Deși privite deseori cu rezerve de businessul autohton, investițiile străine se numără printre principalele oportunități de modernizare ale economiei moldovenești. Venite cu noi tehnologii, noi practici de sporire a productivității și eficienței, acestea aduc un plus de competitivitate pe piețele unde activează. Odată cu intrarea companiilor occidentale cu istoric, și businessul autohton este nevoit volens-nolens să iasă din zona de confort și să se antreneze într-o competiție mai strânsă. Într-un final, devine și el mai competitiv.
Astfel, intrarea investițiilor străine în Republica Moldova creează un mediu prielnic pentru sporirea competitivității afacerilor autohtone, care devin mult mai pregătite pentru a face pasul și pe piețele externe.
O cultură superioară a muncii și o productivitate sporită
În Republica Moldova, cele mai vizibile și de impact sunt investițiile străine în producere iar printre acestea ies în evidență companiile care activează în Zonele Economice Libere (ZEL). Deși nu aduc o valoare adăugată prea înaltă economiei moldovenești, marja de profit la exportul produselor fabricate în aceste companii fiind una destul de redusă, companiile din ZEL-uri vin cu o cultură avansată a muncii și o demonstrație practică cum poate fi sporită productivitatea, care este în Republica Moldova încă extrem de redusă. Un alt aport semnificativ al companiilor din ZEL-uri, în cea mare parte venite din țările UE, ține de promovarea învățământului dual, care poate soluționa o problemă cronică a economiei moldovenești, cea de instruire eficientă a personalului calificat pentru sfera de producere.
Însă, din cauza marjei reduse de profit și a orientării spre forța de muncă relativ ieftină, investițiile în ZEL-uri nu sunt privite ca o soluție pe termen lung pentru dezvoltarea Republicii Moldova. În schimb pe lângă marile afaceri din ZEL-uri, pot să se dezvolte și companiile autohtone. Acestea trebuie doar să-și adapteze procesul de producere cererii acestor mari companii.
Cum businessul autohton poate profita de marile afaceri din ZEL-uri
”Pentru fabricarea cablajelor compania Draxlmaier, unul din cei mai mari rezidenți ai ZEL Bălți, are nevoie de circa 1000 de componente. Păi iată, de ce o parte din aceste componente să nu fie produse de către companiile autohtone”, se întreabă Marin Ciobanu, directorul ZEL Bălți, care este și directorul Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP). Asociația a fost fondată la inițiativa ZEL Bălți de către companii mari rezidente ale Zonelor Economice Libere precum Draxlmaier, Sumitomo Electric, Gebauer & Griller, Lear Corporation dar și o serie de companii locale mari cum ar fi Introscop, Zorile sau Moldagrotehnica.
Misiunea ei constă în edificarea unui mediu de afaceri si investițional mai bun în Republica Moldova, propice dezvoltării întreprinderilor din industria prelucrătoare dar si companiilor din alte sectoare.
În luna noiembrie 2018 asociația a prezentat un proiect prin care se vrea conectarea companiilor autohtone la companiile mari din industria automotive.
”Am făcut o analiză și am constatat că aceste companii importă din străinătate diferite componente în valoare de circa 500 de milioane de euro și vrem să facem ca o parte din aceste componente să fie livrate de către furnizori autohtoni. Vrem să mergem pe aceeași cale, pe care au mers cehii sau sârbii.”, relatează Marin Ciobanu, care spune că astfel va fi create industrii noi și, în plus, va fi redus deficitul comercial deoarece o parte de componente pentru companiile Automotive nu vor mai fi importate.
Mediul regulatoriu, optimizat datorită investitorilor străini
Pe lângă acest proiect, APIP mai are o influență constructivă asupra elaborării sau modificării cadrului legislativ, care au menirea de a optimiza condițiile de dezvoltare a tuturor afacerilor, fie ele cu capital străin sau autohton.
De fapt, asocierea în patronate sau asociații de profil și cooperarea acestora cu autoritățile în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri și de dezvoltare a economiei într-un final, reprezintă încă un mare beneficiu pentru economia moldovenească, adus de investitorii străini.
Și asta deoarece, companiile din UE sunt obișnuite să coopereze în acest format cu autoritățile. Ele se unesc în Asociații pentru ca punctul lor de vedere să aibă o greutate mai mare după care vin cu propuneri. Această practică o dezvoltă și în Republica Moldova.
Și, pe lângă faptul că contribuie substanțial la îmbunătățirea legislației, reprezintă și un exemplu pentru companiile autohtone. În ultimii ani, potrivit Marianei Ștefănescu, directorul executive al Asociației Businessului European din R. Moldova (EBA), tot mai multe asociații de profil, care reprezintă afaceri autohtone, au o poziție tot mai fermă în raport cu autoritățile și cadrul de reglementare al afacerilor.
EBA are în activitățile sale curente și o serie de măsuri îndreptate spre îmbunătățirea funcționării Acordului de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova (DCFTA).
”Pe partea de DCFTA ne axăm în special pe necesitatea creșterii capacităților funcționale și a infrastructurii de laborator al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor dar și combaterea controlului neformal sau monopolurilor în unele segmente ale economiei, cum ar fi exportul de metale, importul de carne sau exportul de nuci”, menționează directoarea EBA.
Proiecte orientate spre sporirea atractivității investiționale
Pentru a stabili un dialog instituționalizat cu autoritățile, la începutul lui 2018 a fost creată și Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova.
