Sistemul de Programare la Frontieră – o soluție posibilă pentru facilitarea procesului de traversare a frontierei cu UE

0
482

Problema traversării frontierei moldo-române, cea mai dificil de traversat frontieră a UE, reprezintă în continuare una din preocupările Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul). Zilele trecute experții Programului au venit cu o potențială soluție pentru această problemă, pe care au dezbătut-o în cadrul unei întâlniri cu factori de decizie și instituțiile de resort. Soluția în cauză poate fi testată în scurt timp, fiind așteptată poziția autorităților moldovenești în acest sens.

Acum un an, Programului Reforme Structurale în Moldova al agenției americane USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) a făcut publice niște statistici pe cât de surprinzătoare, pe atât de nefaste.

Cea mai greu de traversat vamă de la hotarele Uniunii Europene

Un studiu de evaluare a coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova elaborat de experții Programului, constata că pentru a traversa unul din cele șase puncte de trecere a frontierei dintre Moldova și România, un transportator are nevoie, în medie, de 380,4 minute, iar timpul mediu de trecere prin vama Leuşeni-Albiţa este de 1.032,9 minute.  Potrivit unei comparații a 23 de frontiere dintre țările UE și țările non UE, timpul mediu de trecere a unei frontiere (non-române) a UE a fost de 23,8 minute.

Potrivit aceluiași studiu, prin vămile Leușeni-Albița și Sculeni-Sculeni trec circa 35% din totalul mărfurilor exportate sau importate în Republica Moldova.

Traversarea frontierei moldo-române reprezintă o problemă serioasă în special pentru două categorii de exporturi moldovenești: fructele ușor perisabile și produsele industriei automotive, acestea din urmă trebuie livrate în termeni exacți comanditarului, iar întârzierea se penalizează.

Pierderi anuale de 30 milioane de dolari

Programului USAID a studiat amănunțit problema, calculând și pierderile. Și a constatat că în cele două vămi principale de la hotarul de vest al Republicii Moldova, Sculeni și Leușeni, companiile exportatoare și importatoare pierd anual 13,7 milioane de dolari.  În total, pierderile cauzate de întârzierile la trecerea frontierei de camioanele cu mărfuri, se ridică la 30 milioane de dolari pe an sau circa 0,5% din PIB.

Experții Programului au venit cu o potențială soluție, pe care au dezbătut-o în cadrul unei întâlniri cu factori de decizie și instituțiile de resort

Și acestea sunt doar pierderile directe, cauzate de întârzierea livrării mărfii. Nu au fost calculate pierderile cauzate de livrarea cu întârziere a mărfurilor perisabile, spre exemplu. Tot din cauza frontierei greu de traversat, în Republica Moldova nu este suficient de dezvoltat e-comerțul, cel puțin la nivelul țărilor vecine, România și Ucraina.

Scade competitivitatea transportatorilor  moldoveni

O problemă aparte este cea a transportatorilor. Este cunoscut faptul că ramura transporturilor auto din Republica Moldova  se află de ceva timp într-o situație destul de dificilă. Din cauza birocrației interne și a problemelor constante în ce privește obținerea autorizațiilor de tranzit și a carnetelor TIR, transportatorii moldoveni pierd tot mai mult din competitivitate în ultimii ani. Mulți dintre ei își transferă businessul peste Prut, unde este mult mai ușor să derulezi afaceri.

Iată că la toate aceste probleme se mai adaugă și cea cu traversarea frontierei. Din cauza întârzierilor, camioanele transportatorilor moldoveni nu sunt utilizate la randamentul optim ceea ce reduce din competitivitatea lor. Dacă pierd ⅓ din timp în vamă, spre exemplu, camioanele reușesc să îndeplinească mai puține comenzi iar companiile moldovenești au venituri  mai mici față de concurenți.

