Exportul de servicii, partea nevăzută a comerțului exterior

0
22

Dacă în comerțul exterior cu bunuri Republica Moldova înregistrează constant un sold negativ, care an de an sporește, în cazul comerțului cu servicii este vorba despre un excedent, care iarăși de la an la an este tot mai mare.

Potrivit raportului provizoriu al Băncii Naționale a Moldovei referitor la balanța de plăți, în anul 2018, excedentul balanței comerțului cu servicii a constituit 373,3 milioane de dolari, în creștere cu 17,8 la sută față de anul precedent. Și asta pentru că, valoarea serviciilor prestate către nerezidenți a sporit cu 224,1 milioane de dolari, pe când cea a serviciilor primite din exterior a crescut cu doar 167,75 milioane de dolari.

În structura exporturilor de servicii, în anul 2018, ponderi mai mari dețin serviciile de transport – 29,7 la sută sau 435,39 milioane de dolari.

Urmează serviciile de călătorii cu un volum de 377,84 milioane de dolari sau 18,3 la sută, serviciile de prelucrare a materiei prime aflate în proprietatea terților – 246,68 milioane de dolari și serviciile de telecomunicații, de informatică și de informații – 219,29 milioane de dolari.

În total, volumul exporturilor de servicii s-a cifrat anul trecut la 1,44 miliarde de dolari.

Serviciile IT exportate, în creștere spectaculoasă

Una dintre cele mai dinamice creșteri o înregistrează exporturile de servicii IT (Servicii de informatică și informaționale), care au ajuns anul trecut la o valoare de 164 milioane de dolari, cu 40 la sută mai mare față de anul 2017 și de peste două ori mai mare comparativ cu indicatorul din anul 2016.

„Rezultatele se datorează în mare parte politicilor favorabile dezvoltării sectorului (în special promovării Legii Parcurilor IT), dar și investițiilor în capitalul uman, ca răspuns la necesitățile stringente ale companiilor autohtone de a suplini locurile de muncă existente și de a crește substanțial, concurând acerb pe plan regional”, se menționează în raportul recent al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC). 

IT Parc cu 400 de rezidenți

De menționat că, după adoptarea legii în cauză, la inițiativa a 15 companii membre ATIC, la începutul anului 2018, a fost deschis Moldova IT Park, care a înregistrat recent cel de-al 400-lea rezident, depășind așteptările inițiale privind veniturile prognozate, numărul total de rezidenți și numărul de angajați. De remarcat că prognozele preliminare la începutul anului 2018 estimau atingerea numărului de 400 de rezidenți abia peste 3-5 ani.

Succesul Moldova IT Parc se datorează inclusiv lansării de acum doi ani a Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill, unul dintre cele mai mari huburi IT din Europa de Sud-Est, care contribuie enorm la pregătirea și perfecționarea specialiștilor pentru industria IT. 

„Tekwill reprezintă unul dintre cele mai de succes proiecte în domeniul dezvoltării educației, pentru a livra forța de muncă atât de necesară sectorului, precum și dezvoltarea antreprenoriatului IT din Republica Moldova. Datorită succesului de care se bucură, proiectul reprezintă un exemplu care se planifică a fi extins în afara Tekwill-ului existent”, comunică ATIC.

Lansarea centrului a fost posibilă datorită unei investiții capitale din partea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și a Guvernului Suediei, proiectul fiind implementat de ATIC în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova. Până în prezent, în acest centru au fost făcute investiții de 7 milioane de dolari.

Există un potențial impunător de creștere

Deși, în prezent, volumul serviciilor IT exportate nu este atât de mare ca în cazul celor de transport sau de călătorii, acestea au o importanță enormă și un potențial de creștere impunător în Republica Moldova. Și asta deoarece oferă multe locuri de muncă bine plătite, investițiile în deschiderea afacerilor IT sunt destul de mici, iar randamentul afacerilor este destul de mare. 

În acest context, Veaceslav Cunev, președinte al Consiliului ATIC și director al companiei Deeplace, crede că Republica Moldova are încă perspective bune în această direcție, inclusiv din punctul de vedere al calității forței de muncă pregătite la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM). Totuși, acesta crede că trebuie să se producă o schimbare a mentalității funcționarilor, care să permită implementarea mai multor idei inovative venite din partea comunității TIC și care ar putea contribui la un salt calitativ nou al industriei, dar și a economiei moldovenești în general. 

Printre serviciile care pot fi dezvoltate lejer în Republica Moldova, inclusiv cu orientare spre export, sunt serviciile pentru afaceri, care dețin o pondere de 8,1 la sută în volumul exportului de servicii. Este vorba despre servicii de informare prin așa numitele call-centre-uri, de recrouting sau de consultanță. Adică, afacerile pentru care principala atracție de a începe activitatea în

Republica Moldova o reprezintă capitalul uman înalt calificat. Datorită acestor avantaje, compania de consultanță financiară Cromwell Evan Global Romaânia și-a deschis acum un an oficiu în Chișinău.  

„La baza deciziei de a ne extinde activitatea și în Republica Moldova a stat faptul că țara a înregistrat creștere economică an de an, începând cu anul 2014, iar odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, tot mai mulți investitori străini, clienți ai companiei noastre, și-au manifestat interesul de a-și extinde businessul în Republica Moldova”, ne relatează Oana Motoi, Managing Partner CEG România. 

