Relația dintre climatul investițional și calitatea exporturilor

0
336

Deși Republica Moldova este mult mai cuplată la piețele europene față de celelalte  două țări care au și ele Acorduri de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Georgia și Ucraina, la capitolul diversității produselor, dar și a calității exportului stăm mai prost decât acestea. 

Altfel spus, exportăm mai mult decât ucrainenii și georgienii în UE, însă un număr limitat de categorii de mărfuri și care nu aduc o valoare adăugată prea înaltă. Și din punct de vedere a geografiei exporturilor nu stăm prea bine la capitolul diversitate, Cele mai multe mărfuri sunt direcționate spre trei state UE, iar aproape o treime din exporturile moldovenești ajung în România. 

Cea mai mare pondere a exporturilor către UE

Potrivit doctorului în economie, Ricardo Giucci, Team Leader în cadrul think tank-ului berlinez German Economic Team (GET), țara noastră este lider incontestabil printre cele trei republici în ce privește ponderea exporturilor către UE în volumul general al exportului. Potrivit unui studiu elaborat de către GET, livrările  moldovenești pe piețele UE, fără a lua în calcul reexporturile, se ridică la o pondere de 74% din volumul total al mărfurilor exportate. Ponderea respectivă a crescut în acești cinci ani de DCFTA cu 18 puncte procentuale. 

Ceilalți doi colegi ai Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, Ucraina  și Georgia, nu stau chiar atât de bine la acest capitol. Potrivit raportului lui Giucci, țara vecină livrează în UE 54% din produsele sale, în creștere cu 15 puncte procentuale. Ponderea UE în structura exporturilor georgiene este și mai mică – de doar 12%. 

Pe de altă parte, un alt indicator relevant arată că diversitatea produselor exportate de Georgia pe piețele europene este mult mai mare față de cea a mărfurilor moldovenești. Deși exportăm un volum mare de produse în UE, acestea reprezintă doar câteva categorii de mărfuri.  

De ce este importantă diversificarea? 

Potrivit lui Giucci, un portofoliu mai diversificat de produse comportă mai puține riscuri. În plus, mai multe categorii de produse înseamnă mai multe piețe, care pot fi testate din perspectiva producătorilor autohtoni. Iar încercările de pătrundere pe mai multe piețe, din punctul de vedere a categoriilor de mărfuri, înseamnă mai mulți sorți de izbândă. Păi iată, ponderea produselor noi, care ar contribui la sporirea gradului de diversificare în totalul exporturilor către UE, în cazul Republicii Moldova a crescut pe parcursul a cinci ani de DCFTA cu 3%, în cazul Ucrainei – cu 2%, iar în cel al Georgiei – cu 12%. Pe de altă parte, gradul de concentrare a produselor moldovenești exportate în UE a sporit pe parcursul celor cinci ani ai DCFTA cu 4%. În cazul Ucrainei acest grad a scăzut cu 21%, iar în Georgia – cu 43%.   

Este o problemă serioasă această concentrare pentru Republica Moldova, care însă ar putea deveni o oportunitate de dezvoltare. Dacă avem un număr restrâns de mărfuri exportate în UE, rezultă că avem unde să-l extindem. Pentru a diversifica structura exporturilor, expertul german vine către Ministerul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău cu sugestia de a promova politici care să conducă la orientarea producătorilor moldoveni către fabricarea produselor de nișă. 

În același context, experții centrului analitic de la Chișinău, Expert-Grup, au menționat lipsa în Republica Moldova a unei infrastructuri a calității, care nu permite încă exportul unui șir de produse agroalimentare, deși producătorii ar putea fi pregătiți să facă acest pas. Este vorba, în special, despre produsele de origine animalieră. Așa cum Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) nu are laboratoare și centre de testare conforme cerințelor UE, pentru a oferi testarea mărfurilor respective, acestea nu pot fi încă exportate de către producătorii moldoveni. 

Concentrarea exporturilor și din punct de vedere geografic

Pe lângă faptul că produsele moldovenești exportate în UE nu sunt destul de diversificate, există o concentrare și în ce privește destinațiile exporturilor.  „În pofida creșterii impresionante a exporturilor, constatăm că peste jumătate dintre exporturile de produse industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar spre trei piețe (România, Italia și Marea Britanie)”, constată un studiu al Expert-Grup, realizat cu prilejul celor cinci ani de DCFTA. 
Ca și cei de la GET, economiștii de la Expert-Grup au amintit că problema concentrării ține și de structura produselor exportate și că pe parcursul implementării DCFTA acest nivel de

concentrare a crescut. „Aceasta comportă o serie de riscuri evidente, care derivă din dependența exporturilor de cererea de pe câteva piețe din UE, precum și scoate în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni”, menționează directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor. 

Sofisticare tehnologică redusă

Lupușor a scos în evidență și nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE.  Dacă analizăm top-15 categorii de produse exportate  agroalimentare și industriale, care constituie peste 90% din totalul exporturilor spre UE, circa trei sferturi din totalul exporturilor de produse agroalimentare reprezintă produse primare, cu un nivel minim sau zero de procesare, iar absolut toate produsele industriale exportate sunt din categoria low tech, adică sunt obținute prin tehnologii simple și nesofisticate. Mai mult decât atât, în cazul exporturilor de produse agroalimentare, în pofida creșterilor impresionante a exporturilor de produse primare, de exemplu semințe de floarea soarelui, grâu sau fructe, au scăzut exporturile de produse cu un nivel mai avansat de procesare, cum ar fi uleiuri din semințe de floarea soarelui, sucuri de fructe sau produse de panificație și patiserie. 

