Despre deficitul bugetar, gaze, reforma justiției și viitorul Republicii Moldova. Interviu cu Primul Ministru Ion Chicu

0
330

Cu o săptămână în urmă premierul Ion Chicu a reacționat pe rețelele de socializare la un articol despre deficitul bugetar, publicat pe Economica și ne-a invitat la o discuție la subiect. Din această discuție a rezultat un interviu, în care au fost atinse mult mai multe probleme decât deficitul bugetar propriu zis.

  • Dle Prim Ministru, Guvernul dumneavoastră se declară drept unul tehnocrat. Însă, de regulă, guvernele tehnocrate se axează pe proiecte de dezvoltare, pentru a impulsiona economia și mai puțin se axează pe proiecte de ordin social pe care nu poate să și le permită în situații dificile. Dumneavoastră însă propuneți mai multe proiecte sociale, care sporesc povara pe economia moldovenească și așa extrem de slabă. Spre exemplu, proiectul care presupune alocarea pensiei soțului decedat pe parcursul a cinci ani către celălalt soț. Și asta în condițiile, în care în prezent din Bugetul de Stat se alocă către Bugetul Asigurărilor sociale aproape 9 miliarde de lei. Poate să-și permită Republica Moldova astfel de cheltuieli, o astfel de presiune pe Bugetul Asigurărilor Sociale fără a face unele reforme în domeniu?

Pentru început, cum delimitați un buget de dezvoltare de unul electoral?  

  • Bugetul de dezvoltare este orientat spre investiții, cel electoral sau populist – spre sporirea alocațiilor sociale sau oferirea unor facilități fiscale. Spre exemplu, alocațiile sociale vizează o pătură destul de numeroasă a electoratului. Altă pătură, nu știu cât de numeroasă însă destul de gălăgioasă sunt beneficiarii de patente. Deși se vorbește de zeci de ani că aceștia trebuie atrași în câmpul fiscal, iată că nimeni, inclusiv guvernul Dumneavoastră, care se poziționează drept unul tehnocrat, nu-și asumă costurile sociale ale unei astfel de reforme. Și dacă vorbim despre echitate, deși ministrul Pușcuța vorbește despre impozitarea furnizorilor internaționali de servicii IT, ceea ce ar fi un lucru echitabil în raport cu cei locali, ar fi echitabil să-i aduceți și pe acești patentari în câmpul fiscal.

Să le luăm pe rând atunci. În ce privește inițiativele cu caracter social, ziceți că acolo este chipurile electoratul unui partid și așa mai departe. Dar, dincolo de cifre, de electorat, noi trebuie să înțelegem că există șapte sute de mii de oameni, 80% dintre care primesc pensie mai mică decât minimul de existență. Să facem abstracție de electorală. Avem o treime din populația țării care primește pensii mai mici de 1700 de lei. Noi trăim în oraș, știm care e factura la încălzire. Haideți să înțelegem de unde omul supraviețuiește atâția ani când trebuie să achite și servicii, și încălzire, și medicamente, de alimente nici nu vorbesc. Nu este nimic electoral aici. Când vorbim cu FMI, la dânșii există parametri privind cheltuielile sociale. Noi le îndeplinim. Acum, despre sustenabilitatea fondului social. Da, raportul dintre angajați și beneficiarii de pensii se diminuează an de an. Tendința aceasta este veche și noi stăm și ne uităm ce să facem cu asta. Voi face trimitere la reforma de acum un an, când s-a diminuat cota la contribuțiile sociale. S-a vehiculat că se vor diminua transferurile la bugetul social.  Însă dacă nu făceam măsura aceasta, oricum în 2022 jumătate din bugetul asigurărilor sociale urma să fie completat din bugetul de stat. Iată din 22 miliarde urmau să vină 12-13 miliarde din Bugetul de Stat. Dar când am scăzut cota contribuției, au crescut veniturile proprii ale acestui fond. Deși cota a scăzut cu 17% ( 5 puncte procentuale), veniturile fondului au crescut cu 600 milioane de lei. Dacă duci politici fiscale sănătoase, sustenabilitatea acestui fond crește.