Cromwell Evan Global, companie independentă ce oferă servicii de consultanță și fiscalitate în afaceri, este asociată cu biroul de avocatură Vernon | David. Astfel, compania oferă servicii integrate de fiscalitate, avocatură și consultanță în business. Aceste servicii sunt prestate în Republica Moldova și în România atât companiilor locale, cât și companiilor din alte țări. 

„Până în prezent, am lucrat cu companii stabilite în Uniunea Europeană, Kazahstan, Ucraina și Statele Unite. Avem foarte multe proiecte pe legislația comunitară în cadrul biroului nostru din România, proiecte în care încercăm să implicăm tot mai mult colegii din Republica Moldova”, menționează Oana Motoi, care are o părere foarte înaltă față de nivelul de calificare a  specialiștilor moldoveni. 

Datorită calității personalului, dar și a perspectivelor deschise în fața Republicii Moldova după semnarea DCFTA și Acordului de Asociere cu UE, managera este optimistă privind viitorul afacerii în Republica Moldova. 

„Împreună cu colegii de la Vernon | David dorim să adresăm în continuare la cele mai înalte standarde de calitate internațională solicitările actualilor și viitorilor noștri clienți, investitori internaționali cu businessuri de talie medie și mare în Republica Moldova. De exemplu, în acest moment, suntem în discuții cu cinci investitori din România și nu numai, care își doresc să intre pe piață”, menționează Oana Motoi. 

Potrivit ei, CEG împreună cu Vernon | David estimează să aibă, în acest an, o cifră de afaceri de până la 700 mii de euro, un sfert din aceasta reprezentând exportul de servicii. Cele două companii au în jur de 20 de angajați, care au în medie salarii de 16 mii de lei moldovenești. 

Un serviciu de perspectivă – turismul dentar

Un alt gen de servicii, care nu se regăsește în statisticile privind exportul de servicii sunt serviciile medicale. Acestea nu se regăsesc în statistica exporturilor, deoarece sunt prestate în Republica Moldova, însă la ele apelează tot mai mulți cetățeni străini. În special, este vorba despre tratamentele stomatologice, care, grație prețurilor scăzute, dar și a personalului calificat, atrag tot mai mulți cetățeni străini, în special din țări UE, precum România, Italia sau Franța. Chiar dacă aceștia sunt nevoiți să achite biletele la avion și cazarea în hotelurile din Chișinău, tratamentul complex al danturii îi costă de trei sau patru ori mai puțin decât în țările de reședință.

Pe de altă parte, potrivit lui Alexandru Smântână, director al clinicii stomatologice Vivodent, o estimare medie arată că un pacient din străinătate aduce venituri cât zece localnici, care au posibilități financiare mult mai limitate. El ne spune cum, implementând standardele europene de calitate, clinica sa a reușit să-și sporească gradul de atractivitate pentru clienții din UE. 

„Clinica s-a aliniat mai multor standartde de calitate europeană și internațională, obținând  și certificatul de management al calității ISO 9001:2015. Drept urmare, pacienții sunt siguri că vor primi servicii de calitate similare, iar în unele cazuri chiar mai bune decât în zona de unde vin”, menționează medicul.
 
În perspectivă, clinica își propune să diversifice geografia pacienților, popularizând la scară largă Republica Moldova ca destinație pentru tratamentul calitativ al dantrurii. „Inițial, unii pacienți nici nu au idee unde se află țara noastră”, relatează Alexandru Smântână.  

Medicul spune că acest gen de afacere are perspecytive mari. „Anual, vorbim de mii de pacienți din străinătate care vin în Republica Moldova pentru a-și repara dantura. Valoarea unui tratament pentru un pacient din străinătate variază, de obicei, de la unu la patru mii de euro. În plus, aceștia se cazează în hoteluri, merg la restaurante”, constată directorul Vivodent.

Accentul pe calitatea și exclusivitatea serviciilor

Totuși, serviciile de acest gen, care sunt solicitate în cea mai mare parte datorită prețurilor mici, nu pot reprezenta un avantaj pe termen lung. Până la urmă, prețurile au tendința să crească și în Republica Moldova, pe măsură ce crește bunăstarea populației și forța de muncă ieftină nu va reprezenta un avantaj competitiv. Drept urmare, avantajul competitiv îl poate oferi mai mult calitatea serviciilor prestate. Din acest punct de vedere, serviciile și produsele IT reprezintă, probabil, una dintre cele mai de perspectivă ramuri ale economiei. Potrivit reprezentanților parcului IT, avantajele oferite de legislația moldovenească în domeniu, dar și nivelul înalt de calificare a specialiștilor, inclusiv datorită centrelor de excelență de genul Tekwill, permite o dezvoltare a ramurii.

În această ordine de idei, viziunea lui Veaceslav Cunev privind viitorul industriei presupune că sectorul TIC „va deveni un facilitator al economiei naționale, iar organizația va contribui activ la procesul de transformare a sectorului TIC din Moldova într-un motor de creștere, axat pe principiile concurenței loiale, transparenței, pieței libere, în conformitate cu reglementările internaționale, prin crearea unui mediu de business, educațional și social mai bun pentru jucătorii TIC din Moldova”.

Ion Chișlea

Articol, publicat pe www.dcfta.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here