Basarabia, care Basarabie!? Noi nu cunoaștem acest termen.
Noi cunoaștem Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,
Cunoaștem poporul moldovenesc pe care îl stimăm și iubim,
Dar nu cunoaștem cuvântul Basarabia.
A.N. Kosîghin,
Președinte al Consiliului de Miniștri al URSS
„Poate că așa este. Lenin însă cunoștea acest cuvânt” – a replicat Alexandru Bârlădeanu, membru al delegației României în cadrul unei vizite oficiale la Moscova în 1965 unde urma să se discute și problema tezaurului românesc. După această replică Brejnev a cerut întreruperea discuțiilor pentru a se documenta. Tezaurul transmis în anul 1916 în Rusia încă țaristă spre păstrare și tot ce este legat de el în cei peste o sută de ani este în sine o chestiune extrem de interesantă. Eu, de astă dată însă, vreau să vorbesc despre stimă și iubire. Cu cifre. Tonul va fi unul de răutate și este indus de o grămadă de indivizi adunați într-un partid care se perindă în fiecare zi pe la posturile de televiziune și pe rețelele de socializare, încercând să ne convingă de marea stimă și iubire ce ne-o poartă țara lui Kosîghin și care nu dă semne să se schimbe în abordările față de popoarele pe care le declară ”frățești”.
Până a continua gândul a ceea ce voiam să-l spun, insist să pun un exemplu – mărturie despre stima și iubirea față de poporul moldovenesc manifestate de autoritățile sovietice în anii când ne era greu de tot. Citez din monografia istoricului Alexandru Sârbu ”Colinele Tigheciului – vatră de istorie milenară” (Chișinău, 2017) „… În corespundere cu dispoziția Consiliului de Miniștri al RSSM de la 12 februarie 1947 Nr.314 comitetul executiv din raionul Baimaclia hotărăște: 1. Să acorde ajutor bănesc țăranilor raionului Baimaclia, care au nimerit într-o situație critică în legătură cu recolta proastă din anul 1946 în sumă de 34500 ruble. Suma e nerambursabilă”. Asta a fost așa despre iubire și stimă, pentru informare, însă, voi spune că în 1950 un kg de zahăr costa nouă ruble, un kg de lapte – 2,4 ruble, o pâine – 1.35 ruble, 10 ouă – 9.5 ruble.
Mai departe mă încăpățânez să citez încă un document referitor la iubire și stimă. Este vorba de Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS Nr.5070-1944cc/op din 29 octombrie 1949. Este marcată cu sigiliul „Сов.секретно. Особая папка”. Acest „Сов.секретно” se întâlnește, vreau să spun, foarte frecvent și în bugetele anuale ale URSS despre care vom vorbi ceva mai încolo, acum însă vă propun să revenim la Hotărârea care are și un nume „О награждении и премировании за выдющиеся научные открытия и технические достижения по использованию атомной энергии”. În ea se face referință la o altă Hotărâre a Guvernului URSS din 21 martie 1946, anul când moldovenii iubiți și stimați de autoritățile sovietice se umflau de foame. Voi aduce aici numai punctul numărul unu al Hotărârii din 1949 care în original este următorul:
- КУРЧАТОВА Игоря Васильевича, академика, научного руководителя работ по созданию атомных реакторов и атомной бомбы:
– представить к присвоению звания Героя Социалистического Труда;
– премировать суммой 500000 руб. (помимо выданной ранее части (50%) премии в сумме
500000 руб. и автомашины ЗИС110).
Присвоить акад. Курчатову И.В. звание лауреата Сталинской премии первой степени.
Построить за счет государства и передать в собственность акад. Курчатова И.В дом-особняк и дачу, с обстановкой.
Установить акад. Курчатову И.В. двойной оклад жалования на все время его работы в области использования атомной энергии.
Предоставить акад. Курчатову И.В. право (пожизненно для него и его жены) на бесплатный проезд железнодорожным, водным и воздушным транспортом в пределах СССР.
………….
Am pus puncte. Nu mai pot să continuu având în gând cei peste 600 de copii din raionul Baimaclia duși la orfelinate pentru că părinții le muriseră de foame. Admit că fizicianul Kurciatov, unul de marcă, de altfel, nu a văzut pozele cu scene de canibalism din Basarabia anilor 46-47, dar în numele cărei idei, cărei Patrii să se întâmple concomitent aceste lucruri. Mai țineți minte ce zicea Vieru: „Când flămânzește maică-mea, nici ea la chef să nu se dea, nici Patria”.