Potrivit lui Dan Nuțiu, președintele executiv al Asociației, constituirea acesteia a fost un lucru firesc odată ce România este de departe cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și unul din cei mai mari investitori. ”Asociația a apărut deoarece s-a simțit necesitatea ei. Am pornit cu 12 membri în faza inițială, în momentul de față suntem treizeci și doi și încă patru pe cale de aderare, cu o cifră de afaceri cumulativă de 12 miliarde de euro în România și 100 de mii de angajați și investiții de peste 600 de milioane de euro în Republica Moldova.”, povestește Dan Nuțiu.
Potrivit lui, Asociația implementează mai multe proiecte inclusiv pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și a climatului investițional. Unul dintre acestea se referă la maparea atracțiilor investiționale din localitățile Republicii Moldova. ”Împreună cu cei de la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) în prima fază vor fi selectate 100 de localități unde fiecare APL își va defini foarte bine zona de ofertare către potențialii investitori de afară. Pentru aceasta va fi creată o platformă. În momentul când cineva își dorește să investească în domeniul textile, spre exemplu, să poată găsi informațiile relevante pentru această investiție: categoria, tipul de studii, categoriile de vârstă pentru ca să nu fie o populație prea îmbătrânită și investitorul să se poată baza pe următorii 20 de ani pe ea, dacă există în zonele respective școli profesionale sau intenția autorităților pentru deschiderea acestor școli.”, explică președintele AIRRM.
Un astfel de proiect ar aduce beneficii întregului proces investițional. Spre exemplu, în zona Bălțiului există un necesar de 15 mii de oameni pentru industria textilelor însă cel mult trei mii de oameni specializați în acest domeniu. Însă investitorii continuă să fie duși în acea zonă deoarece ea are istoric legat de industria textilelor. Proiectul ar echilibra situația și i-ar îndrepta pe investitori exact unde aceștia pot găsi resursele necesare pentru afacerea lor.
Kaufland – au de câștigat cu toții
Nu doar investițiile în domeniile de producere sunt interesante pentru investitorii străini.
Există și intrări spectaculoase ale investitorilor europeni în ramurile orientate spre consum. Intrarea acestora este însă mult mai defectuoasă, întâmpinând un oarecare grad de opoziție din partea jucătorilor existenți ai piețelor corespunzătoare.
Intrarea retailerului german Kaufland, tot pe filieră românească, deși anunțată încă la începutul lui 2016, nu s-a materializat până în prezent. Se așteaptă ca două magazine ale Kaufland să fie deschise în Chișinău până la finele anului curent.
La momentul anunțării intenției, s-a resimțit o oarecare împotrivire, circulând mai multe zvonuri, potrivit cărora această rețea va vinde doar produse de origine germană și va distruge agricultura locală. Aceste zvonuri au fost demontate destul de repede după ce Kaufland a declarat că cel puțin 50% din produsele vândute în rețelele sale din R. Moldova vor fi de origine autohtonă. Totodată, aceștia au declarat că salariul minim va fi de cel puțin 7000 de lei și a început să promoveze mai multe acțiuni orientate spre popularizarea consumului alimentelor de calitate.
Altfel spus Kaufland vine cu un model de activitate, rodat și îmbunătățit pe piețele extrem de competitive ale Uniunii Europene și cu o cultură a afacerilor net superioară celei existente până acum în Republica Moldova. ”Odată cu intrarea propriu zisă a Kaufland pe piața moldovenească vor avea de câștigat în primul rând consumatorii, angajații rețelei dar și furnizorii de produse autohtoni dar și piața în general care va deveni mult mai competitivă”, menționează Mariana Ștefănescu.
Antreprenori care susțin alți antreprenori
”Mediul de afaceri autohton trebuie să treacă prin mai multe etape prin care am trecut și noi pentru a ajunge la un nivel înalt de competitivitate”, menționează Dan Nuțiu cu referire la responsabilitatea socială a businessului și chiar susținerea de către marii investitori a antreprenoriatului.
Este elocventă în acest sens lansarea recentă de către proprietarii companiei Dedeman, cel mai mare jucător de pe piața de românească de bricolaj a unui fond de private equity pentru a investi în firme mici și mijlocii.
„Considerăm că este un moment potrivit pentru a ne adresa acestui segment de companii, care au prea puține opțiuni de finanțare pentru dezvoltare, în ciuda faptului că reprezintă categoria cea mai dinamică și promițătoare din economia României“, menționa la momentul lansării Dragoş Pavăl, unul din acționarii Dedeman. Potrivit acestuia, este vorba despre primul fond de private equity cu capital românesc care îşi propune să sprijine firmele locale atât în consolidarea prezenței pe piața din România cât și în extinderea lor regională.
Dedeman este, de altfel, cea mai mare compania antreprenorială din România, care a ajuns la o cifră de afaceri de două miliarde de euro. Cum i-a reușit acest lucru?
”Este extrem de important ca antreprenoriatul să se dezvolte și să se consolideze pe principii sănătoase. Nu cu mici înțelegeri de cartel sau alte practici anticoncurențiale. Asta nu e o dezvoltare, aceste modele nu duce nicăieri. Pentru că dacă va fi obstrucționată competiția sănătoasă, la un moment dat cu siguranță va veni cineva. Și dacă va fi la fel de tenace ca și cei de la Kaufland, companiile locale, obișnuite cu practicile anticoncurențiale, vor pierde cu siguranță competiția”, menționează Președintele Executiv al Investitorilor din România în Republica Moldova.
Ion Chișlea