  • Vorbiți despre scoaterea din tenebru a economiei și de extinderea câmpului fiscal însă, la un moment dat, resursa asta de creștere se va termina. Însă tendința demografică merge totuși spre scădere iar dumneavoastră, ca guvern tehnocrat, care trebuie să se gândească pe termen lung, ar trebui să găsiți soluții și pentru problema aceasta. Există alte rezerve pentru acumulările la bugetul asigurărilor sociale, care însă nu sunt populare și iarăși, nimeni nu vrea să le atingă. Ați revenit la indexarea de două ori pe an a pensiei, o măsură pe care o considerați umană însă nu v-ați atins de pensiile speciale extrem de mari, care se indexează cu aceleași procente ca și pensiile mizere despre care vorbeați. Mai sunt categoriile de pensionați la o vârstă destul de tânără și care primesc pensii pe o perioadă destul de îndelungată, polițiștii, militarii etc. Și a treia soluție pentru problemă ar fi reforma pensiilor, trecerea la pensiile private, pilonul doi și pilonul trei. Pe ultima nimeni nu și-o asumă, nu știu din ce cauză. Nu există capacitate administrativă pentru a efectua o astfel de reformă?

Voi face o mică paranteză despre sustenabilitatea fondului. Măsurile acestea, care conduc la diminuarea poverii fiscale, contribuie la sporirea climatului investițional. Investitorii când văd asta, investesc mai mult. Deci capacitatea economiei de a genera venituri, o să crească. Acum, în ce privește pensiile speciale. Sunt pensiile acestea speciale, ale procurorilor, judecătorilor și acestea trebuie revăzute. Noi avem așa o părere eronată că, dacă 90% primesc pensii mici, trebuie și celelalte 10% să fie aduși la același nivel. Noi din contra, trebuie să ne gândim cum le majorăm pe cele 90%. Trebuie să fie o echitate, dar încă o dată: cu 1700 de lei nu poți lăsa ființa umană să supraviețuiască. Statul e iresponsabil dacă lasă să se întâmple asta. Și dacă afirmăm că un polițist are 5-6 mii de lei și vrem să-l aducem înapoi la 1700, zic că nu e corect.

  • Am avut în vedere vârsta de pensionare. Să nu fie la 40 de ani, spre exemplu.   

Cunoașteți foarte bine că această situație nu este doar în Republica Moldova. Peste tot, și nu doar în regiune dar în mai multe țări. Trebuie să ne uităm separat, pe mai multe categorii. Avem o categorie, care își expune viața la risc. La 50 de ani, biologic, omul ăsta nu mai poate să depună același efort. Trebuie să facem o analiză serioasă   și vom discuta despre aceste lucruri. Nu trebuie toate categoriile abordate la fel. Încă o dată, pensiile mari-mari trebuie revăzute iar celelalte nu trebuie diminuate dar aduse la un nivel decent. Prin investiții, prin creștere economică. Ați vorbit despre patente, ați zis că suntem selectivi în ce privește impozitarea. Nu vreau să fiu rău dar amintiți-vă, când a fost extins termenul pentru patentele în comerț. A fost în luna iulie, când  Guvernul precedent a venit în Parlament și a susținut extinderea cu trei ani a patentelor pentru comerț.

  • Dumneavoastră, însă puteți să vă permiteți o astfel de reformă or   ca Guvern tehnocrat nu ar trebui să vă temeți de costul politic al reformei.