Milionul de ruble – numai premiu – primit de Kurciatov pentru că au detonat o „bombă atomică” este de 29 de ori mai mare decât tot ajutorul primit pentru un an de țăranii pe moarte din raionul Baimaclia. Ce iubire sublimă tov. Kosâghin, nu-i așa?
Dar asta nu e tot. Rândul de puncte din Hotărârea cu pricina, una foarte mare printre altele de „teapa” ei, care conține sute de nume indicate și mii de nume necunoscute substituie o grămadă de beneficii primite de cei care și-au pus umărul să treacă URSS în rândul țărilor cu bombă atomică. Numai prime (am calculat conștiincios suma) s-au dat 16 milioane 986 mii ruble (conform Hotărârii citate). Ca să vă imaginați imensitatea acestei „mângâieri pe cap” vreau să spun că bugetul RSSM în anul 1950 pe partea de venituri a fost de 117.7 milioane ruble (iar în 1940 de numai 22 milioane ruble). Echivalentul a 15% din bugetul RSSM a fost dat ca prime pentru a erupe o structură aducătoare de moarte.
Datele despre bugetul RSSM din 1950 le-am găsit în culegerea „Государственный бюджет СССР и бюджеты Союзных республик” scos de editura „Финансы” din Moscova în 1966. Am găsit acolo multe alte „chițibușuri” curioase. De exemplu, la capitolul „Venituri” este o rubrică „Поступило средств из союзного бюджета”. Pe a noastră ar fi „Încasări din bugetul unional”. Aveam în gând să spun numai că în dreptul RSSM stă o linie groasă, semn că patria – mumă nu ne-a dat nici o copeică. Văzând, însă, astăzi pe un motor de căutare rus niște scârnăvii de-ale lui Dodon despre marea prietenie moldo-rusă voi plasa aici rubrica cu pricina pentru toate fostele republici unionale: Federația Rusă – 4,3 mil. ruble, Ucraina – 9,9 mil., Belarus – 0, Uzbechistan – 0, Kazahstan – 2,2 mil., Georgia – 0.7 mil., Azerbaidjan – 0, Lituania – 3,9 mil., Moldova – 0, Letonia – 5 mil., Kirghizia – 0, Tadjikistan – 0, Armenia – 2,3 mil., Turkmenistan – 0 și Estonia – 4,7 mil. Meditați puțin asupra republicilor cu „0”. Astăzi ele sunt printre săracii lumii. Eu știu de unde a început sărăcia noastră. Și voi veni cu probe.
Revenind după acest intermezzo cam întins voiesc să spun că pe lângă „hardughia” atomică detonată pe 29 august 1949 au mai venit și alte câteva zeci de mii de bombe atomice fiecare cu premiile lor, și bomba cu hidrogen, și programul rachetar militar dar și cel cosmic care tot militar era, și încă multe alte lucruri din acest șir semănător de moarte, foamete și sărăcie. Țăranilor moldoveni nu le rămânea altceva decât să ducă foame, să-și cârpească hainele și să aplaude succesele „marii patrii” care cu stimă și iubire îi „primise la sânul ei” în 1940.
Dacă cineva dorește să afle de ce eu, de exemplu, am scris până în 1972 cu penița muiată în călimara cu cerneală puteți citi cele vreo 12 culegeri de documente adunate în genericul „Атомный проект СССР”. Au fost desecretizate și sunt în acces liber.
Idea acestei lucrări mi-a venit în timp ce răsfoiam volumul doi al ediției din anul 1964 (primul volum a apărut în anul 1961) al unei comori, după părerea mea. Este vorba despre „Dicționarul financiar – creditar” (Финансово – кредитный словарь) tipărit în URSS în câteva ediții. Eu am ediția anilor 1961-1964 (vol. I și II și ediția 1984 -1988 (vol. I – III) pe care un prieten bun mi le-a dat cu generozitate.
Am zis că am o comoară și nu renunț la cele zise, deoarece volumele date conțin viziunea sovietică (dar și multe alte idei de reală valoare) asupra relațiilor financiar – creditare cât aspecte economice, valutare, comerciale etc. din întreagă lume. Este realmente o colecție de bijuterii economico-financiare din epoca respectivă.
