noastră, în Găgăuzia, ține mai mult de promovarea Acordului de Liber Schimb și a oportunităților de export pe piețele europene. În prezent persistă încă tendința de a vinde preponderent produsele agroalimentare în țările CSI, în Federația Rusă, Belarus și Ucraina. Piețele Uniunii Europene încă nu sunt prea cunoscute. Și asta în condițiile în care unele produse ar putea fi competitive pe piețele europene. Avem cerere din România pentru livrarea unor soiuri de fructe, însă fermierii noștri nu sunt pregătiți pentru a exporta în această direcție din cauza problemelor de marketing și a logisticii. Există exporturi în România, Polonia, Țările Baltice însă nu este vorba despre volume destul de mari.

  • La nivel național, producătorii de mere au dificultăți de export pe piața comunitară, în primul rând din cauza lipsei unei infrastructuri post-recoltare solide dar și a prețului de livrare necompetitiv pe piața europeană

La noi situația este puțin diferită deoarece agricultorii noștri produc, în special, fructe sâmburoase – prune, caise, piersici, struguri de masă. Avem un potențial mare de producere a acestor fructe și ne gândim cum să ajutăm producătorii noștri să pătrundă masiv cu aceste fructe pe piața românească, care este mai convenabilă în primul rând datorită așezării proxime. Plus la aceasta, avem deficiențe ca și în restul țării la capitolul infrastructură post-recoltare. Avem deja câteva uzine de talie medie, uscătorii de fructe, în ultimii doi ani au fost construite trei astfel de întreprinderi în regiune, care sunt dotate cu tehnologii moderne și sunt gata să exporte. Desigur, randamentul exportului de fructe procesate este mult mai mare decât în cazul fructelor proaspete.

  • În această privință sunteți într-o situație mai bună decât, să zicem nordul republicii, care este specializat în producția de mere iar fermierilor de acolo le este foarte dificil să-și vândă producția pe piețele europene, unde există o competiție acerbă. Asociația Moldova Fruct chiar recomandă horticultorilor să se respecializeze în producția sâmburoaselor, care ar putea intra mai lejer pe piața  europeană. 

La noi  există o problemă de mentalitate. Agricultorii noștri insistă să exporte în special pe piața rusă, iar dependența de o singură piață nu e deloc benefică. Mai ales că, în Federația Rusă se investește masiv în plantațiile proprii de fructe. În Krasnodar,  în Daghestan, în Caucazul de nord în general sunt deja recoltate cantități foarte mari de fructe. În lunile august și septembrie exporturile noastre pe piețele rusești au fost, practic, inexistente deoarece nu era un preț avantajos. La moment, începem să exportăm la prețul de 4-5 lei pentru un kilogram de prune. În august, prețul acestora de livrare pe piața rusească era de doar doi lei. Însă, dacă am fi avut infrastructura și logistica corespunzătoare, frigidere, case de ambalare etc., atunci situația ar fi fost alta. Oamenii trebuie instruiți pentru ca să înțeleagă businessul. Nu este suficient să plantezi prune și persici și să stai în așteptarea că cineva își va deschide larg piața pentru tine. Nu se va întâmpla nimic bun până nu te vei adapta cerințelor timpului. 

Pe de altă parte, piața românească ar fi mult mai interesantă deoarece se află la 40 de kilometri de la noi și dacă intrăm acolo în rețelele de retail, putem să realizăm toată producția de prune, spre exemplu.

  • O altă parte a Acordului de Liber Schimb UE – MD, de pe urma căreia am putea beneficia, ține de investițiile europene, care aduc noi locuri de muncă, noi tehnologii și o nouă cultură a muncii. Cum stați la acest capitol?

Da, prin Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană noi încercăm să și reindustrializăm țara, prin investițiile atrase din țările occidentale cu o industrie dezvoltată. În zona de liber schimb Vulcănești avem, de asemenea, investiții importante, inclusiv companii, care au venit cu o cultură înaltă a muncii. Este vorba, spre exemplu, despre compania Fugikura, avem o fabrică deja construită unde muncesc o mie și o sută de oameni iar în noiembrie-decembrie va fi deschisă o nouă uzină, unde vor munci 1300-1400 de oameni. Deci, în total este vorba despre 2500 de angajați. Este un sector nou, pe care nu l-am explorat mai înainte, însă am reușit să creăm condițiile necesare pentru atragerea investiției respective. Compania a fost foarte mulțumită de posibilitatea de a veni la noi și, respectiv, a început deja să se extindă. Consider că în viitor trebuie să ne orientăm în special în investiții bazate pe cunoaștere, bazare pe inginerie, pe forța de muncă mult mai calificată, însă pentru asta trebuie să pregătim această forță de muncă. Este o provocare enormă. Chiar astăzi (27 septembrie 2018) semnăm un acord cu 44 de studenți ai Universității Tehnice, care își fac studiile în domeniile prioritare precum IT, microelectronică, mecatronică, inginerie mecanică, care sunt profesii de viitor. Noi acordăm acestor studenți granturi pentru studii cu obligațiunea acestora de a se întoarce în regiune pentru a lucra la fabrici de genul Fugikura. E complicat să reindustrializăm țara, însă cred că noi avem tineri foarte talentați, care trebuie doar îndreptați și susținuți pentru ca să rămână în țară.

