O nouă țintă: De ce Comisia Munteanu pune la îndoială legalitatea privatizării Air Moldova

1
593

La un an de la privatizarea Air-Moldova, operatorul național de transport aerian se află în aceeași incertitudine economică ca și până la demararea acestui proces. Scopurile privatizării nu au fost atinse, și există necesitatea imperioasă a unui audit asupra îndeplinirii obligațiilor contractuale ca urmare a privatizării întreprinderii.

Declarația aparține lui Igor Munteanu, Președinte al Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), care a susținut o conferință de presă ca urmare a audierilor de către Comisie în ziua de marți, 3 septembrie a unor martori importanți privind privatizarea Întreprinderii de stat AIR Moldova.

Argumentele, care au stat la baza privatizării

Acum un an AIR Moldova, cel mai mare operator de pe piața moldovenească a transportului aerian de pasageri, cu o cotă de 44% din piață, era scoasă la mezat de către Agenția Proprietății Publice (APP) de la Chișinău la prețul de doar 48 milioane de lei moldovenești sau circa 2,5 milioane de euro.

Directorul APP de atunci Vladimir Baldovici explica prețul mic prin faptul că aceasta  acumulase în ultimii ani datorii imense din cauza lipsei mijloacelor pentru investiții și incapacitatea de a face față competiției tot mai crâncene de pe piața de profil, amplificată și mai mult după intrarea pe piață a companiilor low-cost.

Potrivit lui Baldovici, AIR Moldova, întreprindere deținută sută la sută de stat, a fost inclusă în lista proprietăților statului pasibile privatizării încă în 2008 și trebuia să fie scoasă la mezat în 2015. Însă, din cauze de ordin politic, privatizarea a fost tot amânată.

Ca să facă față schimbărilor de pe piața internațională, Air Moldova trebuia să atragă investitori cu ani în urmă. Cu părere de rău acest lucru nu a fost făcut. Cauza principală o regăsim pe segmentul politic și în instabilitatea instituțională din jurul acestei întreprinderi”, spunea la acel moment Baldovici.

De remarcat că la acel moment, pe fundalul unei creșteri a cifrei de afaceri, rezultatele financiare ale companiei se înrăutățeau constant. Dacă la finele lui 2016, cifra de afaceri a acesteia era de circa 133 milioane de euro (2,67 mld lei moldovenești), în 2017 aceasta a crescut până la 145 mil. euro (2,9 mld lei moldovenești).

Pe de altă parte, dacă la finele lui 2016, AIR Moldova înregistra un profit de circa 430 mii de euro, în 2017 ea a suportat pierderi de 9,5 mil. euro. Doar în primele cinci luni din 2018 acumulase datorii de 7,6 mil. de euro.

Astfel, până la momentul privatizării, Î.S. Air Moldova a înregistrat datorii de 1,3 miliarde de lei și capital propriu negativ de peste 100 milioane lei. De remarcat că datoriile au fost înregistrate pe fundalul creșterii numărului de pasageri transportați de la 529 mii în anul 2013 la 1,13 milioane în 2017.

Potrivit lui Baldovici, APP a stabilit prețul de vânzare, luând în calcul valoarea activelor companiei, inclusiv brandul, din care s-a dedus valoarea datoriilor curente. Cumpărătorul AIR Moldova era obligat să achite acele datorii, să păstreze brandul AIR Moldova dar și a numărului de angajați de la acel moment.

Un singur participant la concurs

La începutul lui octombrie drept câștigător al licitației a fost anunțat unicul participant al acesteia – SRL Civil Aviation Group. Compania care a cumpărat transportatorul aerian național a fost înregistrată cu o lună înainte de privatizare – la sfârșitul lui august 2018. Capitalul ei social era de numai 500 mii lei. În calitate de fondatori figurau compania aeriană low-cost din România „Blue Air” (49%) și doi cetățeni moldoveni Serghei Melnic și Andrei Ianovici (cu câte 25,5% fiecare). Potrivit informațiilor comunicate de Agenția Proprietății Publice, câștigătorul concursului s-a angajat să dezvolte infrastructura companiei „Air Moldova”, să extindă lista destinațiilor companiei aeriene, să crească fluxul de pasageri pe principalele curse, să modernizeze și să crească flota și să îmbunătățească în mod regulat calificarea personalului aviatic, a piloților și a echipajului. Cheltuieli mult mai semnificative urmau a fi făcute în extinderea flotei: conform planurilor anunțate, către anul 2021, flota Companiei „Air Moldova” urmează să includă 14 avioane. Harta zborurilor regulate ale transportatorului aerian pînă în anul 2020 urmează a fi completată cu 11 curse noi. Pe viitor este preconizată lansarea curselor spre Statele Unite ale Americii, Canada, China.