Cum este limpede de la prima vedere, nu puteau să lipsească din cărțile date republicile unionale fiecăreia fiindu-i consacrat câte un amplu articol. Prima în volumul II al ediției din 1964 sunt rămășițele Basarabiei de care nu avea idee prim – ministrul sovietic A.N. Kosâghin și care pe atunci se numea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, pe scurt RSSM.
Ca fapt divers, orice articol, la fiecare republică unională începe la fel: „до революции XYZ являлась одной из самых отсталых окраин царской России”. Nu am scăpat nici noi de acest calificativ, de parcă cineva a rugat ca o parte din Moldova să devină „margine a Rusiei țariste”. Am un îndemn pentru cei care vor să vadă ce înseamnă „отсталая окраина царской России” să meargă cu autobusul, nu cu avionul cum face Dodon, la vreo sută – două de km de Moscova. Realmente fac un „come back” în istorie. Admit și unele corecții – n-am fost de prin 2006 pe acolo – s-o mai fi schimbat ceva. Dacă este așa, mai faceți o sută de km spre est, tot cu autobusul, cu certitudine că veți da de „отсталая окраина царской России”.
Cu permisiunea domniilor voastre voi reveni la RSSM. Și va fi vorba din nou despre buget. Citez în traducere „ Bugetul de stat al RSSM este în totalitate asigurat cu sursele financiare necesare din rezervarea în acest scop a unor surse stabilite de venituri și, suplimentar, din defalcări din bugetul unional. În 1964 acestea constituiau 117 milioane ruble sau 26 la sută din veniturile bugetare”.
Stai, bădie, mi-am zis, doar tot timpul mi s-a ciocănit la cap că cineva, din altă parte, un frate mai mare, generos cum îl știm, m-a întreținut toți anii de „putere sovietică”. Am luat termenul în ghilimele ca să spun că accentul în cuvântul „putere” este pus pe „u”. De ce numai 26% și nu mai mult. Sunt multe sau puține aceste sume? Întrebări peste întrebări.
În general chestiunile legate de bugetul URSS, chiar și la valoarea lor istorică, sunt interesante. Fiecare buget anual conține articole „секретно”, iar întreg bugetul era „для служебного пользования”.
Sper foarte mult să mai revenim la subiecte ancorate în bugetele anuale ale URSS spre a scoate la vedere, în primul rând, cauzele sărăciei din care nu putem ieși nici astăzi.
Prin site-urile rusești, de când a devenit posibil, circulă fel de fel de „cercetări”, unele dintre ele ca răspuns la reproșurile fostelor republici unionale, despre rolul de „mamă – hrănitoare” a Rusiei pentru toate celelalte componente a ex – URSS. Se calculează diferiți coeficienți, pentru care baza date primare nici că era menționată de către statistica sovietică, se convertesc valute neconvertibile în principiu pentru a demonstra că Rusia era cea mai oropsită din toată URSS. Nu cred că are rost să spun cum se făcea raportarea rublei sovietice la dolarul american, niște curiozități, totuși, am să prezint. Se spune că Stalin, când i-a fost prezentat raportul că un dolar SUA ar trebui să coste 12 ruble sovietice, și-a luat creionul lui cu două culori și a notat că sunt suficiente și patru ruble. N. Hrușciov a fost și mai laconic.
” De ce rubla noastră este mai slabă decât dolarul? Ce-i cu asta? Trebuie să se tipărească ruble de dimensiuni un pic mai mari…să se tipărească cu aur – aur avem? Avem! (…Почему это наш рубль хуже доллара? Что это такое? Надо чтоб на-печатали рубль немножко большего размера…Напечатать золотом – золото у нас есть? Есть!…”.
Cam în stilul acesta se calcula rata de conversiune a rublei sovietice față de dolarul SUA. Nu sunt prea departe nici cercetările din care ni se dă în obraz că am stat pe spatele Rusiei toată epoca înfloritoare. Eu sper să limpezim, atât cât ne stă în puteri, lucrurile în subiectele cu pricina, pentru aceasta ar fi necesar să calculăm cât a produs fiecare republică, structura produselor, să vedem care au fost veniturile cetățenilor acestora plasate în sistemul relațiilor financiar-economica sovietice. Pentru asta, însă, ar trebui să tragem la lopată și să scoatem prea multe rezultate care ar complica discuția. Iată de ce vă îndemn să revenim la ceea ce dorim să fie subiectul articolului de față: RSSM în sistemul relațiilor bugetare din URSS având la îndemână datele publicată în cele două dicționare financiar creditare.
