Rectificarea bugetului, minus 1,31 miliarde de lei în investiții capitale. Despre ce proiecte este vorba

0
516

În bugetul de stat pentru anul curent pentru cheltuielile capitale vor fi alocați 5,12 miliarde de lei, cu 1,31 miliarde (20,4 %) mai puțin față de suma aprobată inițial. Diminuarea este cauzată de extinderea termenului de lansare și de implementare a unui șir de proiecte investiționale, ceea ce a contribuit la micșorarea alocațiilor.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță a prezentat vineri, în ședința de Guvern, bugetul rectificat pentru anul curent în funcție de veniturile preconizate până la sfârșitul anului.

Potrivit Notei Informative la proiectul legii privind modificarea Bugetului de Stat, printre proiectele ce nu vor mai primi finanțare se numără cel de reabilitare a drumurilor cu suportul Chinei. Din cauza că nu a fost semnat Acordul de Finanțare, acest proiect nu va primi suma de 414,8 milioane lei.

Proiectul respectiv a fost mediatizat pe larg în noiembrie, anul trecut, când Guvernul Filip a aprobat o decizie care prevede inițierea negocierilor de finanțare cu Banca Industrială și Comercială din China. ”Banii pentru implementarea proiectului vor fi oferiți după ce specialiștii chinezi vor elabora un studiu de fezabilitate pentru a determina valoarea lucrărilor”, menționau atunci autoritățile.

Proiectul viza peste 160 de kilometri de drum din Moldova, care urmau a fi reabilitați în baza unui împrumut ce urmează să fie oferit de către China. Era vorba despre trei porțiuni de pe traseele Criva- Bălți-Chișinău- Tiraspol și cel care leagă municipiul Bălți de orașul Florești.
La un moment dat se vorbea că suma estimativă а împrumutului se va ridica la 228 de milioane de euro. În Bugetul de stat pentru acest an a fost preconizată pentru acest proiect suma de 744 milioane de lei dintre care 100 de milioane proprii iar restul – din împrumururi. Însă, din câte s-a cosntatat, nu exista un acord în acest sens.

Nici în cazul proiectului ,,Reabilitarea drumurilor cu suportul Republicii Belarus” în valoare de 100 milioane de lei n-a existat vreun acord de finanțare. A existat doar un Memorandum de înțelegere semnat la începutul anului între Ministerul Economiei și Infrastructurii cu Societatea pe acțiuni „Compania de administrare a holdingului „Belavtodor” din Belarus pentru proiectul de reabilitare a două porțiuni de drumuri naționale.
În cadrul acestui proiect urmau a fi restabilite o porțiune de zece kilometri din drumul de ocolire a Chișinăului din traseul Leușeni – Chișinău – Dubăsari”. În conformitate cu proiectul, se intenționa extinderea drumului de la două la patru benzi și construirea a trei noi intersecții la diferite niveluri. De asemenea, se preconiza reparația șoselei de ocolire a orașului Vulcănești. Proiectul prevedea construcția unui drum nou pentru asigurarea unui trafic fără obstacole în direcția Chișinău – Giurgiulești.

De asemenea, nu au fost asigurate sursele necesare pentru proiectul ,,Construcția penitenciarului din municipiul Chișinău”, prin care Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei urma să acorde o finanțare de 154,6 milioane de lei.
De asemenea proiectul ,,Reforma educației din Moldova” finanțat de Banca Mondială nu a primit finanțarea de 111,6 milioane lei iar construcția Centrului multifuncțional de instruire pentru personalul autorităților de aplicare a legii nu va primi 58 milioane de lei.
Proiectul ,,Reabilitarea si modernizarea posturilor vamale de la frontiera moldo-romana” nu va primi 51 milioane de lei iar un alt proiect de construcție a sediilor judecătoriilor nu va primi finanțări de 47,7 milioane lei.

Potrivit Nataliei Gavriliță, sumele respective reprezintă atât împrumuturi cât și granturi și nu pot fi valorificată deoarece nu e suficient doar să închei un acord de infrastructură dar și să pregătești toată documentația aferentă lucrărilor pentru ca aceste proiecte să fie puse în practică.

În context, premierul Maia Sandu a menționat că deși sumele neinvestite în proiectele de infrastructură ar putea fi obținută în anul viitor, este totuși vorba despre o pierdere de timp și trebuie făcută o estimare a capacităților de absorbție a fondurilor pentru a înțelege cauzele acestor disfuncționalități.