În cazul exporturilor de produse industriale, peste jumătate dintre acestea nu poartă originea Republicii Moldova din cauza unui nivel insuficient de procesare, fiind catalogate drept re-exporturi. În special este cazul cablurilor electrice pentru industria automotive și a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Prin urmare, în pofida evoluțiilor pozitive din punct de vedere al volumelor de exporturi, constatăm o contribuție mai curând limitată a acestora la generarea de valoare adăugată brută în economie, precum și carențe semnificative de competitivitate.

Recomandări pentru următorul cincinal

În vederea depășirii deficiențelor care împiedică explorarea la scară mare a potențialului Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, pentru următorii cinci ani, Expert-Grup recomandă ca politicile publice, în contextul implementării DCFTA, să țintească două priorități strategice privind creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor pe piața UE.  

Și asta deoarece rezultatele impresionante obținute în primii cinci ani de funcționare a DCFTA s-au datorat în special eliminării barierelor tarifare și mai puțin sporirii investițiilor și competitivității. „În lipsa valorificării mai plenare a oportunităților DCFTA și a unor schimbări sistemice și structurale mai profunde, beneficiile DCFTA observate până acum ar putea avea un caracter temporar, iar carențele fundamentale de competitivitate a producătorilor autohtoni ar putea perpetua”, constată experții. 

Ei recomandă autorităților ca, în următorii cinci ani, să țintească prin intermediul politicilor publice două priorități strategice:  asigurarea continuității și ireversibilității creșterii cantitative a exporturilor pe piața UE și sporirea calității exporturilor pe piața UE prin creșterea diversificării și valorii adăugate generate de acestea pentru economie. 

Promovarea atractivității investiționale a Moldovei peste hotare ar trebui să țintească domenii de producere cu valoare adăugată înaltă, în special în activitățile care folosesc materia primă locală pentru procesare și care asigură un nivel mai înalt de sofisticare tehnologică a exporturilor. Având în vedere deficitul tot mai acut al forței de muncă, din cauza factorilor demografici și a migrației, este necesară tranziția de la investiții și exporturi bazate pe costul redus al forței de muncă spre investiții care valorifică materia prima locală și implică un transfer tehnologic mai mare. De altfel, Strategia privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2016-2020 conține toate măsurile de politici specifice în acest sens. Ea urmează doar a fi pusă în practică.

Autoritățile mai trebuie să se mobilizeze exemplar pentru a moderniza infrastructura calității, prin sporirea eficienței Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în procesul de facilitare a exporturilor de produse agroalimentare. Totodată, ANSA urmează să modernizeze și să extindă rețeaua de laboratoare de certificare a conformității produselor agroalimentare cu cerințele UE. „Este imperativă obținerea permisiunii de a exporta produse de origine animalieră pe piețele europene”, consideră Expert-Grup.

O atenție aparte trebuie acordată întreprinderilor mici și mijlocii. În procesul de implementare a standardelor UE, experții recomandă pentru acestea elaborarea unor programe de suport tehnic și financiar. Nu în ultimul rând, trebuie intensificată și eficientizată informarea IMM-urilor privind cerințele tehnice referitoare la accesul pe piața comunitară. La fel de importantă este și promovarea schimbului de experiență dintre companiile care au reușit să exporte pe piața UE și cele care intenționează să acceadă pe această piață.

Relația dintre calitatea exporturilor și climatul investițional

Pentru sporirea gradului de diversificare a exportului este, prin urmare, necesară producerea de noi mărfuri. Și în cea mai mare parte, aceste mărfuri trebuie să aibă grade înalte de procesare și sofisticare. În ultimă instanță, mărfurile supuse unui grad înalt de procesare comportă și o valoare adăugată înaltă și trecerea la producerea acestor mărfuri ar reduce și deficitul comercial.

Totodată, valoarea adăugată înaltă înseamnă venituri mai mari ale companiilor producătoare și, prin urmare, salarii mai mari. Iar salariile mai mari ale producătorilor interni ar însemna, în final, un argument forte pentru a-i convinge pe muncitorii moldoveni să rămână acasă și să nu emigreze peste hotare în căutarea joburilor mai bine plătite. 

Însă, pentru a deschide astfel de afaceri, care să producă mărfuri cu un grad înalt de procesare, este necesară implementarea tehnologiilor înalt performante care costă mult, nemaivorbind de cheltuielile legate de construirea și utilarea fabricilor, de instruirea muncitorilor etc. Deci, sunt necesare investiții mari și aici ajungem la cea mai mare problemă a economiei moldovenești – climatul investițional nefavorabil. Potrivit lui Ricardo Giucci, aceasta ar fi fost până în prezent marea deficiență a economiei moldovenești. „Acum, însă, odată cu abordările pe care le vedem la noua guvernare, suntem optimiști în ce privește schimbarea climatului investițional”, a menționat expertul. 

Legătura aici este directă, cu cât e mai mare gradul de sofisticare a producerii, cu atât trebuie să fie mai mare investiția și cu atât trebuie să fie mai atractivă din punct de vedere investițional țara. Iar climatul investițional joacă în tot acest proces rolul determinant. 

Ion Chișlea 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here