”Beneficiile DCU implică distrugerea creativă a elementelor ineficiente, cu risc sporit și învechite ale infrastructurii pieței de capital din R. Moldova”

0
2610


Interviu cu Volodymyr Tulin, reprezentant permanent al FMI în R. Moldova

Pe 21 mai, la Chișinău a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) după ce timp de doi ani s-a aflat într-un proces intens de constituire.   Noua instituție este responsabilă de înregistrarea, evidența și decontarea valorilor mobiliare emise de entitățile din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat, plasat pe pagina Băncii Naționale a Moldovei, DCU își propune să faciliteze atragerea investițiilor în piața de capital locală și să dezvolte instrumente financiare noi.  DCU nu este prima instituție de acest gen, până în present activând alt Depozitar. De ce a fost necesară o nouă instituție de profil și cum aceasta va putea influența și poate chiar dinamiza piața molodovenească financiară, în special  pe cea de capital, am discutat cu Volodymyr Tulin, reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, instituție care a susținut din start și promovat crearea DCU.

  • Dle Volodymyr Tulin, de ce a fost necesară lansarea unui nou Depozitar al valorilor mobiliare în condițiile când exista deja unul? (Depozitarul Național de Valori Mobiliare)

Modernizarea cadrului de tranzacționare a valorilor mobiliare din Republica Moldova a necesitat o restructurare amplă a întregului sistem. Având în vedere lacunele la nivel instituțional și necesitatea de a avansa cu fermitate reformele, nu avea nici un sens de făcut, să zicem așa, o reparație cosmetică a structurilor existente.

Ce ține de Depozitarul Național de Valori Mobiliare (DNVM) – deși în ansamblu existau și unele aspecte pozitive, el s-a dovedit a fi o sursă majoră de probleme pentru piața de capital din Moldova. Din cauza constrângerilor de finanțare, DNVM se confrunta cu riscuri operaționale curente, neavând un cadru complex de gestionare a riscurilor.

Este important de menționat că, în pofida multiplelor eforturi, DNVM nu a reușit să-și exercite rolul său în calitate de instituție care să asigure într-un mod eficient integritatea sistemului de înregistrare a valorilor mobiliare corporative. Deși în temeiul Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, DNVM a fost abilitat să ducă evidența valorilor mobiliare ale companiilor, niciun emitent nu și-a transferat la DNVM registrul de acțiuni de la registratori, care erau vreo zece la număr.

De-a lungul anilor, DNVM nu a reușit să implementeze o conexiune electronică între sistemul său și sistemele brokerilor și societăților de registru. Toate transferurile de valori mobiliare de la brokeri și registratori la DNVM și viceversa se făceau manual, pe suport de hârtie. Această practică genera riscuri și limita semnificativ lichiditatea și eficiența pieței valorilor mobiliare.

  •   Cum va putea schimba lansarea Depozitarului central unic (DCU) piața financiară în general și pe cea de capital în particular?

Una dintre premisele importante pentru existența și dezvoltarea unui sistem financiar sănătos o constituie prezența unor sisteme de clearing și decontare sigure, eficiente și bine reglementate, care să permită efectuarea tranzacțiilor financiare, totodată ținând realmente sub control riscurile contrapărților și asigurând gestionarea acestor riscuri. Obiectivul principal al DCU este reducerea riscurilor (de furt a valorilor mobiliare, de exemplu) și sporirea eficienței (cum ar fi reducerea numărului de erori și întârzieri). Odată cu atenuarea riscurilor de acest gen, investitorii vor avea mai multă încredere în siguranța infrastructurii pieței de capital din Moldova. Acest lucru va permite accesul la un volum mai mare de resurse financiare care să fie folosite pe termen lung într-un mod productiv, fie sub formă de investiții private, fie sub formă de investiții de stat pe termen lung.

Unul din avantajele cele mai mari ale DCU este că el creează conexiuni sigure între participanții pieței hârtiilor de valoare. În condițiile infrastructurii noi, instrumentele financiare sunt transferate instantaneu și în maximă siguranță. În afară de aceasta, DCU face posibilă stabilirea conexiunilor cu depozitarele centrale de valori mobiliare din alte țări. Pe de o parte, investitorii străini, chiar dacă se află în afara țării, vor putea să investească direct în Republica Moldova. Pe de altă parte, companiile moldovenești vor putea să-și tranzacționeze acțiunile în afara țării. Acestea sunt beneficiile oferite de DCU și participanții pieței valorilor mobiliare trebuie să valorifice noile oportunități de promovare a instrumentelor financiare ca o modalitate eficientă de a atrage investițiile și de a investi.

  • Ce va rămâne, însă, din fosta infrastructură a pieței de capital: Bursa de Valori, Depozitarul vechi, brokerii, registratori independenți etc. și cum structurile rămase vor interacționa cu noul depozitar?

Realizarea plenară a beneficiilor oferite de DCU implică ceea ce eu aș numi „distrugerea creativă” a elementelor ineficiente, cu risc sporit și învechite ale infrastructurii pieței de capital din Republica Moldova. În cazul societăților de registru, legea prevede că toți registratorii sunt obligați să transfere necondiționat registrele deținătorilor de valori mobiliare la Depozitarul central unic, iar DCU, la rândul său, este obligat să le preia. În prezent se desfășoară transferul registrelor. Acest proces este unul complex, unul din scopuri fiind confirmarea integrității și legalității informației despre valorile mobiliare. Sunt prevăzute și măsuri în vederea eliminării neconcordanțelor depistate.