Ce trebuie să facem aici? Deoarece avem evaziuni de miliarde de lei. Vă spun în cunoștință de cauză. Și nu persoanele care vând la piață sunt beneficiari. Sunt acei din umbră, care îi folosesc pe patentari. Și nu sunt mulți, sunt 10-12 rechini acolo, care importă masiv, la prețuri derizorii. Venitul acesta de 300% pe care îl au, îl acoperă prin sistemul ăsta de patente. Cu oamenii simpli nu avem nimic. Ei îngheață, stau sub soare pentru a-și face o bucată de pâine. Acum este extins termenul cu trei ani. Bineînțeles că dacă o să umblăm la eșalonul ăsta, care importă masiv la prețuri derizorii și au profituri gigantice, dar oamenii, cum au stat în frig cu patentele, așa și stau. Și fiți siguri că Guvernul tehnocrat se va ocupa de cei 10-12 rechini. Fără ca să-i atingă pe oamenii cu patente. Și aici sunt rezerve enorme. Conform raportului FMI, în Republica Moldova minimum 50% din economie este de aceasta, neobservată, nu are relații cu bugetul. 50% din 220 miliarde de lei cât va fi Produsul Intern Brut în anul viitor, vă dați seama despre ce sume este vorba?! Și dacă aplicăm 33% cât e povara fiscală, uitați-vă câți bani sunt acolo. Nu sunt utopist, înțeleg că nu poți ajunge la 0 dar 10%-20% cred că e posibil în 2-3 ani. Cu măsuri de genul acesta: măsuri fiscale stimulative dar și administrare eficientă. Este mult de lucru, și pe partea socială, și pe partea fiscală, dar asta se poate de făcut împreună.

Mai departe, despre buget: 1,25 miliarde ne costă toate aceste inițiative sociale despre care am vorbit. Și indexarea de două ori pe an a pensiilor, și termenul acesta de cinci ani garantat în caz de moarte prematură a beneficiarului de pensie. Este și acesta un proiect care vrea să aducă echitate. Haideți să fim onești. În Republica Moldova speranța de viață este care este. E foarte mică. Avem vârsta de pensionare de 63 de ani și conform legii, asta urmează să mai crească. Omul a contribuit toată viața la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. La 64 se stinge și s-au încheiat conturile cu statul. Asta e echitabil? Credeți că o asemenea situație încurajează oamenii să arate salariile pe alb? E o metodă de a aduce echitate pe de o parte și, pe de altă parte, de a disciplina contribuabilii, de a achita aceste taxe la fondul social. Și cred că ce o să cheltuim pentru inițiativa asta, va fi compensat de multe ori din creșterea disciplinei fiscale la acest capitol. Este o măsură de echitate. Anual decedează 2800 de oameni de vârsta cuprinsă între 63 și 65 de ani, pentru care sunt asigurate aceste prevederi. 1,25 miliarde costă toate aceste măsuri, ele au acoperire în buget, Bugetul Public Național în 2020 nu crește cu suma cu care a crescut cel din 2019 față de 2018, în condițiile când, nominal, Produsul Intern Brut crește mult mai mult. Există acoperire la această măsură și noi încercăm să asigurăm echilibrul dintre partea socială a bugetului și partea investițională. Ați zis că e un buget social. Aici avem doar 1,25 miliarde creștere. Uitați-vă la investiții cât vrem noi să majorăm în anul viitor. Și aici ajungem la deficitul bugetar despre care tare mult se vorbește.

Să privim lucrurile simplu: 7,4 miliarde reprezintă deficitul bugetului public național. Aici avem două elemente: 2,5 miliarde reprezintă deficitul   bugetar – componenta de bază și avem 4,9 miliarde la proiecte investiționale finanțate din surse externe pentru investiții în infrastructură. Spre comparație, în 2019 deficitul componentei de bază este de 3,5 miliarde după rectificarea din august. În aceste 2,5 miliarde de anul viitor intră salarii, pensii, deservirea datoriei de stat etc. La cele 4,9 miliarde se referă proiectele investiționale, pe care noi vrem să le implementăm și care trebuie să aibă finanțare externă. Din aceste 4,9 miliarde, 3,6 sunt agreate, încheiate, semnate și vin acești bani. Fie de la Banca Mondială, fie de la BERD etc. Iar 1,3 miliarde este creditul cela de 300 milioane.

  • Din Rusia?

