Săptămâna aceasta, drept răspuns la un protest al fermierilor afectați atât de criza pandemică cât și de seceta dură, premierul Chicu a anunțat că a identificat 250 milioane de lei, care ar urma să ajungă la agricultori în această perioadă complicată. Făcând abstracție de faptul că doar agricultorii din două raioane: Căușeni și Ștefan Vodă invocă pierderi de circa 600 milioane de lei, surprinde această rapiditate cu care premierul găsește sume suplimentare de bani într-o perioadă de declin economic profund.
În consonanță cu colegul său, Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, deputatul socialist Vladimir Golovatiuc susține că, în pofida pandemiei de coronavirus şi a crizei economice, pe conturile trezoreriei de stat s-au acumulat nouă miliarde de lei.
Golovatiuc laudă ”profesionalismul Cabinetului de Miniștri care, cu contribuția deputaților PSRM și personal a Președintelui Igor Dodon, a dus la atragerea fondurilor suplimentare la buget în mărime de 2,5 miliarde de lei la buget”.
În replică, președintele Comisiei Parlamentare de control al finanțelor publice, deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Igor Munteanu spune că cel mai probabil aici ar fi vorba despre o falsificare a datelor. Exact ca și în cazul rapoartelor referitoare la gestionarea epidemiei de COVID-19. ”2,5 miliarde atrase la buget – probabil este vorba de hârtii de valoare pe piața internă a Valorilor Mobiliare de Stat”, spune Munteanu, adăugând că ar fi ”o minune greu de explicat în condițiile în care economia nu prea funcționează”.
Statisticile și prognozele îi dau dreptate deputatului PDA
Săptămâna aceasta și Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat o nouă prognoză a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, modificând-o esențial comparativ cu luna martie.
Potrivit documentului convenit cu FMI, în acest an trebuie să ne așteptăm la o reducere a PIB-ului Republicii Moldova cu 4,5% față de creșterea planificată anterior de 3,8%.
Conform prognozelor, exporturile vor scădea cu 12,9% iar importurile cu 10%. Declinul producției industriale față de 2019 se așteaptă a fi la nivelul de 3% iar a celei agricole de 11,9% . Investițiile pe termen lung se vor reduce și ele cu aproape 5%.
Potrivit lui Munteanu, de fapt companiile se închid pe un cap și au rămas fără niciun fel de compensații în perioada Covid19, industria de procesare n-a funcționat aproape deloc din martie până în mai, exporturile s-au diminuat simțitor și nu este clar cum pot fi asigurate încasările la buget cu care se laudă socialiștii.
La 40 de zile de la încheierea stării excepționale, Igor Munteanu făcuse o sinteză a măsurilor întreprinse de guvern în perioada de stopare a economiei, constatând că formele de ajutor propuse de guvernul Chicu au suferit un eșec total. ”Numai 9,7 milioane de lei au fost achitate companiilor private cu titlu de compensații la impozitele plătite (din 320 milioane prevăzute în bugetul rectificat”, spunea el.
Drept urmare, Businessul a gândit că-i mai simplu să-și concedieze angajații decât să se împrumute de la bănci pentru a achita salariile. Businessul mic și mijlociu a preferat să-și sisteze în general activitățile economice. Deputatul presupune că multe din companiile afectate fie se vor închide definitiv, fie vor migra spre economia informală.
De unde bani?
Ținând cont de aceste declarații ale deputatului PDA dar și de statisticile și prognozele oficiale, apare o întrebare firească: de unde are Guvernul bani pentru plata salariilor și chiar pentru unele cheltuieli suplimentare ?
O explicație ar fi faptul că remitențele, în mod surprinzător, sunt în creștere. În primul semestru, volumul transferurilor bănești din străinătate prin intermediul băncilor a fost cu 9,8% mai mare față de perioada similară a anului 2019.
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în luna iunie au fost transferate 143,21 milioane de dolari, o sumă record pentru această lună, cu 42,2% mai mare față de iunie 2019. O sumă destul de mare a remiterilor ar fi un stimulent pentru economia moldovenească de consum, însă insuficientă în situația actuală pentru a ține pe linia de plutire întreaga economie.
Miza pe împrumuturi
Doar în această săptămână Guvernul a aprobat negocierea împrumutului amânat de la Federația Rusă de 200 milioane de dolari și a celui de la Uniunea Europeană de 100 de milioane. În plus a fost anunțată finalizarea negocierilor cu FMI pentru un acord pe trei ani, în cadrul căruia Republica Moldova ar putea obține o asistență financiară în valoare de circa 558 milioane de dolari. Ce-i drept, Acordul cu FMI și cel cu UE includ și cerința imposibil de soluționat până în prezent de toate guvernele moldovenești – asigurarea funcționării statului de drept și combaterea eficientă a corupției.
În plus, Acordul cu FMI nu e decis definitiv și urmează încă a fi aprobat în septembrie de consiliul de directori al organizației. Este puțin probabil să fie primită vreo tranșă din el până la alegerile prezidențiale. Însă la moment Republica Moldova este în proces de consumare a altui credit FMI, cel de 238 milioane de dolari, oferit în luna mai drept suport bugetar. De asemenea, recent a fost confirmată acordarea unei tranșe de 30 milioane de euro dintr-o linie de creditare de la UE, pe care Guvernul iarăși o va cheltui pentru plata pensiilor și salariilor.
Altfel spus, executivul se mai ține pe linia de plutire grație împrumuturilor externe dar și interne pe când economia reală abia mai respiră.
Cât vom mai putea trăi pe datorie fără o economie sustenabilă?
Recent a fost publicat un raport al Ministerului Finanțelor potrivit căruia datoria de stat a Republicii Moldova se ridica la 60 de miliarde de lei în luna iunie, crescând în acest an cu peste șapte miliarde de lei.
În prezent, datoria de stat externă este de peste 33 de miliarde de lei, iar cea internă depășește 26,5 miliarde de lei.
Doar în acest an, datoria internă (la dobânzi mult mai mari decât cea externă) a crescut cu aproape 3,5 miliarde, în timp ce cea externă s-a majorat cu aproximativ patru miliarde lei.
Curtea de Conturi anunță într-un raport că pentru deservirea datoriei de stat în 2019 au fost achitate 15 miliarde lei sau cu 800 milioane mai puțin față de cheltuielile anului precedent. Prin urmare, doar în doi ani, pentru serviciul datoriei de stat s-au cheltuit aproape 31 miliarde lei.
Potrivit raportului CC, 83% din acești bani au revenit deservirii datoriei de stat interne și doar 17% pentru deservirea datoriei de stat externe.
Împrumuturile din exterior sunt mult mai ieftine însă Guvernul nu strânge cureaua pentru a le rambursa din banii acumulați la buget din impozite. El preferă să se împrumute masiv pe piața internă, în special de la bănci, prin intermediul valorilor mobiliare de stat pentru a întoarce împrumuturile ieftine venite din exterior. Drept urmare, volumul total al datoriilor statului crește exponențial.
De cealaltă parte, companiile din economia reală, cele care ar trebui să aducă bani la buget pentru ca statul să nu mai fie nevoit să se împrumute pentru a da salarii și pensii, au tot mai puține șanse să depășească această criză, care iată că se anunță a fi una pe termen lung.
Ion Chișlea