Și problema întârzierii tranzitului prin vamă se aprofundează odată cu sporirea volumului exportului exterior. Dat fiind faptul că exporturile în Uniunea Europeană, care anul trecut au ajuns la 68% din volumul total, sunt în creștere constantă în ultimii ani, dacă problema nu va fi soluționată, pierderile, suportate de transportatori și exportatori la hotarul de vest, vor spori.

Așteptăm aderarea la UE sau…

Potrivit directorului adjunct al Programului, Radu Vrabie, problema poate avea pe termen lung două soluții: sau așteptăm când Republica Moldova va fi acceptată în Uniunea Europeană, sau sunt implementate controale fie cu o singură oprire, fie comune la frontiera moldo-română.

Directorul adjunct al Programului, Radu Vrabie: problema poate avea pe termen lung două soluții

Și pentru că aceste soluții sunt politice și este necesar timp pentru implementarea lor, în Republica Moldova ar fi utilă o soluție tehnică, care să amelioreze acum, chiar și parțial, procesul de traversare al frontierei, în special  de către transportul auto de mărfuri” , spune Radu Vrabie.

Sistem de gestionare a fluxului, similar cu cel din bănci

Căutând rezolvarea problemei, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova a studiat modul cum au fost soluționate problemele similare în mai multe țări, în special amplasate pe de o parte și de alta a frontierei cu Uniunea Europeană, care au implementat sisteme de gestionare a fluxului de transport. Este vorba despre Rusia, Belarus și Georgia, cele trei țări baltice, adică Estonia, Letonia și Lituania, Finlanda, Polonia și Turcia.

În aceste țări au fost implementate așa numitele sisteme de gestionare sau de decongestionare a fluxului de transport peste frontieră.

Acestea funcționează la fel ca și sistemele de gestionare a fluxului de clienți cu care ne-am familiarizat deja în bănci. Sistemele funcționează prin eliberarea de tichete pentru ordonarea camioanelor în așteptare sau prin efectuarea programărilor on-line prin intermediul unei aplicații speciale.

Sistemul funcționează la fel ca și sistemele de gestionare a fluxului de clienți cu care ne-am familiarizat în bănci.

Altfel spus, estimând data când camionul trebuie să traverseze frontiera, compania se poate înregistra on-line pentru o anumită oră pentru controlul vamal. În ziua și ora stabilită vine la o parcare specială, amenajată în apropierea vămii. Parcarea este dotată cu turnichete și panouri speciale, pe care sunt afișate numerele camioanelor care sunt așteptate la controlul vamal. Compania poate să aleagă să nu se înregistreze on-line și să ocupe loc la momentul venirii în vamă. Însă, în acest caz, ar putea să aștepte mai mult.

Când te înregistrezi on-line, alegi perioadele libere, pe care ți le oferă sistemul. Și cu cât  te înregistrezi mai devreme, cu atât ai mai multe șanse să-ți alegi ora la care dorești să traversezi frontiera.

Soluția scade din eficiență fără implicarea părții românești

Soluția nu poate avea, însă, un efect maxim posibil dacă la el nu participă și partea românească. Cel mai mult timp, camioanele îl pierd anume în vama românească. Potrivit unor calcule, prezentate de Kristen Hartpence, Expert Principal în Logistică la  Nathan Associates/Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, la ieșire transportatorii pierd 1,5 ore în vama moldovenească și circa 7 ore pe partea românească.

Kristen Hartpence, Expert Principal în Logistică la  Nathan Associates/Programul USAID Reforme Structurale în Moldova: la ieșire transportatorii pierd 1,5 ore în vama moldovenească și circa 7 ore pe partea românească.

În special situația se agravează în noaptea de duminică spre luni când în vamă se creează cozi imense de tiruri așa cum majoritatea își programează transportul la începutul săptămânii. De duminică seara până miercuri timpul petrecut de camioane în vamă poate să ajungă la 12-16 ore.

Cauzele țin în special de deficitul de personal în vama românească. Deși în vama din Republica Moldova lucrurile se mișcă destul de bine, de cealaltă parte a Prutului camioanele sunt nevoite să stea la coadă chiar și câteva zile uneori. Chiar dacă autoritățile românești au promis în repetate rânduri că situația va fi soluționată, la modul practic acest lucru nu se observă.