Fie din Rusia, Turcia, Azerbaidjan, noi la mai mulți ne-am adresat. În aprilie vom majora această sumă până la peste cinci miliarde, echivalentul a 300 de milioane de dolari.  Acum atenție, practica aceasta de a include în buget sume pentru care nu ai semnat acord nu este  de anul acesta. Uitați-vă în 2019 erau puse în buget unele împrumuturi din China, din Belarusi. Deci oamenii rațional fac lucrul acesta știind că trebuie să te miști și să nu pierzi timpul.

  • Dar acele credite n-au venit până la urmă deși au fost incluse în buget.

Să vă explic de ce nu a venit creditul din China. S-a discutat în principiu, au fost de acord să vină cu banii dar pe urmă apar unele condiții care, s-au mai schimbat guverne, unul agrea, altul nu și așa mai departe. Acum, despre partea asta de deficit pe proiectele investiționale. Dacă vin banii, se repară drumul, dacă nu – nu. Deci componenta aceasta, investițională, nu influențează sustenabilitatea bugetară a țării. Asta poate fi afectată doar în cazul în care nu găsim bani pentru acoperirea componentei de bază a deficitului

  • Și cum veți acoperi deficitul pe componenta de bază?

Fiecare guvern emite hârtii de valoare, așa numitele VMS (Valori Mobiliare de Stat). Cu ele vom finanța o parte din deficit. O altă parte, vom scoate la privatizare activele statului, care, fie că sunt, fie că nu sunt profitabile dar, după specificul lor, nu trebuie să fie în gestiunea statului. Privatul tot timpul mai bine gestionează businessul. Agenția Proprietății Publice face acum evaluarea aceasta și o să vedem la ce listă și cum o să ajungem. Eu cred că și de acolo vom avea o sumă destul de bună.

  • Însă în Legea Bugetului n-ați pus o sumă prea mare din privatizări

N-am pus-o prea mare deoarece, neavând la mână încă evaluarea și lista nu putem să riscăm să punem sume mai mari.

  • Nu știți la moment ce a-ți putea să scoateți la vânzare?

O să vedem ce scoatem. Trebuie să vorbim și cu Parlamentul, să consultăm și opinia publică. Dar să revenim la deficit. În fiecare an partea de cheltuieli a bugetului se execută în proporție de 97-98 la sută. Luați trei procente din 74 de miliarde, cât este Bugetul Public Național și veți vedea că minimum 1,8 miliarde nu se execută în fiecare an. Din varii  motive. Fie că nu s-au efectuat achizițiile, fie pe parcursul anului a decăzut necesitatea unor cheltuieli etc. Tot timpul rămâne o rezervă și o să vedeți și anul acesta că vor exista 1,7-1,8 miliarde neexecutate. Deci, când vorbim despre 2,5 miliarde și punem ceea ce am spus, eu nu văd niciun risc în acoperirea acestui deficit. Este o abordare destul de prudentă a deficitului. Plus la asta, eu sunt foarte sigur că partea de venituri, impozite și taxe, pe care le avem noi, o să crească. Nu degeaba am pus conducere la Serviciul Vamal și veți vedea ce va  fi acolo. Avem planuri cum să majorăm de pe intern volumul de impozite și taxe, fără a majora cotele. Deoarece știm unde e evaziunea. Deci veniturile o să fie mai mari. Trebuie să fiu onest: la partea de venituri este inclus și un grant de la Uniunea Europeană, el intră în venituri, nu se duce la deficit. Acesta ar putea fi o problemă dacă nu vine.

  • Am văzut că este vorba despre 1,8 miliarde ca venituri sigure din granturi la Bugetul de Stat pe care i-ați planificat deja ca bani siguri.

Așa e metodologia bugetară, planifici toate veniturile și cheltuielile pe care ți le-ai propus. Acum poate fi un risc în cazul când Guvernul acesta care este tehnocrat și care zice că o să îndeplinească tot ce a promis, nu o să avanseze pe agenda reformelor. Și dacă nu avansează, înseamnă că nu vin banii. Eu sunt sigur că noi o să avansăm pe agenda reformelor.