Faptul că sistemul bugetar sovietic format din bugetul unional și bugetele republicilor din componența URSS determina dezvoltarea social – economică a țării era fixat în Legea privind drepturile bugetare ale URSS și ale republicilor unionale adoptată pe data de 30 octombrie 1959. De atunci și până la dispariția, slavă Domnului, a URSS, la Lege s-a umblat cu modificările doar de trei ori: în 1969, 1983, 1988. Au fost modificate patru articole. Totul era de granit, calculat pe mii de ani înainte.
Autoritățile centrale erau foarte generoase. În conformitate cu articolul 11 al Legii bugetul unional se forma din o parte din veniturile întreprinderilor și organizațiilor economice în forma impozitului pe circulație (un analog al TVA) cât și al unor plăți din veniturile acestora, impozitul pe venit al colhozurilor, impozitul pe venit al întreprinderilor cooperative și publice, impozitele populației, alte venituri prevăzute de legislația URSS.
Formarea și executarea bugetului URSS era în grija Consiliul de miniștri unional, inclusiv și chestiunile bugetare al republicilor unionale. Consiliul decidea (art. 16 lit. G) în baza unor Hotărâri de guvern mărimea defalcărilor părților venitorilor și impozitelor din bugetul unional către bugetele republicilor care conform constituțiilor lor erau republici suverane.
Am o asemenea Hotărâre din 1984 prin care se decideau defalcările ce urmau să fie făcute în bugetele republicilor componente în 1985. Iat-o, așa cum au ticluit-o la Moscova cei care iubeau și respectau poporul moldovenesc. O prezint în traducere.
„6. A se stabili defalcările din suma impozitelor și veniturilor unionale în bugetele republicilor unionale:
- Impozitul pe circulație: Federația Rusă – 61.4%, Ucraina – 71.5, Belarus – 49.8%, Uzbekistan – 100%, Kazahstan – 100%, Georgia – 74.4%, Azerbaidjan – 59%, Lituania – 94.6%, Moldova – 56.8%, Letonia – 63.7%, Kirghizia – 100%, Tadjikistan – 86.7%, Armenia – 61.3%, Turkmenistan – 100% și Estonia – 78.1%
- Impozitul pe venit al populației: Uzbekistan, Kazahstan, Lituania, Kirghizia și Turkmenistan – 100%.
(aceste impozite erau achitate în bugetul URSS iar procentele reprezintă parte care se rambursa republicilor unionale n.r)
Îmi pare rău că nu mai am pe cine întreba dintre cei care hotărau cui și cât să dea pentru dezvoltarea armonioasă a popoarelor frățești, cred că s-au mutat cu toții la zeii în care credeau, că Dumnezeu cu siguranță nu au avut. O să-i întreb, totuși, pe succesorii acestora pe care îi mai avem, din nefericire, pe la noi. De ce întotdeauna primeam cei mai puțin din bugetul unional? Cine poate să răspundă: Voronin, Dodon sau alții din tagma lor?
Vreau să fac o remarcă care va fi validată de cele ce voi spune în continuare. Belarus-ul în cazul dat confirmă adevărul, că Basarabia totdeauna a primit cele mai mici alocări din bugetul unional.
Tabelul 1. Bugetele republicilor sovietice în anul 1964, milioane ruble.
