S-a mai scurs o săptămâna în care politicienii s-au întrecut în exerciții retorice, contradictorii, discuții sterile, fără conținut și soluții pentru ieșirea din incertitudine.
Ce mai poate fi făcut pentru a depăși această situație de coșmar? Răspunsul la această întrebare nu-l mai poate oferi niciunul dintre actorii puterii politice fără riscul de a vorbi în dodii. Partea tragică este însă că nimeni nici măcar nu abordează problema respectiva ca fiind una ce ține de managementul statului. Evoluția situației se produce de la sine, inevitabil spre dezastru. Realitatea este, în mod fatal, paralelă cu preocupările clasei politice.
Cu riscul de a mai atrage niște critici, voi încerca, în rândurile de mai jos, să demonstrez că, de fapt, există ieșire din criză și politicienii nu au dreptul să nu o vadă.
Status Quo
1. Guvernul stabilit după demiterea guvernului Sandu nu mai controlează situația din țară. Acțiunile întârziate și nehotărâte întreprinse de acesta au condus la agravarea situației sanitare, economice, sociale și politice. Guvernul a pierdut susținerea majorității parlamentare și așteaptă ziua când va fi demis.
2. Președintele Dodon, după demiterea guvernului pro-european, este preocupat să fie ales pentru al doilea mandat. Văzând că guvernul ce i se subordonează nu produce rezultate, el trage de timp, sperând să-l mențină până la alegerile din toamnă. Totodată președintele mizează pe sprijinul rusesc și pe fraudarea alegerilor, jucând pe adâncirea conflictelor geopolitice.
3. Partidele politice, atât parlamentare cât și neparlamentare, pe platforme doctrinare similare sau opozante – au reușit să se certe între ele într-o măsură fără precedent. Platforma Demnitate și Adevăr învinuiește Partidul Acțiune și Solidaritate că sunt contextuali, Partidul Democrat este supărat pe Pro Moldova, care se face vinovat de scindarea și slăbirea partidului, Partidul Unității Naționale nu vrea să vorbească cu Mișcarea Unirea, Partidul Nostru nu se poate împărți cu partidul lui Șor iar socialiștii, deși dețin aproape 40% din Parlament, sunt batjocoriți de toți.
4. Deși este foarte clar că acest Parlament nu este funcțional, majoritatea parlamentarilor nu doresc alegeri anticipate, temându-se că nu vor mai avea vreodată posibilitatea să ajungă în forul principal al țării.
5. Convențional putem evidenția trei perioade distincte și incluse una în alta, care pot schimba destinul moldovenilor: 1) perioada de până la vacanța parlamentarilor (august-septembrie), 2) perioada de până la alegeri prezidențiale, și 3) perioada de până la alegerile parlamentare anticipate sau ordinare.
Un algoritm pentru ieșirea din impas
1. Dat fiind că niciun partid politic, fie parlamentar sau neparlamentar, nu este în stare să furnizeze un guvern profesionist, fără ajutorul altui partid și/sau reprezentanților societății civile, propunem crearea unei platforme (mese) de discuții în afara Parlamentului. Membrii platformei vor fi delegați, în mod egal a câte 2-3 reprezentanți din toate fracțiunile din parlament și societatea civilă, de exemplu din Consiliul Național al ONG-lor, precum și un reprezentant al președinției.
2. Totodată fiecare componentă a platformei va înainta 2-3 experți, pentru elaborarea unui program de guvernare detaliat, pe termen scurt, inclusiv va propune candidații pentru noul guvern.
3. Programul trebuie să se axeze exclusiv pe soluționarea problemelor curente de ieșire din criza pandemică și din izolarea politică a Republicii Moldova, precum și pe asigurarea organizării unor alegeri libere și corecte. Membrii guvernului ar putea fi selectați în două moduri:1) din reprezentanți a componentelor platformei sau 2) exclusiv din specialiști din afara partidelor.
4. Discuțiile vor avea loc zilnic (cu excepția zilelor de ședință a Parlamentului), după un regulament și o agendă convenită din timp, fără participarea mass-media. Consultările vor dura până la găsirea unui numitor comun reflectat într-un acord privind demiterea actualului guvern și sprijinirea noului executiv și a programului de guvernare al acestuia
Din istoria politicului moldovenesc, cunoaștem că în Republica Moldova este greu de pus în aplicare un plan clar și simplu. Și asta din varii motive, inclusiv din cauza procedurilor legislative. Dar trebuie să conștientizăm că situația este foarte gravă și poate deraia doar din rău în mai rău. De aceea sunt necesare măsuri și eforturi neordinare adecvate situației. De altfel, cineva ne tot spunea că politicienii se gândesc la alegerile viitoare, iar oamenii de stat – la generațiile viitoare. Desigur, este vorba de renumitul și inconfundabilul Winston Churchill.
Mihai Roșcovan
Doctor în economie