  • Inclusiv a Justiției?  

Inclusiv a justiției.  Sper că condiționalitatea respectivă din partea noastră va fi împlinită iar cei care au promis că ne acordă, ne vor acorda grantul. Noi venim de la Ministerul Finanțelor și avem tot timpul varianta de rezervă. În cazul când acești bani nu vin, ceea ce v-am spus despre sursele acestea de compensare, ele sunt mult mai mari decât acele 2,5 miliarde de lei. Eu nu-mi doresc acest scenariu, vom face tot pentru ca să îndeplinim condiționalitățile respective dar scenariul de bază este că noi trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem. Și nu vom împrumuta niciun sfanț, niciun cent pe partea asta de pe extern.

  • Da, însă sunt unele sume destul de mari și nu doar pe partea de finanțare a deficitului însă pentru care finanțarea nu este sigură, se vorbea despre o sumă de 9,9 miliarde de lei.

Ele sunt intră și aici și aici. Când am vorbit despre 2,5 miliarde, m-am referit la prezumția că nu vine nimic din ele. Am spus cu ce le acopăr dacă nu vin. Dacă vin toate acele împrumuturi și granturi, ele vor fi supra la aceea ce avem la moment.

  • Deci riscul este mult mai mare decât acest deficit bugetar?

Noi vorbim despre ipoteza că din ceea ce ați spus dvs (9,9 miliarde) nu vine nimic. Dacă ele vin, problema dispare. V-am spus care sunt sursele alternative dacă ele nu vin. Dar încă o dată, vă rog să nu confundăm, partea de investiții nu influențează sustenabilitatea bugetară.  Aceasta poate fi influențată de cele 2,5 miliarde.

  • Da, am înțeles și ziceți că veți găsi acești bani inclusiv printr-o rigoare fiscală mai bună

Vreau să fiu onest. Situația bugetară în ultimii 28 de ani niciodată  n-a fost bună sau, să zicem, foarte relaxantă. Însă noi știm cum s-o gestionăm. Nu zic că ne scăldăm în bani dar problema este că speculațiile privind sustenabilitatea bugetară a țării ne afectează inclusiv material. Cunoașteți care e comportamentul creditorilor?! Cu cât riscurile sunt mai mari, cu atât dobânda e mai mare. Riscurile se materializează în dobândă. Și iată când auzi de un an de zile că e gaură, că intrăm în incapacitate de plată, bineînțeles că creditorii și băncile vor trebui să se asigure, majorând ratele. Pe noi toată isteria aceasta ne costă bani ca țară, ca buget.

  • Bine, dar și Dumneavoastră vă faceți și singuri probleme atunci când ziceți că nu aveți nevoie de un nou acord cu FMI iar, din câte știm, un acord cu Fondul reprezintă girul pentru împrumuturi de la ceilalți parteneri externi. Fără acest acord, împrumuturile în cauză sunt sub semnul întrebării

N-am declarat niciodată că  nu avem nevoie de program cu FMI. Nu degeaba l-am invitat pe conducătorul FMI să discutăm. Am spus doar că nu în orice condiții vom merge mai departe.  Este o diferență. Și sunt două momente foarte importante despre care discutăm acum cu FMI. Sunt optimist că vom reuși să le depășim. Primul: FMI insistă ca noi să majorăm  tarifele interne la gaz. Această condiționalitate se regăsește în Memorandumul încheiat de guvernul precedent cu termenul de implementare de 31 octombrie, 2019. Deci este o precondiție, care nu a fost îndeplinită de Guvernul precedent. Când a venit domnul Atoyan în noiembrie, primul lucru despre care a vorbit a fost despre asta. Argumentul sunt cele 445 milioane de dolari, datorii istorice ale Moldova-Gaz și ele trebuie stinse cumva. Eu exact cu două zile în urmă venisem de la Moscova unde am obținut înțelegerea ca în 2020 să cumpărăm gazul cu 172 de dolari pentru mia de metri cubi în loc de 240 cu care l-am cumpărat în prima jumătate din 2019 și 230 care îl cumpărăm acum. Deci noi am obținut o reducere de aproape 70 de dolari la prețul de intrare a gazului și avem condiția, pe intern să majorăm tarifele. Mi se pare alogic.

