Nevoia de a împrumuta bani este resimțită la un moment dat de majoritatea oamenilor. Cea mai la îndemână soluție în aceste cazuri, este creditarea, fie de la bănci, fie de la organizațiile de creditare nebancară. Însă, înainte de a se împrumuta oamenii ar trebui să treacă printr-un proces de analiză și calcule ofertele existente pe piață pentru a nu avea surprize. Nevoia urgentă de bani ne determină deseori să ne împrumutăm de la organizațiile de creditare nebancară (OCN). Publicitatea atractivă și uneori chiar agresivă a unora dintre ele, cu personaje simpatice, cu care ne asociem sau în care avem încredere, poate fi o momeală, care atrage deseori într-un cerc vicios al creditării nesustenabile persoane cu o cultură financiară insuficientă. Pe termen scurt exploatarea acestui tip de clienți poate aduce profit. În timp, însă, problemele nu se lasă așteptate.
Recent, expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale, Veaceslav Ioniță constata că sectorul financiar bancar recapătă teren în fața celui nebancar după ce, începând cu anul 2014 pierduse 1/3 din portofoliul de credite în favoarea acestuia.
În toată această perioadă sectorul financiar ne-bancar reprezentat de companii de micro-finanțare, leasing și asociații de economii și împrumuturi au reușit să-și crească cota de piață în special datorită creditării persoanelor fizice.
Creșterea și descreșterea sectorului financiar nebancar
În anul 2018 cota sectorului ne-bancar în creditarea persoanelor fizice s-a ridicat la 42% și a constituit 7,2 sectorul ne-bancar se află în stagnare, iar portofoliul de credite oferit persoanelor fizice rămâne la nivelul anului 2019 și constituie 8,3 miliarde lei.
Drept urmare, ponderea sectorului ne-bancar în creditarea persoanelor fizice s-a redus semnificativ față de maxima istorică din 2018.
Dacă în primele nouă luni ale anului trecut, Organizațiile de Creditare Nebancară, la un nivel al activelor de 10,33 miliarde lei înregistrau un profit de 801,4 milioane lei, în aceeași perioadă a anului curent, la un volum al activelor de 10,42 miliarde lei, profitul OCN s-a redus mai mult de două ori, la cota de sub 373 milioane de lei.
Sporirea fără precedent a creditării nebancare a fost determinată de mai mulți factori, inclusiv de restricționarea și înăsprirea condițiilor de creditare de către sectorul bancar după renumitul jaf bancar din 2014. Așa cum condițiile de finanțare ale băncilor s-au înăsprit iar cererea de creditare a rămas, populația s-a orientat spre a se finanța acolo unde condițiile erau mai lejere, adică la OCN. Costurile mult mai ridicate pentru populație a acestei finanțări nu s-a dovedit a fi un impediment prea mare. Cererea de finanțare de la OCN se datorează și unei ponderi exagerate în economia moldovenească a sectorului informal. O bună parte din salarii, estimate la 35% – 50%,moldovenii le primesc în plic, adică neoficial. Și atunci când persoanele ce primesc salarii în plic au nevoie de un credit, nu pot face dovada că au un venit stabil, iar băncile comerciale sunt reticente în a credita aceste persoane. De cealaltă parte, organizațiile de Creditare Nebancară sunt mai deschise pentru acest tip de debitori.
Capcana creditării lejere
Pentru a rupe o parte cât mai mare a pieței de creditare nebancară, unele OCN recurg la campanii intense, pe alocuri chiar agresive de publicitate, înregistrând în scurt timp o creștere fulminantă a afacerilor. Ce-i drept, tot atât de repede, ele se și dezumflă.
Un exemplu elocvent în acest sens este una din cele mai reclamate OCN în ultimii an, compania SEBO Credit. Intrată agresiv pe piață în 2017, aceasta oferă primul împrumut, nu foarte mare, gratuit, de regulă pe un termen de până la o lună. Adică până la următorul salariu. Acest prim credit fără dobândă nu este decât o momeală or persoanele ce beneficiază de el, de cele mai multe ori se întorc pentru a lua și alt credit. Iar a doua oară el este destul de scump, cu dobânda anuală efectivă (DAE) la unele produse oferite de această companie ce depășește 200%.
