Scadența populismelor preelectorale și a unor reforme ce nu au vreo legătură cu interesele reale ale statului urmează să fie plătită în a doua jumătate a anului de viitorul guvern. Acesta a fost mesajul cheie al ultimei ediții a publicației trimestriale Realitatea Economică elaborată de cunoscutul centru analitic Expert-Grup și făcută publică joi, 29 mai.
”Principala provocare a economiei moldovenești la moment este acutizarea triadei de deficite. Este vorba de deficitul bugetar, care generează creșterea îndatorării Guvernului față de bănci și alimentează riscul eventualelor creșteri de impozite și taxe și optimizări bugetare. Urmează deficitul comercial și deficitul de cont curent, care denotă carențele de competitivitate ale economiei moldovenești și creează presiuni asupra monedei naționale și alimentează riscuri inflaționiste. Pentru a face față acestor provocări, avem nevoie de politici economice și fiscale responsabile, menite să stimuleze inițiativa privată, să atragă investiții străine, să deblocheze asistența externă și să stabilizeze sistemul de finanțe publice”, a menționat Adrian Lupușor, director executiv la Centrul Analitic Independent Expert-Grup și coautor al publicației.
Potrivit publicației, deși în primele trei luni ale anului curent mai mulți indicatori economici prezintă evoluții pozitive, nu este vorba de o creștere durabilă.
Exportul de mărfuri și-a reluat creșterea după ce la finele anului 2018 s-a înregistrat o scădere. Se atestă și o accelerare a creditării sectorului privat iar în contextul campaniei electorale Guvernul a majorat cheltuielile bugetare cu anumite efecte pozitive (dar de scurtă durată) asupra consumului și creșterii economice.
Experții anticipează că în prima jumătate a anului se va păstra o traiectorie pozitivă: Produsul Intern Brut ar putea crește cu circa 4% iar în trimestrul doi avansarea chiar ar putea depăși nivelul de 5%.
Totuși, viitorul nu arată chiar așa de bine cum ar părea la prima vedere.
Începând cu august, 2018 transferurile migranților moldoveni de peste hotare sunt în scădere. Reducerea intrărilor de valută, în paralel cu un deficit înalt al balanței comerciale a determinat deprecierea monedei naționale.
Deprecierea a fost stimulată și de creșterea cheltuielilor bugetare în context electoral, care au sporit cererea internă. Cererea sporită, la rândul său, a determinat creșterea importului și, implicit, a deficitului balanței comerciale.
Aceste măsuri de majorare artificială a veniturilor populației ar putea avea un impact pozitiv într-o economie bazată pe producere, în care majoritate a mărfurilor de larg consum se produc în interiorul țării.
În acest caz sporirea capacității de cumpărare a populației se transformă într-o sporire a veniturilor companiilor producătoare, fapt ce generează, eventual, și salarii mai mari în sfera privată.
Se produce, astfel, o nouă sporire a capacității de cumpărare cu un nou impact pozitiv asupra producătorilor autohtoni.
Principiul, însă, nu este valabil și pentru Republica Moldova, unde majoritatea covârșitoare a mărfurilor de larg consum sunt importate.
Prin urmare, sporirea capacității de cumpărare a populației în urma majorărilor administrative de salarii și pensii e benefică doar la prima etapă, pe termen scurt. Și asta deoarece veniturile mai mari din vânzări, în cea mai mare parte părăsesc țara și ajung la producătorii externi iar noi rămânem doar cu inflația.
Pe de altă parte, sporurile salariale împreună cu recolta redusă la mai multe culturi agricole din anul 2018, vor alimenta inflația până la sfârșitul anului în curs.
Astfel, dacă în ianuarie rata anuală a inflației era de 2,2%, în aprilie ea s-a ridicat la 3,2% iar până la finele anului ar putea ajunge la 8-9%. În plus, este de așteptat și o sporire a deficitului bugetar din cauza relaxărilor fiscale din toamna anului trecut.
Era și de așteptat ca reducerea unor impozite și taxe coroborată cu majorarea salariilor să genereze o creștere a deficitului bugetar.
Pentru a face față dificultăților, guvernul, care va veni acum sau în urma unor alegeri anticipate, va trebui să aplice politici economice mai dure.
Ar putea fi vorba despre creșterea unor taxe și impozite, reducerea cheltuielilor bugetare sau creșterea împrumuturilor guvernamentale de la bănci.
De regulă guvernanții moldoveni evită politici de austeritate și recurg la ultima soluție: împrumută bani de la băncile comerciale prin intermediul Valorilor Mobiliare de Stat.
Astfel, banii băncilor care, în mod normal, ar trebui să crediteze sectorul real, companiile altfel spus, ajung să astupe găurile din buget cauzate de acțiunile populiste ale autorităților.
Toate aceste evoluții vor avea efecte adverse asupra dinamicii economice, care ar putea încetini în a doua jumătate a anului 2019 și pe parcursul anului 2020, constată experții.
Și perpetuarea instabilității politice, pe care o urmărim de trei luni pe fundalul incapacității partidelor accese în Parlament de a forma Guvernul, reprezintă un factor de risc pentru economie.
Și asta deoarece lipsa unui guvern cu împuterniciri depline înseamnă suspendarea multor proiecte investiționale private și a partenerilor de dezvoltare, precum și amânarea reformelor și măsurilor de stabilizare economică necesare în perioada post-electorală.
Până la urmă, este foarte puțin probabil că chiar și un eventual nou Guvern va avea curajul să recurgă la politici mai puțin populare însă absolut necesare pentru a nu permite deteriorarea economiei.
Astfel de măsuri și le poate permite doar un guvern instalat pe termen lung pentru că doar în câțiva ani poate fi confirmată justețea unor politici de austeritate. Unul de conjunctură, instalat pe o perioadă scurtă, nu va recurge la politici austere.
Cert este un lucru: până la urmă, indiferent de cine va forma noua guvernare, se va întâmpla acest lucru acum sau după o nouă rundă de alegeri, în toamnă va veni nota pentru măsurile populiste preelectorale ale guvernului democrat.
Rămâne de văzut cine-și va asuma plata.