Printre funcțiile principale ale DCU se numără și înregistrarea inițială a valorilor mobiliare, precum și gestionarea sistemului de tranzacționare a lor. Până acum, aceste activități erau efectuate de către societățile de registru și, respectiv, de către DNVM. Sistemul de înregistrare a valorilor mobiliare de stat în formă de înscrieri în conturi a fost deja încorporat în DCU. Totodată, chiar dacă DCU are un set atât de complex de funcții, acest fapt nu presupune monopolizarea infrastructurii pieței de capital. DCU trebuie să asigure un acces echitabil și liber pentru toate persoanele juridice care intenționează să participe. În cazul entităților existente, noul cadru le conferă dreptul de a deține licență pentru activități pe piața de capital, cum ar fi deschiderea și deținerea conturilor de valori mobiliare la DCU în nume propriu și/sau în numele deținătorilor de valori mobiliare.

  • Va continua proiectul de aducere a procesului de reglementare a pieței de capital sub supravegherea BNM?

Atunci când vorbim despre atribuirea unor responsabilități sau despre împărțirea responsabilităților între autoritățile de reglementare, este necesar de luat în considerare împuternicirile și domeniile de competență ale acestora. Ce ține de infrastructura pieței financiare, obiectivul de bază este ca cele mai bune principii de gestionare a riscului de piață să fie incorporate și aplicate în mod consecvent. Fragmentarea funcțiilor regulatorii între BNM și CNPF a constituit o piedică în calea supravegherii eficiente și dezvoltării infrastructurii pieței financiare. În continuare, urmează să se pună accent pe aprofundarea cooperării în materie de reglementare și explorarea unor abordări de perspectivă vizând supravegherea sectorului financiar.

  • Cum va fi asigurată corectitudinea noului Depozitar, date fiind riscurile de influență la nivel politic inclusiv a BNM?  (deoarece DCU este cumva „sub umbrela” BNM)

Infrastructura pieței financiare, inclusiv Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, trebuie să facă obiectul unei reglementări și supravegheri adecvate și eficiente de către banca centrală, autoritatea de reglementare a pieței valorilor mobiliare și alte autorități relevante. Autoritățile de reglementare, la rândul lor, trebuie să aibă competențele și resursele necesare pentru a face față responsabilităților într-o manieră eficientă. Astfel, în cazul Moldovei, Banca Națională a Moldovei, a fost, în mod clar, cea mai potrivită alegere, atunci când vine vorba despre reglementarea și supravegherea Depozitarului central unic al valorilor mobiliare, dar și de asumarea rolului de lider în lansarea DCU. Totuși, Depozitarul central unic dispune de un cadru autonom de guvernare și deci guvernarea sa eficientă nu ține doar de BNM. De exemplu, Consiliul de supraveghere al DCU întrunește membri înaintați de Ministerul Finanțelor, CNPF, dar și un membru desemnat de participanții pieței. Toți membrii Consiliului sunt obligați să acționeze în interesul Depozitarului central unic al valorilor mobiliare și nu trebuie să reprezinte în niciun fel interesele instituțiilor sau autorităților care i-au desemnat.

  •  BNM supraveghează sistemul bancar și este interesat în dezvoltarea acestuia. Pe de altă parte, sistemul bancar, a fost tot timpul segmentul privilegiat și cel mai avansat al pieței financiare din Moldova. Acum nu poate să se întâmple că, odată ajuns Depozitarul sub tutela BNM, piața de capital va rămâne a fi defavorizată în continuare? Adică va fi pusă în condiții inegale de concurență cu sistemul bancar. De exemplu, dobânzile pe depozitele bancare nu sunt impozabile, spre deosebire de veniturile din acțiuni…



Arhitectura sistemului de supraveghere a sectorului financiar trebuie să asigure un cadru viguros de activitate în toate sectoarele, în special când e vorba de riscurile pentru stabilitatea financiară. Este important de ținut sub control încercările participanților pe piață de a folosi în propriul avantaj diferențele de reglementare în diferite sectoare ale sistemului financiar.

Reformele cadrului de reglementare realizate în ultimii ani au vizat eliminarea unui șir de deficiențe profunde. De fapt, cadrul inadecvat de supraveghere a pieței financiare și fragmentarea la nivel de reglementare au jucat un rol în facilitarea fraudei bancare. Totodată, nu aș spune că obiectivul reformelor curente este de a revizui radical cadrul de supraveghere sau de a schimba modelul de supraveghere în sectorul financiar. În materie de activitate de bază pe piața de capital, CNPF își păstrează în continuare rolul de autoritate de supraveghere.

În ceea ce privește impozitarea veniturilor, acest subiect nu ține de domeniul supravegherii sectorului financiar, deoarece aplicarea acestor  instrumente nu ține de activitatea autorităților de reglementare, ci de activitatea autorităților fiscale. Totuși, dacă ne referim la subiectul coordonării la nivel de politici, observăm că la nivel mondial  continuă dezbaterile cu privire la modul cel mai adecvat de reconfigurare a sistemului fiscal pentru a asigura o contribuție echitabilă din partea sectorului financiar, astfel încât să fie acoperite costurile fiscale asociate crizei din sectorul financiar, dar și dezbaterile cu privire la modul în care această reconfigurare s-ar alinia la reformele de reglementare în curs de realizare, dat fiind că ambele aspecte au stat la baza dificultăților cu care s-au confruntat autoritățile în cazul crizelor din sistemul financiar.

 Pentru o țară precum este Moldova, impozitarea veniturilor din capital este o problemă care trebuie privită în primul rând în contextul identificării unui model eficient și echitabil de impozitare a veniturilor, ținând totodată cont de necesitatea de a finanța proiectele ce vor asigura dezvoltarea pe termen lung.

Vă mulțumim pentru interviu