  • Ați obținut sau așa a mers piața?  

Să vă explic de ce l-am obținut. Acordul curent dintre Moldova Gaz și Gazprom în care este prevăzută formula actuală de calcul, expiră la 31 decembrie 2019. Spuneți, poate cineva să impună Gazprom să extindă contractul cu încă trei ani? Cine-l obligă să meargă pe un contract care-i impune să reducă prețurile, în condițiile în care acestea pe piața internațională acum cresc?

  • Și doar Moldova beneficiază de astfel de prevederi, celelalte țări care încheie noi contracte sunt tratate diferit?

Veți vedea în ianuarie  ce prețuri vor fi pe piața internațională.

  • Însă aceste gaze trebuie încă să ajungă până în Republica Moldova

Acum să vorbim despre această isterie privind iminenta criză energetică. Prima, noi rămânem optimiști că Gazpromul cu ucrainenii se vor înțelege și vom primi gazul pe traseul tradițional. Avem și scenarii de rezervă. Primul ține de primirea gazului de la Gazprom prin coridorul transbalcanic la același preț de 172 de dolari mia de metri cubi. Scenariul doi este să procurăm gazul direct de la operatori, fie din Ucraina, fie din Europa, să-l procurăm la prețul de piață în ianuarie. Iată aici prețul va fi cel de piață.   Și ne trebuie asigurare financiară pentru primele luni ale anului, când sumele sunt foarte mari. Suntem în discuție cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) care să ne ofere bani pentru această asigurare.   Acordul cu BERD este pentru ca să avem al doilea scenariu de rezervă. Al treilea scenariu de rezervă este folosirea pe o perioadă de 50 de zile a rezervei de păcură.

  • Declarați de fiecare dată și sunteți ferm în declarații că veți continua procesul de integrare europeană. Pe de altă parte există și unele declarații din partea partidului ce vă susține  despre o aderare la Uniunea Euroasiatică, acum se vorbește despre o aderare la Banca Euroasiatică.

Am spus foarte clar și franc că vom îndeplini Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană ca și toate acordurile pe care le avem. Politica externă echilibrată în înțelesul nostru  este de a discuta cu toate țările unde Republica Moldova are interese. Dacă luăm exemplul Federației Ruse, timp de 7 ani n-au existat întrevederi între premierii celor două state. să ignorăm cu totul relațiile economice cu această țară? Există vreo țară din UE care face acest lucru?

  • Nu vorbim despre asta ci despre reorientarea politicii externe. Deoarece aderarea la Uniunea Euroasiatică, care este o Uniune Vamală înseamnă renunțarea automată la integrarea europeană.

Aceasta este o invenție a cuiva. Noi nu aderăm la Uniunea Euroasiatică. Avem statutul de observatori și vom beneficia de toate beneficiile pe care ni le oferă acest  statut. Dar aderarea la o bancă de dezvoltare, fie cea Asiatică din China, fie  cea Euroasiatică cu oficiul în Kazahstan, care ne poate oferi credite pentru infrastructură în condiții foarte bune, care-i problema? Eu văd un interes în colaborarea cu toate instituțiile financiare. Cu toate vom lucra. Și nu are nimic în comun cu aderarea la Uniunea Euroasiatică. Noi nu putem adera la ei atât timp cât este Ucraina la mijloc și cât avem înțelegerea cu Uniunea Europeană. Și nu văd nicio confruntare între dialogul constructiv cu Estul și procesul de integrare europeană.

În ce privește îndeplinirea angajamentelor față de Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Asociere. Vedeți planul proiectului bugetului și veți vedea în detalii cum noi ne propunem să  implementăm Acordul de Asociere la modul practic.