Potrivit lui Iurie Ceban, director interimar a Departamentului Vamal din Republica Moldova, acum se duc negocieri cu partea românească pentru a fi încheiat un memorandum privind obligativitatea procesării fluxurilor de transport. La modul practic acesta presupune că ambele părți trebuie să asigure procesarea și verificare în timp util a unui flux convenit de transport. ”Semnând acest acord, ambele părți se obligă să nu tergiverseze verificarea fluxului de transport, care este convenit în memorandum. După încheierea memorandumului partea românească va trebui să întreprindă măsurile corespunzătoare, va angaja mai mulți oameni pentru a asigura respectarea lui.”, ne-a relatat Ceban, care s-a arătat optimist, anunțând că acesta va începe să funcționeze de la începutul anului viitor.

Iurie Ceban: memorandumul cu partea românească ar asigura procesarea obligatorie a unui flux stabilit de transporturi în timp util

Controlul comun, semne de întrebare

O soluție destul de eficientă ce ar accelera considerabil procesul de verificări în vamă ar fi așa numitul control comun sau așa numita trecere a controlului cu o singură oprire. Rosario De Blasio, înalt consilier UE în domeniul vamal și politică fiscală, spune că un control comun precum cel implementat recent la vama Palanca de la hotarul moldo-ucrainean, poate fi implementată și la vama din vest. ”Nu există nicio restricție din partea Bruxellesului în acest sens. Uniunea Europeană, din contră, încurajează controlul comun”, spune consilierul.  Problemele derivă, potrivit unor surse avizate, din procesul României de a adera la spațiul Schengen. Iar una dintre cauze ar putea să rezide în faptul că partea românească, care încearcă de ceva timp să adere la Spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, primind destul de dificil acordul țărilor UE în acest sens, nu vrea să riște prin introducerea unor modificări în regimul de control vamal cu Republica Moldova. Or, acest fapt ar putea atrage după sine complicații privind aderarea.

Soluția poate fi implementată imediat

Dată fiind această stare a lucrurilor, soluția propusă de Programul USAID, este singura care poate fi implementată acum de către autoritățile moldovenești. Sistemul poate  ține cont și de timpul de traversare de către camioane a vămii românești, organizând fluxul de transport în funcție de viteza de procesare pe partea românească.

Rămâne ca proiectul să fie susținut de către autorități. USAID este dispusă să ofere co-finanțarea necesară pentru proiectul pilot. Potrivit calculelor, ar fi vorba despre 200-400 mii de dolari pentru achiziționarea softului și alte 100-200 mii pentru amenajarea parcării. La moment există mai multe soluții privind gestionarea serviciului. Potrivit lui Kristen Hartpence, sistemul ar putea fi implementat și gestionat de o companie privată, ar putea fi construit de stat și dat în gestiune unei companii private sau ar putea fi construit de stat și administrat de stat. Încă trebuie de ales care dintre ele este cel mai propice pentru Republica Moldova. Aici este la mijloc chestiunea costurilor de administrare a sistemului.

Douglas Muir. directorul Programului Reforme Structurale în Moldova: așteptăm răspunsul Guvernului

Pentru a fi sustenabil, serviciile sistemului trebuie să fie cu plată. Și pentru a asigura venituri suficiente fără a spori taxele, este recomandată extinderea acestui serviciu și asupra autoturismelor.

În fine, soluția există și trebuie testată pentru a vedea eficiența ei. Cei de la Programul USAID recomandă proiectul pilot la vama Sculeni, care este mai mică iar problema întârzierii traversării de către camioane a frontierei este mai vizibilă.

Exprimându-ne în termeni sportivi, mingea este acum în terenul Guvernului. Rămâne doar ca autoritățile moldovene să-și dea acceptul pentru ca proiectul să fie pus în aplicare.