Dobânda și comisioanele destul de mari nu-i îngrijorează pe oameni, care au nevoie urgentă de bani. Este vorba de persoane, care au nevoie de bani pentru a întoarce urgent o datorie, pentru a achita serviciile comunale sau pentru alte cheltuieli neașteptate. Este clar că persoanele cu venituri mici și cu o educație financiară precară sunt ademeniți de procedura lejeră de obținere a banilor însă nu atrag atenția la dobândă și comisioane și nu fac măcar o evaluare sumară a capacității lor de plată. Deseori, clienții nu pot întoarce la timp datoria iar compania le oferă un așa numit serviciu de amânare a plății ratei, care iarăși costă. Cu câteva luni înainte de expirare, clientul poate lua alt credit, în care este integrat și cel anterior. Astfel, cu dobânda, comisioanele de amânare a datei de plată, se adună sume destul de mari iar oamenii sunt nevoiți să achite o bună parte din salariu pentru întreținerea creditului, care poate să se perpetueze cu prelungiri, chiar și mai mulți ani.
Provizioanele și creditele neperformante
De multe ori, persoanele creditate nu mai pot face față acestor plăți. Drept urmare, sporește ponderea creditelor neperformante și acest lucru se reflectă în situația financiară a companiei la capitolul ”Provizioane”.
Potrivit regulamentului de constituire a provizioanelor, aplicat de Comisia Națională a Pieței Financiare, provizioanele reprezintă alocații constituite pe seama cheltuielilor pentru acoperirea pierderilor potențial cauzate de nerambursarea creditului, a creanțelor privind leasingul financiar, a dobânzilor şi a altor sume calculate care urmează a fi primite.
OCN constituie provizioanele pentru acoperirea pierderilor la active, aplicând următoarele procente de la suma activelor din fiecare categorie de clasificare: pentru împrumuturi standard 2%, pentru împrumuturi supravegheate 5%, pentru cele substandard 30% , pentru credite dubioase 60% iar pentru cele compromise 100%.
Astfel, cu cât degradează mai mult portofoliul de credite, cu atât este mai mare suma provizioanelor și mai mică suma profitului. În consecința înrăutățirii portofoliului de credite, dacă în primele nouă luni ale anului trecut SEBO Credit, la un volum al creditelor acordate de 444 milioane de lei, își făcea provizioane de 58,5 milioane lei și obținea un profit de circa 110 milioane lei, în aceeași perioadă a anului curent, la un volum de credite acordate de 454 milioane de lei, are provizioane de 166,48 milioane lei și înregistrează pierderi de 17,67 milioane lei.
Eșecuri pe alte piețe
De remarcat că practicile agresive de atragere a clienților și exploatarea intensă a lipsei de cultură financiară a populației nu e o invenție moldovenească.
Proprietarul anterior al lui Sebo, compania letonă Finko Group a fost nevoit să vândă în această vară afacerea sa din Republica Moldova către altă companie din Letonia Mogo Finance Group.
Cea mai profitabilă filială a sa, Varks din Armenia, și-a pierdut licența de împrumut în circumstanțe neclare, la fel s-a întâmplat și cu filiala Metrokredit din Rusia.
În august 2020, companiile de creditare ucrainene Dinero și Ukrpozyka (care fac parte, de asemenea, din același grup) au anunțat închiderea treptată a activității.
Lucrurile nu arată prea bine nici în Albania. Acolo, grupul operează sub marca Kredo și se confruntă în prezent cu implicații serioase din partea autorităților. Potrivit unor surse locale, Banca Centrală a efectuat o inspecție a situațiilor financiare ale companiei și a constatat multe nereguli.
În concluzie, deși creditarea non-bancară rămâne a fi populară pe piața financiară grație unor servicii mai rapide și simple, față de sectorul bancar, atunci când unele companii din branșă exploatează la maxim sărăcia și lipsa de cultură financiară a populației, pe termen lung riscă să eșueze la fel de spectaculos cum intră pe piață.
Ion Chișlea