  • Dacă am atins zona energetică, veți continua aderarea la spațiul energetic european și dacă da, veți reduce din întârzierile la capitolul pachetul trei energetic?  

În ce privește colaborarea energetică și sporirea securității energetice a țării. Să luăm energia electrică: avem acordul semnat cu băncile de dezvoltare (BERD, BEI), mi se pare că este vorba despre un împrumut de 70 de milioane de dolari, bineînțeles că o să-l implementăm. Or, orice măsură, care sporește securitatea energetică, este benefică pentru țară. Inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău despre care tot se vorbește de mulți ani. Și unde-i? Vă asigur că la anul el o să funcționeze dacă nu vor fi piedici din partea partenerilor, bineînțeles. Dar guvernul va face tot ce va trebui pentru finisarea acestui gazoduct. E altceva că el nu e în stare să acopere toate necesitățile noastre dar oricum o parte le acoperă. Deja este un grad mai sporit de securitate energetică. Mai departe, nu poți vorbi despre integrare europeană dacă nu implementezi și pachetul energetic trei. Acolo știți care e specificul?!  Întreprinderea care se conformează la pachetul trei trebuie să soluționeze două probleme majore: activele și datoriile. Or specificul MoldovaGaz este următorul: Acționarul de bază este Gazprom, care trebuie să ia decizia. El o să se conformeze legii, nu are încotro. Dar problema principală constă în active: o parte importantă a activelor MoldovaGaz se află pe teritoriul Republicii Moldova dar în partea stângă a Nistrului și care nu sunt controlate. Iată acolo există o deficiență pe care n-o putem la moment soluționa. A doua problemă constă în datoria pe care o are partea stângă a Nistrului, care teritorial este Republica Moldova dar datoria este a lor.

  • Datoria este delimitată

Este delimitată dar dacă vorbim despre implementarea pachetului trei energetic, trebuie să existe o soluție și pentru ea. Sunt momente complicate din punct de vedere tehnic și financiar pe care doar cu suportul iarăși a partenerilor europeni, a altor parteneri, le putem rezolva. Nu e vorba că nu dorim. Este vorba despre o realitate pe care o avem. Dar bineînțeles, nu poți vorbi despre integrare dacă nu soluționezi problemele pe mai multe domenii, inclusiv pe cel energetic.

  • În final să ne referim și la reforma justiției, care deși nu ține de domeniul economic nemijlocit însă fără ea investițiile despre care ați vorbit, suportul Occidentului și o dezvoltare economică durabilă este de-a dreptul imposibilă. Un investitor mare n-o să vină aici să investească chiar în pofida multor facilități fiscale și de alt gen dacă nu va fi sigur că justiția din Republica Moldova poate să-i asigure dreptul la proprietate.

Absolut de acord. Am fost la Londra, la forumul organizat de Banca  Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, am prezentat cât de atractivă este Republica Moldova pentru investiții. Erau mai mulți conducători de grupuri investiționale care mi-au spus:  ”Domnule Prim Ministru, foarte bine arată țara dumneavoastră din punct de vedere investițional dar n-o să venim la voi să investim chiar dacă ne dați cote zero la toate impozitele pe care le aveți și chiar să ne întâlniți cu pâine și cu sare la Aeroport. Și asta, din cauza a două probleme: problema justiției (nu este sigur să investești în Republica Moldova) și  doi – nu aveți infrastructura drumurilor”.

Cu investițiile în infrastructură am  explicat că vom merge masiv. În ce privește reforma justiției, clar că este o problemă care afectează nu doar atractivitatea investițională dar și dorința moldovenilor de a mai trăi în țara asta. Oamenii evadează nu doar din cauza că-s veniturile mici. Lumea nu mai crede în stat, în instituții publice, în viitor. Și atunci ei pur și simplu pleacă.

  • Și ce vreți să faceți pentru a însănătoși justiția?