|
|
Venituri, mil. ruble |
Cheltuieli, mil. ruble |
Transferuri din bugetul unional, mil. ruble |
Rata în buget, % |
Alocările sociale (pensii) din bugetul unional, mil. ruble |
Rata în buget, % |
Nr. populaţiei |
Cheltuieli per capita, mil. Ruble |
Rata faţă de Rusia, % |
|
Moldova |
499.2 |
432 |
129.8 |
26 |
22.7 |
4.5 |
3.17 |
136 |
54 |
|
Armenia |
605 |
575.2 |
290.4 |
48 |
40.1 |
6.6 |
1.76 |
327 |
130 |
|
Ucraina |
9217.4 |
8927.6 |
2544.0 |
28 |
1015.2 |
11.0 |
44.3 |
202 |
80 |
|
Azerbaijan |
928 |
888.7 |
420.4 |
45 |
72.3 |
7.8 |
3.7 |
240 |
96 |
|
Georgia |
948.3 |
878.7 |
484.6 |
51 |
92.3 |
9.7 |
4.04 |
218 |
87 |
|
Lituania |
827.2 |
795 |
475.6 |
58 |
36.2 |
4.4 |
2.71 |
293 |
117 |
|
Belarus |
1766 |
1669.9 |
789.4 |
45 |
132.1 |
7.5 |
8.06 |
207 |
83 |
|
Uzbekistan |
1793.7 |
1627.6 |
1076.2 |
60 |
110.6 |
6.2 |
9.66 |
168 |
67 |
|
Letonia |
600.4 |
541.9 |
115.9 |
19 |
67.2 |
11.2 |
2.09 |
259 |
103 |
|
Tadjikistan |
498.1 |
457.8 |
407.9 |
82 |
17.7 |
3.6 |
2.27 |
202 |
80 |
|
Estonia |
409 |
388.3 |
187.3 |
46 |
46.5 |
11.4 |
1.26 |
308 |
123 |
|
Kirgyzstan |
526.9 |
483.7 |
489.5 |
93 |
33.7 |
6.4 |
2.07 |
234 |
93 |
|
Rusia |
31724.1 |
30935.4 |
9263.4 |
29 |
4227.9 |
13.3 |
123.4 |
251 |
100 |
|
Turkmenistan |
474.3 |
405 |
264.7 |
56 |
26.1 |
5.5 |
1.74 |
233 |
93 |
|
Kazahstan |
4663.8 |
4393.5 |
2607.1 |
56 |
225.3 |
4.8 |
9.31 |
472 |
188 |
Cum spuneam ceva mai la vale am selectat din cele câteva volume ale edițiilor dicționarelor între care s-a interpus un interval de 20 de ani unele date cumulative din bugetele țărilor acum suverane dar care poartă la greu povara trecutului sovietic, m-am referit doar la aspectul economic al acestui trecut (Tabelele 1 și 2).
Și cum Legea despre drepturile bugetare ne spune prin articolul 4 că „Утвержденный Государственный бюджет СССР является законом” putem vedea din tabele că nici una dintre componentele țării sovietelor nu era /nu i se permitea să trăiască din contul altuia. Absolut toate bugetele pe partea de venituri erau mai mari decât pe cea de cheltuieli.
.
Tabelul 2. Bugetele republicilor sovietice în anul 1984, milioane ruble.
|
|
Venituri, mil. ruble |
Cheltuieli, mil ruble |
Transferuri din bugetul unional, mil. ruble |
Rata în buget, % |
Alocările sociale (pensii) din bugetul unional, mil. ruble |
Rata în buget, % |
Poulaţia |
Cheltuieli per capita, mil. ruble |
Rata faţă de Rusia, % |
|
Moldova |
2739.6 |
2654.9 |
1160 |
42.3 |
238.3 |
8.7 |
4.1 |
648 |
93 |
|
Armenia |
2194.9 |
2110 |
1400 |
70 |
174 |
8.7 |
3.2 |
659 |
94 |
|
Ucraina |
35914.7 |
35612.2 |
15377.2 |
42.8 |
5320.4 |
14.8 |
51.2 |
696 |
100 |
|
Azerbaijan |
3099.5 |
3008 |
1330 |
48 |
224.1 |
8.1 |
6.4 |
470 |
67 |
|
Georgia |
3368.7 |
3290.4 |
1625.7 |
59 |
323 |
12 |
5.1 |
645 |
92 |
|
Lituania |
3850.1 |
3802.5 |
2026.2 |
52.6 |
264.8 |
6.9 |
3.6 |
1056 |
151 |
|
Belarus |
8102.2 |
7770 |
3970.7 |
60 |
665.1 |
9.9 |
9.8 |
793 |
113 |
|
Uzbekistan |
8444.8 |
8117.1 |
4376.2 |
43.8 |
696 |
7 |
19.03 |
427 |
61 |
|
Letonia |
2685.5 |
2618.6 |
1295.1 |
48.2 |
263.6 |
9.8 |
2.6 |
1007 |
144 |
|
Tadjikistan |
1967.7 |
1925.4 |
855 |
43.5 |
145 |
7.4 |
4.81 |
400 |
57 |
|
Estonia |
1838.2 |
1771.1 |
748.4 |
40.7 |
193.2 |
10.5 |
1.56 |
1135 |
162 |
|
Kirgyzstan |
2232.4 |
2127.3 |
1170.5 |
52.4 |
220.6 |
9.9 |
4.1 |
519 |
74 |
|
Rusia |
103285.3 |
101540.6 |
48417.5 |
47 |
16466.4 |
15.6 |
145.3 |
699 |
100 |
|
Turkmenistan |
1786.1 |
1702.9 |
797.4 |
44.6 |
116.3 |
6.5 |
3.36 |
507 |
73 |
|
Kazahstan |
11825.2 |
11512.5 |
5672.2 |
48 |
1138 |
9.6 |
16 |
720 |
103 |
Că să nu surprindă pe nimeni ordinea țărilor în tabele – pe atunci se aranjau în ordinea descreșterii dimensiunilor economice – eu le-am pus în conformitate cu densitatea populației înregistrată în ultimii ani de existență a URSS. Pe atunci în Moldova pe un km2 trăiau 128,2 oameni, la cealaltă extremă se afla Kazahstanul cu 6.1 oameni pe aceiași suprafață.