Încălcări ale procedurii de privatizare constatate de Comisia de anchetă

Potrivit lui Igor Munteanu, din anul 2014 nu a existat niciun raport de audit independent al situației financiare a companiei, chiar dacă aceste servicii au fost contractate și achitate.

Decizia vânzătorului de a privatiza Air Moldova în vara anului 2018 nu a fost precedată de măsuri de restructurare, ci invers, i s-au injectat ajutoare financiare.

Calitatea evaluării a influențat prețul cu care Compania a fost expusă privatizării. În condițiile unei transparențe reduse și a unei perioade scurte de desfășurare a concursului, cu participarea unui singur ofertant, prețul stabilit de evaluator devine un element esențial pentru stabilirea prețului de vânzare a companiei.

Modul de privatizare prin concurs comercial – a fost ales cu abateri de la legislația în vigoare și este ilegal.

Perioada de colectare a ofertelor pentru concursul comercial a constituit 39 de zile calendaristice, în schimbul perioadei de nouă luni de expunere la privatizare, recomandate de către evaluatori.

Promovarea ofertei de privatizare a Î.S. Air Moldovas-a rezumat la publicarea unui Comunicat Informativ în Monitorul Oficial (27 iulie 2018), desfășurarea unei conferințe de presă de către vânzător și expedierea exclusivă a Comunicatului Informativ către ambasadele Republicii Moldova de peste hotare.

”De menționat că statele interesate în promovarea anumitor vânzări, de regulă, publică Comunicatele respective pe platforme sau ediții economice, gen ”The economist”, sursă notorie și de încredere pentru a atrage investitori strategici.

Acest fapt induce bănuieli rezonabile, că beneficiarul final al privatizării era cunoscut din timp.”, a menționat Munteanu.

”Unica ofertă prezentată de o companie nou-formată, cu un capital de 500 mii de lei, își asuma achitarea datoriilor de 1,3 miliarde lei, dar fără a prezenta garanții financiare. Guvernul Filip ab initio a conștientizat și a admis riscul de neonorare a obligațiilor contractuale de către cumpărător”, a precizat el.  

Datoriile au rămas neschimbate și nu s-a investit niciun leu propriu

Drept urmare, conform informațiilor contabile transmise în adresa APP, până la 31 iulie 2019, suma datoriilor n-a suferit schimbări esențiale, iar noii proprietari nu au atras nici un leu din resurse proprii sau finanțări pe termen lung.

Prin urmare, interesele statului au fost prejudiciate direct și substanțial de către APP, în calitatea sa de vânzător al Î.S. Air Moldova, iar Guvernul și MEI nu au supravegheat nicicum acest proces, manifestând o neglijență continuă față de una din cele mai mari întreprinderi de stat.

Mai mult, contractul de vânzare-cumpărare nu include termene fixe și clare de onorare a obligațiilor asumate de returnare a datoriilor comerciale.

”Asumarea unor obligații contractuale, fără prescrierea unei perioade de timp bine definite pentru executarea acestora, rămân a fi simple declarații fără efect juridic”, a declarat Igor Munteanu.

El a menționat că operatorul național a acumulat mai multe datorii față de întreprinderile grupului Șor – Avia- Invest, Airport Handling și Airport Catering. Datoriile suplimentare către aceste companii și avansurile primite de la ele se cifrează la suma de peste 170 milioane de lei.

Munteanu a mai amintit că, la fel ca și în cazul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, directorul companiei din perioada în care aceasta era administrată de către stat și-a păstrat funcția și cu noii proprietari.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here