În cei 10 ani Republica Moldova a reușit să încheie Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, implicit a acordului de liber schimb și să-și sporească exporturile pe piețele europene până la 70%. În următorul deceniu ar fi logic să-și propună obiective mai ambițioase.
Marți, 17 septembrie, în clădirea guvernului a avut loc o discuție publică cu reprezentanții societății civile (Platforma națională de participare a SC) privind viitorul parteneriatului estic la un deceniu de la crearea acestuia.
Mai aspirăm la aderare
Christian Daniellson, directorul general al Comisiei Europene pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, care a participat la discuție în prima fază, a prezentat realizările Parteneriatului estic în cei zece ani și a vorbit despre trasarea obiectivelor pentru următorii ani, într-un orizont de alți 10 ani.
Oficialul european a chemat societatea civilă să se expună asupra pașilor ce urmează a fi făcuți pentru a contribui la consolidarea bunei guvernări, intensificarea cooperării și îmbunătățirea conectivității.
La rândul său dna ministru al justiției Olesea Stamati, a menționat că, deși în plan economic, datorită DCFTA R. Moldova are rezultate bune, în domeniul justiției urmează încă a fi făcute reforme cardinale.
Ea a amintit că Republica Moldova aspiră să devină membru cu drepturi depline a UE fără însă a preciza când și cum ar putea să se întâmple acest lucru.
Parteneriat Estic cu două viteze
Pe de altă parte, Iulian Groza directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)a menționat că cele trei țări ale PE care au acorduri de asociere și liber schimb cu UE, R. Moldova, Georgia și Ucraina, ar trebui să aibă altfel de obiective, mai ambițioase față de celelalte, care nu-și propun integrarea europeană – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.
El propune ca cele trei state să ceară la conferința de la Zagreb posibilitatea de a beneficia de cele patru libertăți de circulație de care se bucură statele membre UE: circulația bunurilor, serviciilor, capitalului și a oamenilor.
Groza speră că Oficiul Procurorului European va ajuta R. Moldova în lupta împotriva fraudei și a corupției. O altă chestiune ține de excluderea roamingului pentru cele trei state până în 2024.
De asemenea, Groza a vorbit despre posibilitatea accesului pentru cele trei țări la sistemul de plăți fără tarife în Euro (SEPA) .
Ionela Costache, secretar de stat în ministerul economiei și-a manifestat aspirațiile europene, descriind totodată și unele avantaje ale Republicii Moldova.
”Unde vrem să fim noi ca țară peste 10 ani, nu doar în cadrul Parteneriatului Estic, având obiectivul politic de a ajunge parte a Uniunii Europene într-un viitor cât mai apropiat, dar și unde am putea fi în 10 ani, având la bază o poziție geografică strategică, o societate care este multilingvă și cu capacități competitive pe piața muncii. În viziunea noastră, Moldova ar putea avea o economie bazată pe cunoștințe și o economie bazată pe procese digitale. Țara noastră ar putea ușor în 10 ani să se integreze în toate procesele economice de standard înalt. Este nevoie doar de o sinergie a acțiunilor pe care le avem noi în planul de asociere cu acțiunile pe care le avem incluse în planurile noastre naționale”, a menționat Costache.
Ea a amintit obiectivele de bază ale Ministerului Economiei și Infrastructurii în cadrul Parteneriatului Estic, printre care se numără creșterea capacității de export, liberalizarea domeniului de transport și conectarea la coridoarele de transport cu Uniunea Europeană, securitatea cibernetică și economia digitală, securitatea energetică.
IMM beneficiază puțin de pe urma DCFTA
Adrian Lupușor de la Expert-Grup s-a referit la câteva provocări ale dezvoltării Republicii Moldova în ultimii zece ani. Deși populația Republicii Moldova, inclusiv cele mat sărace pături au beneficiat de creșterea economică, aceasta s-a datorat în cea mai mare parte remitențelor. Sărăcia s-a redus, acesta nu este un proces sustenabil. În continuare avem o sporire a inegalităților populației. 40% din beneficiile DCFTA ajung iarăși la cele mai înstărite pături ale populației.
Deși exporturile moldovenești în UE au ajuns la aproape 70% din total, acestea sunt extrem de concentrate, asigură în marea lor parte o valoare adăugată extrem de scăzută iar exportatorii sunt de regulă companiile mari. La rândul lor, Întreprinderile Mici și Mijlocii, intră mult mai dificil pe piața europeană.
Degrabă nu vor mai putea fi aplicate stimulente fiscale
O problemă majoră la care a atras atenția Directorul executiv al Expert-Grup este cea demografică. Din cauza emigrării masive a populației, în curând autoritățile nu-și vor mai putea permite aplicarea unor pârghii fiscale pentru stimularea mediului de afaceri așa cum baza impozabilă devine tot mai mică. Astfel, potrivit lui Lupușor, s-a întâmplat și în cazul reformelor fiscale din anul 2018, care, deși au condus la unele creșteri pe termen scurt, pot să se transforme în constrângeri pe termen lung.
O altă problemă este stagnarea și chiar reducerea productivității și a competitivității.
Climatul de afaceri încă foarte nesănătos din cauza constrângerilor birocratice, a criminalității și a dreptului de proprietate încă protejat insuficient, au impact direct asupra culturii antreprenoriale. La acest capitol, Republica Moldova ocupă locul 108 în lume.
Un alt loc rușinos, 105 țara îl ocupă în clasamentului capacității companiilor de a inova.
Și, în general, sistemul educațional este încă departe de a fi pliat pe necesitățile economiei reale.
Acestea ar fi momentele principale ce țin de dezvoltarea economică pe care Republica Moldova ar trebui să le ia în considerație în cadrul cooperării de mai departe în cadrul parteneriatului estic.
Provocările majore din viitor
La general au fost formulate cinci provocări majore, care ar trebui luate în calcul în următorii ani.
Este vorba despre statul de drept, implementarea reformelor judiciare și lupta împotriva corupției, protejarea mediului și combaterea activă a schimbărilor climatice, sporirea rezilienței societății prin combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării.
De asemenea urmează să se atragă mai multă atenție consolidării societății civile și a mass-media independente. Totodată, UE urmează să-și îmbunătățească angajamentul de a contribui la ameliorarea vieții cetățenilor afectați de conflictele din regiune.
Reprezentanții societății civile au fost invitați să vină cu propuneri, care vor fi luate în calcul la formularea politicilor pentru PE ale UE.
Propunerile pot fi expediate urmând link-ul: https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/EaPConsultation2019
Ulterior propunerile vor fi luate în calcul la formularea politicilor Parteneriatului Estic care vor fi prezentate la un forum al societății civile din cele șase țări, ce se va desfășura la Zagreb în luna mai.