  • Reindustrializarea este legată de un nou concept pentru sistemul nostru de instruire, învățământul dual.

Da, este un element foarte important. În Ceadîr-Lunga avem un colegiu unde este implementat deja acest tip de învățământ și peste 100 de elevi de acolo sunt încadrați deja în învățământul dual. Ei sunt încadrați la o întreprindere în asamblarea de tractoare, iar alții urmează să fie încadrați la Fugikura. Elevii sunt specializați în producția metalică, în mecanică, lăcătușărie.  În special este vorba despre industria grea, prelucrarea metalelor, industria lemnului (avem fabrici de mobilă cu potențial de export). Sunt multe lucruri de făcut și acestea sunt posibile inclusiv grație Acordului de Liber Schimb.

  • Ce potențial de dezvoltare a economiei regiunii se deschide prin aplicarea prevederilor Acordului de Liber Schimb?

Posibilitățile de dezvoltare sunt foarte mari. Nouă ne rămâne doar să-i susținem pe agenții economici, inclusiv pe investitori, pentru ca să se dezvolte și să poată exporta cât mai lejer. 
Am exemplul companiei TransTest  din Ceadîr Lunga, despre care vorbeam la începutul interviului, întreprindere specializată în producerea snack-urilor. Am analizat evoluția ei și, dacă la începutul anului 2017 aceasta exporta un volum de 20 de tone în România, acum  exportă peste 200 de toneEste vorba de o creștere de zece ori a volumului fizic. Ei au intrat mai demult în rețelele de dimensiuni medii, însă acum intenționează să intre în rețelele mari de genul Carrefour, Kaufland, METRO, Lidl, Bila etc. Este o întreprindere de procesare autohtonă, care prelucrează producția agricolă și o vinde cu un randament foarte ridicat, în unele cazuri, de până la 100%. Dar au o problemă: când s-a semnat Acordul de Liber Schimb cu Turcia, nu a fost introdus printre produsele supuse acordului arahidele. Acestea, însă sunt printre principalele produse ale fabricii din Ceadîr Lunga, materia primă fiind importată din Turcia și ei sunt nevoiți să achite taxe vamale pentru importul lor. Acum lucrăm împreună cu cei de la Ministerul Economiei pentru a înlătura această lacună, care creează dificultăți companiei menționate.

  • Pentru facilitarea adaptării producătorilor autohtoni la condițiile DCFTA, în R. Moldova sunt implementate o serie de proiecte orientate spre sporirea competitivității inclusiv. Se știe despre ele în regiunea dvs.?

În 2016 am lansat în Găgăuzia și raionul Taraclia programul SARD în valoare de 6,5 milioane de euro. În 2017 am lansat un program de cinci milioane euro pentru Găgăuzia, un program de suport numit SLPA (proiectul UE pentru susținere a autorităților din Găgăuzia), în 2018 am lansat încă un proiect de 0,5 milioane de euro. Este vorba despre crearea unui Centru Regional de Suport pentru Business, care ajută start-up-urile. Proiectul SARD reprezintă un suport pentru dezvoltarea sectorului rural, inclusiv pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii de la sate, inclusiv pentru sporirea competitivității lor și intrării pe piață. Suportul inițial vine sub formă de utilaj, de consultanță, traning-uri etc. Grație lui foarte multe companii mici au intrat pe piață. SLPA reprezintă o serie de granturi în valoare de 10-25 de mii de euro oferite pentru aceleași obiective ca și în cazul SARD. De asemenea, proiectul, fiind orientat spre companiile noi, acoperă toate cheltuielile ce țin de contabilitate, raportare etc. este vorbe de un fel de perioadă de pre incubare a noilor afaceri. Antreprenorul vine cu ideea afacerii, noi îi oferim granturi pentru contabilitate și el se ocupă doar de afacere. Este o încurajare de a deschide noi afaceri. În general, spiritul antreprenorial în regiune este destul de mare. Văd mulți tineri care deschid afaceri. Noi doar trebuie să le acordăm sprijin, este important, însă ca acestea să fie durabile. Plus la aceasta noi acordăm granturi din bugetul autonomiei de până la 200 mii de lei pentru dezvoltarea afacerii, anul acesta am oferit peste 20 de astfel de granturi. De asemenea, oferim 20 mii de lei pentru crearea unui nou loc de muncă deschis în industria prelucrătoare. Condiția este ca producția să se vândă pe loc și cu un randament mai mare. Încercăm să stimulăm astfel afacerile orientate spre obținerea unei valori adăugate mai înalte.

  • În ce patru ani de la intrarea în vigoare a DCFTA s-a schimbat cumva atitudinea populației față de acord?

S-a schimbat. Acesta este deja apreciat pozitiv. Consider că, deși factorul geopolitic influențează încă într-o măsură destul de mare viziunile populației din regiune, Acordul de Liber Schimb este apreciat. Preponderent în rândul populației predomină opinia că Republica Moldova trebuie să aibă posibilități de a face comerț fără bariere atât în Est cât și în Vest. Nu trebuie să ne agățăm de niște idei învechite și să ratăm niște oportunități unice, care s-au deschis în fața noastră după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb.

Vă mulțumesc pentru interviu.

Interviu realizat de Ion Chișlea

Articol publicat pe www.dcfta.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here