Alegerile parlamentare din luna februarie a anului curent marchează finalizarea unui ciclu complet în dezvoltarea economică, socială și politică a țării. În același timp, acesta corespunde practic cu expirarea cadrului strategic de dezvoltare a țării stabilit de Strategia „Moldova 2020”, dar și cu aprobarea unor noi obiective pentru următorii 10 ani. Constatarea aparține centrului analitic Expert-Grup, care a prezentat pe 17 aprilie o nouă ediție a publicației sale periodice Monitorul Financiar.
Potrivit publicației, cu referire la sistemul financiar, recentele evenimente demonstrează că acesta reprezintă un sector cheie nu doar din perspectiva contribuției la finanțarea economiei, dar și în ceea ce privește stabilitatea și securitatea națională. Astfel, indiferent de culoarea politică care va predomina în următorul guvern, sistemul financiar trebuie să rămână un element central al planului de guvernare, cu priorități bazate atât pe punerea în practică a reformelor realizate până la moment, cât și pe cristalizarea unor noi direcții de dezvoltare și modernizare.
Sistemul financiar, stabilizat după criza din 2014-2015
Tendințele actuale din sistemul financiar sunt determinate în mare parte de reformele aplicate sectorului bancar după criza din 2014-2015. Demarate sub forma unor măsuri de stabilizare ce au urmărit printre altele reluarea cooperării cu principalii parteneri externi, acestea au continuat cu acțiuni de revizuire și ajustare a legislației.
O mare parte din acțiuni guvernarea și le-a asumat în cadrul unui Memorandum cu FMI, care a pus un accent deosebit pe transparentizarea acționarilor bancari și fortificarea mecanismului de guvernanță corporativă. De asemenea, trecerea la standardele de reglementare și supraveghere Basel III a fost demarată conform calendarului negociat în cadrul Acordului de Asociere cu UE și presupune implementarea unor noi cerințe privind suficiența capitalului, tranzacțiile cu părțile afiliate, evaluarea și gestiunea riscurilor, regimul sancțiunilor etc.
Cea mai mare parte a sistemului bancar, controlată de grupuri străine
În cele din urmă, reformele au cuprins și alte sectoare cum ar fi organizațiile de creditare nebancară sau sectorul asigurărilor, însă acestea nu au putut să atingă intensitatea celor dintâi. Condițiile actuale în care se găsește sistemul financiar oferă momentul oportun pentru continuarea reformelor în direcția dezvoltării și modernizării. Astfel, spre deosebire de acum 10 ani, cea mai mare parte a sistemului este controlat de bănci sau grupuri financiare străine. Pe piață au intrat acționari cu renume și experiență pe plan regional și chiar internațional, cum ar fi Banca Transilvania la BC Victoriabank, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare la BC Moldova Agroindbank sau Intesa Sanpaolo la BC Eximbank.
Totodată și poziția financiară a băncilor s-a îmbunătățit, acestea devenind mult mai bine capitalizate, suficient de lichide și în continuare profitabile. De altfel și condițiile macroeconomice prezintă o situație stabilă, cu o inflație în limitele coridorului țintit și dobânzi reduse la credite.
Creditarea populației se mută tot mai mult pe segmentul de microfinanțare
Totuși, pe lângă aceste tendințe pozitive există și o serie de dificultăți ce își au rădăcinile la fel în perioada crizei bancare. Acordarea garanțiilor pentru creditarea băncilor care în final au fost lichidate este una din cauzele principale ce a dus la apariția unui exces de lichiditate pe piața monetară, situație care presupune intervenții costisitoare pentru BNM. Mai mult ca atât, aceste intervenții au un efect dublu deoarece diminuează semnificativ interesul băncilor și așa redus de a credita economia reală. Adițional, revizuirea politicilor de creditare și scăderea încrederii populației în instituțiile bancare au creat premise pentru creșterea rapidă a sectorului de micro-finanțare și leasing. Creșterea necontrolată a acestui segment, fără fortificarea cadrului de protecție a consumatorilor poate duce la o supraîndatorare a populației, cu riscuri de contagiune asupra sectorului bancar.
Ce urmează
În baza constrângerilor identificate, ediția actuală a Monitorului Financiar vine cu o serie de recomandări de politici privind direcțiile de dezvoltare a sistemului financiar național. În primul rând, acestea țintesc fortificarea capacității instituțiilor financiare de a răspunde cerințelor și așteptărilor mediului de afaceri, guvernului sau gospodăriilor casnice în ceea ce privește mobilizarea capitalului. De asemenea, accentul este pus pe eradicarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare, perfecționarea sistemelor de plăți și sporirea aptitudinilor financiare ale populației. Nu în ultimul rând, sistemul financiar trebuie să devină o sursă solidă de protecție pentru consumatorii de servicii financiare, un factor de stabilitate pentru finanțele publice și generator de credibilitate pentru mediul internațional.
Republica Moldova trebuie să adopte un cadru de politici bine corelate pentru o abordare sistemică pe termen lung a dezvoltării durabile. Drept urmare, sistemul financiar este un sector de politici cheie care poate susține economia națională și contribui la dezvoltarea societății, iar prezentul studiu propune cinci obiective și o serie de acțiuni de realizat în acest sens. Acestea se înscriu în chiar viziunea primului pilon al Strategiei „Moldova 2030”, orientat spre o economie durabilă și incluzivă.
Cinci recomandări de la Expert-Grup
Astfel, pentru a contribui la primele 3 obiective specifice din SND „Moldova 2030”: creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice; creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit și ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale, factorii politici de decizie trebuie să-și concentreze, potrivit experților, atenția asupra a cinci obiective și acțiuni.
Este vorba în primul rând despre menținerea stabilității sistemului financiar: – prin prevenirea supra-îndatorării populației, îmbunătățirea mecanismului de supraveghere a sistemului financiar nebancar și dezvoltarea mecanismului de garantare a depozitelor
Nu mai puțin importantă este asigurarea integrității sistemului financiar, ceea ce presupune consolidarea credibilității pe plan extern, evaluarea programelor de acordare a cetățeniei prin investiție și amnistia de capital dar și excluderea interacțiunii cu zonele off-shore.
În rândul trei trebuie dezvoltate resursele cu termen de maturitate îndelungat prin reformarea sistemului de pensii, dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat și eficientizarea mecanismului de intermediere
O altă misiune ce stă în fața sistemului financiar este implicarea în eradicarea economiei informale prin creșterea incluziunii financiare a populației, promovarea plăților electronice și diminuarea utilizării numerarului în economie, încurajarea inițiativelor de dezvoltare a instrumentelor financiare prin intermediul tehnologiilor.
Și nu în ultimul rând, experții amintesc despre necesitatea sporirii nivelului de educație financiară și protecție a consumatorilor de servicii financiare, îmbunătățirea măsurilor de protecție a consumatorilor de servicii financiare, supravegherea și reglementarea platformelor care oferă posibilitatea de tranzacționare a instrumentelor financiare.