S-a discutat despre concepte, despre comisii, cu Comisia de la Veneția. Deja ministrul justiției a fost la Strasbourg, a discutat cu  dl Buquicchio și cu experții de acolo, avem o agendă de modificări pe care o discutăm cu ei, nu facem niciun pas până nu discutăm cu ei. Pentru ca să facem această reformă așa cum ne recomandă ei.

Acum este proiectul de suplimentare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.   Acum în CSM sunt doar șapte membri de facto. Alții cinci, fie au fost demiși, fie din alte motive. La moment acest organ nu este lucrativ. Proiectul de extindere de la 12 la 15 membri ai CSM a fost votat în prima lectură  în Parlament, urmează două săptămâni de consultări pe intern și pe extern asupra acestui proiect. Eu sper că până la sfârșit de an acest proiect să fie aprobat, să fie aleși ceilalți opt membri. Acum, din cauza că CSM nu este funcțional, avem blocaj în justiție. Plus la toate s-au încercat politic de a influența consiliul. Noi nu vom proceda astfel. Vom face ca el să fie funcțional, vom începe curățarea sistemului judecătoresc. Am înaintat la Comisia de la Veneția procedura de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, o să treacă cu toții printr-o sită iar în comisia de evaluare vor fi experți internaționali. Pe partea procuraturii avem procuror nou, care este apreciat inclusiv de unii ambasadori. Ne legăm mari speranțe dar eu am și încredere că el o să facă ordine. Este un proces care nu se finalizează într-o zi sau două dar aceasta este viziunea.

  • Însă o bună  parte a opiniei publice este de părere că nu a mai rămas destul potențial în Republica Moldova, în sistemul judecătoresc și cel al procurorilor, pentru ca ele să se poată curăța din interior.  

Și cine a alimentat aceste opinii? Care este problema, să aducem cosmonauți din altă parte pentru că cetățenii Republicii Moldova nu mai sunt în stare să se autoguverneze, să facă reforme? Ne-a fost indusă opinia că suntem incapabili să facem ceva. Adică am stat milenii pe pământul acesta și acum, când am intrat într-o criză, moldovenii nu mai sunt capabili?

  • Însă, din cauza exodului masiv, deja nici ministerele nu mai au suficienți angajați. Cineva vorbea despre faptul că la Ministerul Economiei 60% din funcții sunt vacante. Funcționarii vechi se pensionează, alții noi nu vin în loc. Tinerii pleacă. Cum veți redresa această situație?  

Problema insuficienței de cadre este valabilă atât pentru sectorul public cât și pentru economie. Cadrele noastre pregătite pleacă peste hotare. Iarăși, din două motive principale. Prima e că nivelul salarizării este mic și a doua e că nu mai cred în țara asta. Or anume pe aceste două momente noi vrem să ne concentrăm. Reforma salarizării pe care am inițiat-o anul trecut și acum modificăm legea 270 (privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar), creșterea cu 10% a salariilor în sectorul public. Unde 10%, unde 30, depinde de categorie. Este vorba despre o creștere treptată, care să depășească prognoza inflației. Ea nu este suficientă dar nu poți să spui că vei majora cu 100% pentru că nu e posibil. Dar lucrurile se mișcă. Al doilea moment ține de ce vom face pentru a spori încrederea oamenilor  că se poate de resuscitat țara și de renăscut. Încrederea în instituții, reforma justiției, asigurarea statului de drept etc. sunt elemente care sporesc încrederea oamenilor în stat. De aceea eu și îi rog pe toți, fac un apel: Oameni buni, haideți să credem în țara noastră. Pentru că dacă nu credem în țara noastră, o să creadă alții. Istoria arată că dacă un popor nu crede în statul lui, foarte repede cred alții.

  • Au să creadă în momentul când vor vedea rezultate

Haideți să muncim cu toții pentru asta. Fiecare la locul lui. Să avem încredere în țara asta. Să nu mai credem că ea este sortită.

Vă mulțumesc pentru discuție

Interviu realizat de Ion Chișlea