În tabele aceiași imagine, RSSM primea cele mai mici defalcări din bugetul unional, avea cel mai neînsemnat fond de alocări sociale din care se plăteau pensiile. Cine, de exemplu, ar putea să-mi explice de ce în 1964, când Kosîghin ne făcea reverențe de iubire și stimă, Armenia, la o populație de două ori mai mică primea de două ori mai multe alocări sociale.
Ca să nu surprindă pe cineva faptul că în anii 80 valoarea transferurilor unionale a crescut în valoare absolută și pentru noi, deși rămânea la fel cea mai mică, vreau să spun că odată cu venirea lui Hrușciov la putere aveau loc procese de reducere a ratei bugetului unional în favoarea celor republicane (a se vedea tabelul de mai jos).
Structura cheltuielilor bugetare conform tipurilor de bugete, %
|
|
1950 |
1955 |
1960-1965 |
1976-1980 |
1981-1985 |
|
|
cheltuieri bugetare, total |
|
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
|
|
buget unional |
76.8 |
73.9 |
41.5 |
52.3 |
53.2 |
|
buget republican |
23.2 |
26.1 |
58.5 |
47.7 |
46.8 |
|
Penultima coloană din tabelele 1 și 2 unde sunt indicate cheltuielile bugetare per capita ale republicilor unionale este, după mine, cel mai convingător exemplu că Basarabia nu a fost niciodată hrănită de cineva. Am raportat aceste cheltuieli la indicatorul similar al Rusiei, ea fiind cea mai gălăgioasă la subiectul cu albinele și trântorii.
Nici odată în perioada sovietică rata de cheltuieli bugetare per capita în RSSM nu a fost mai mare decât cea a Rusiei (a se vedea ultima coloană din tabele).
De ce a fost așa este o întrebare. Sau, o altă întrebare, de ce republicile baltice și cele caucaziene au avut indicatorul mai mare decât unitatea.
În loc de concluzie voi da un prim răspuns la cea de a două întrebare. Îmi aduc aminte cum, la o discuție aprinsă, Gorbaciov i-a zis lui Brazauscas, prim-secretar al CC al PC din Lituania să nu uite că este comunist. La care Brazauscas a răspuns: „Nu uit, dar eu sunt comunist lituanian”. Câți dintre comuniștii noștri puteau da astfel de replici. Cred că niciunul!
- Despre comuniștii moldoveni, în anul 1974 un grup de scriitori din RSSM au contribuit cu creația lor la publicarea unui volumaș (dacă dimensiunile acestui opus au fost stabilite de atitudinea scriitorilor față de evenimentul căruia i-a fost dedicat, chiar face să închini omagii acestor oameni) cu tulul „Inima cântă”. Iar inima cânta pentru semicentenarul de la fondarea partidului comunist din Moldova. În culegere a fost inclusă și poezia lui Andrei Lupan, denumită „Comuniștilor moldoveni”.
Îmi amintesc un catren din ea care zicea următoarele:
„Văd patru comuniști legați în fiare,
Prin viscol orb și armele de foc,
Kislovskii, Şehtman, Dvoskin şi Krucioc,
Tovarăși pân ”la ultima suflare”
PS1. Andrei Lupan a fost „bătut” de către Banca Națională a Moldovei în monedă în 2012 cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naștere. Cred că știa omul ce spune.
Ion Decuseară
