Succesele economice ale Republicii Moldova sunt influențate și de piața valutară. Orice depreciere a leului generează în „lanț” creșterea prețurilor la toate mărfurile și serviciile prestate. Este dificil de identificat „prețul etalon” a unui dolar SUA, către care RM a trebuit să se orienteze.
Se știe că dolarul SUA anual se depreciază cu circa 3%. Deprecierea dolarului contribuie la creșterea relațiilor comerciale, aprecierea (ipotetică) – reduce volumul comerțului. Acesta este ABC-ul din macroeconomia lui G. Mankiw. O politică de schimb valutar rațională pentru RM este dificil de identificat. Un paliativ: leul, după definiție, nu trebuie să se aprecieze față de dolar, deprecierea acestuia (a leului) este necesară. Ca o variană – leul anual trebuie să se deprecieze față de dolarul SUA cu 3%. Leul, în acest caz, se transformă într-o „remorcă” a dolarului.
Problemă: Cum de menținut evoluția deprecierii leului la 3%, față de dolarul SUA?
Guvernul RM trebuie să creeze premise, drivere, mecanisme care pot contribui la repatrierea veniturilor valutare; de a crea sisteme de control a fluxurilor valutare, a calității managementului în băncile comerciale, de procurare a valutei, pornind de la contractele de import a unor mărfuri. Toate furturile bancare, fluxurile financiare nelegitime mărturisesc despre lipsa de profesionalism în BNM sau de prezența unor interese meschine.
Cererea și oferta de valută corelează cu volumul exporturilor, importurilor de mărfuri. Un control eficient asupra fluxurilor financare poate fi efectuat în baza tuturor contractelor de export, de import, prezent în baza de date a Guvernului RM, la BNM. O parte considerabilă a valutei în RM provine din remitențele din exteriorul țării. Și acestea (remitențele) necesită a fi prognozate, analizate, iar ceea ce ține de cursul de schimb valutar, implicarea BNM în piața valutară, necesită a fi „acomodat” la amplitudinile variațiilor.
La dispoziția Guvernului în procesele de creștere, de reducere a volumului de lei aflați în circulație sunt și hârtiile de valoare, care reprezintă un împrumut statului din partea populației. În scopul de a motiva populația și procura obligațiunile respective, pot fi create diverse favoruri. De exemplu, banii orientați spre procurarea obligațiunilor de stat nu sunt impozitați. Știut e că, deprecierea leului, favorizează exportatorii de mărfuri, aprecierea leului este favorabilă pentru importatori. Altfel spus, dacă valuta națională (leul) se depreciază, atunci exportatorii de mărfuri își pot converti dolarii SUA într-o sumă relativ mai mare de lei. Cu această sumă ei își pot onora în lei diferite costuri din procesele de producere a mărfurilor exportate.
Aprecierea leului permite importatorilor să cumpere la un preț mai mic dolari SUA. O astfel de logică de convertire a valutei naționale în dolari SUA este binevenită, dacă în acest proces comercial nu intervin factori exogeni. Unele companii ipotetic vorbind, prin metode ilegale, cu relații „din umbră” cu BNM, își pot crea favoruri de vânzare, de cumpărare a valutei. Pentru a exclude astfel de cazuri, în tratarea noastră ipotetică, informațiile despre fluxurile valutare potențiale, trebuie stocate în câteva adrese cu parafa „SECRET”. Orice abatere a cursului valutar în raport cu valuta națională de la prognoza cu parafa ” SECRET” necesită a fi profund analizată. Dacă, de exemplu, abaterile respective sistematic coincid cu interesele unor companii, devine necesară implicarea structurilor de resort.
Piața valutară este cel mai vulnerabil factor pentru economia fiecărei țări. Aceasta îi poate transforma pe bogați în boschetari și invers, alții fără mari eforturi pot deveni miliardari. Problema pieței valutare devine extrem de complexă din cauza impactului asupra acesteia a succeselor, insucceselor țărilor partenere din punct de vedere economic.
Maximilian Silvestru, Doctor habilitat în economie