După semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, implicit a Acordului de Liber Schimb (DCFTA), domeniul siguranței alimentelor a devenit unul din cele mai importante pe agenda publică. Exigențele sporite față de siguranța alimentelor, inclusiv pentru exporturile mărfurilor moldovenești pe piețele UE sunt calificate deseori drept bariere de netrecut de către unii oameni de afaceri. Despre întrebările ce țin de siguranța alimentelor ne-a relatat în cadrul unui interviu dl Gheorghe Gaberi, Director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova.
- Dle Gaberi, odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, poate chiar puțin mai devreme, siguranța alimentelor a devenit unul din subiectele principale pe agenda publică deși până atunci nu prea auzeam să se discute la acest subiect. Prin ce se explică această schimbare?
– În primul rând acest lucru s-a întâmplat deoarece scopul semnării acordului a fost de a extinde aria de export a produselor moldovenești pe piața UE iar principalele grupuri de produse care merg la export sunt de origine agroalimentară. Această întrebare devenită atât de actuală fiindcă Guvernul Moldovei și-a pus drept scop să obțină dreptul de a exporta produsele, atât de origine vegetală cât și animalieră, pe piața UE. Ținând cont de importanța acestor produse, în orișicare țară din UE produsele respective sunt supuse unor misiuni de supraveghere și control foarte dure deoarece de calitatea și siguranța alimentelor depinde sănătatea cetățenilor iar fiecare țară are interesul de a-și proteja sănătatea cetățenilor săi. De aceea, după semnarea acordului, circa jumătate din obligațiunile pe care și le-a asumat Republica Moldova țin de domeniul măsurilor sanitare, fitosanitare și veterinare.
Pentru ca aceste rigori să fie respectate, a trebuit să creăm mai întâi un cadrul legal, care ulterior să fie implementat.
Partenerii comerciali trebuiau convinși că în Republica Moldova funcționează un sistem de siguranță a alimentelor adecvat cerințelor de ultimă oră. Din aceste considerente acest subiect a fost luat foarte în serios și s-a pornit de la ajustarea cadrului legal și normativ la directivele UE, fiind creat un sistem de siguranță a alimentelor, credibil pentru partenerii de dezvoltare, în cazul de față, UE. Pentru realizarea acestor obiective, au fost mobilizată activitatea atât a Ministerului Agriculturii, care este responsabil de elaborarea politicilor, a Guvernului, a Parlamentului, pentru a ajusta cadrul legal și normativ la aceste cerințe, pentru a implementa directivele UE.
- Cum ați implementat la nodul practic aceste directive?
– ANSA, în calitate de instituția centrală cu drept de inspecție și control, fiind responsabilă de implementarea acestui cadru, a trebuit să depună mari eforturi pentru a prelua tehnicile de inspecție și control, utilizate în UE, să ajusteze activitatea rețelelor de laboratoare de referință, să le supună procedurilor de acreditare, de recunoaștere internațională, să pregătească corpul de inspectori, să-l doteze cu instrumente moderne de inspectare și control, cel mai important să susțină misiunile de audit, deoarece accesul pe piețe a diferitor grupuri de produse și, în primul rând, la produsele de origine animalieră are loc doar în cazul unui audit.
ANSA a găzduit pe parcursul ultimelor ani mai multe misiuni de audit nu doar din partea UE dar și din organelor abilitate din Federația Rusă și Uniunea Eurasiatică, din partea unor state din Golful Persic, am conlucrat cu mai multe țări în care vrem să ajungem cu produsele noastre iar recent am finalizat activitatea de ajustare a activității la cerințele statului Israel, pentru a exporta fructe în această țară.
În 2016 am avut misiunea de audit pe domeniul semințe, a fost o misiunea foarte riguroasă din cauza importanței acestui produs. Am susținut cu brio acest audit și până la finele acestui an R. Moldova va fi inclusă în lista statelor cu drept de export al materialului semincer pe piața UE. Am elaborat un vast program de activitate pentru a dobândi dreptul de export a produselor de origine animalieră fiindcă, la moment, Moldova poate exporta pe piața UE doar trei produse de origine animalieră. Este vorba despre mierea de albine, praful de ouă și produse de acuacultură. Ne-am pus drept scop să exportăm carnea de pui, ouăle pentru consum și pentru procesare industrială și alte produse de origine animalieră pentru a avea acces în această piață.
În acest sens avem un program foarte concret cu cerințe foarte dure deoarece auditul se efectuează pe trei domenii. În primul rând este cadrul legal, care șine de activitatea Guvernului, Parlamentului și Ministerului Agriculturii, partea a doua ține de activitatea de inspecție și control, ce se referă la ANSA, aici intră și lanțul de laboratoare corespunzătoare, care trebuie acreditate la nivel internațional. Partea a treia se referă la producătorul propriu zis, care trebuie să-și ajusteze sistemul de producere la cerințele UE, la bunele practici. Iată aceste trei componente fac parte din misiunile de audit. De aceea noi lucrăm pe toate aceste trei domenii, ANSA sprijină agenții economici pentru ca aceștia să se conformeze directivelor UE.
Dacă vorbim despre cele două componente, ajustarea cadrului legal și înzestrarea autorității de supraveghere, în cazul nostru – ANSA, cu laboratoarele necesare testării la nivel european a produselor, parcă este mai simplu de realizat. Nu și cea de-a treia componentă, care se referă la producători. Din câte știu, doar trei din cei 52 de producători de mezeluri de la noi au un proces tehnologic, corespunzător standardelor europene.
– Partea ce ține de producători sau de operatorii lanțului alimentar este mai complicată în primul rând deoarece necesită investiții masive pentru a ajusta procesul de producere la toate normele sanitare prevăzute de cadrul legal al UE. De aceea am lucrat foarte mult cu operatorii, mai ales din domeniul agricol, producătorii de carne și ouă, am avut un sprijin masiv în cadrul unui proiect finanțat de guvernul Germaniei, în cadrul căruia au venit experți, au stat la întreprinderi, împreună cu specialiștii de acolo au elaborat planuri complexe de ajustare, ulterior au venit din nou în cadrul unor misiuni repetate și au verificat cum se implementează aceste planuri, au instruit specialiștii de acolo și, la moment, dacă vorbim de carnea de pui, avem câțiva operatori care deja s-au ajustat la aceste cerințe și sunt în întregime conformi cerințelor europene.
- Dar dacă vorbim despre carnea procesată?
– Ce ține de carnea procesată, problema este mai complicată dar avem producători moderni, care ar putea să facă față rigorilor europene. Desigur, pentru operatorii din domeniul procesării de carne problema e mai complicată fiindcă ei ar trebui să demonstreze trasabilitatea, pornind de la faza inițială, de la condițiile de creștere a animalelor, unde trebuie să se respecte integral toate cerințele de sănătate și bunăstare a animalelor. Urmează conformarea la exigențele ce țin de abatorizare și ulterior de procesare. Este un lanț mai lung și mai complicat. De aceea aici avem încă mult de lucru. Dacă în ce privește etapa finală, de procesare, avem întreprinderi moderne care sunt ajustate totalmente la cerințele Uniunii Europene, atunci în zona de materie primă există încă multe semne de întrebare.
Vorbind despre trasabilitate, dacă în cazul cărnii de pui, în cadrul unei întreprinderi, care are ciclul închis, de la incubator până la abator și ulterior exportul cărnii propriu zis în carcase, atunci produsele, mezelurile, alte produse combinate în componența cărora intră materie primă de la diferiți operatori, aici este mult mai dificil de a urmări acest proces de trasabilitate și respectarea normelor la toate etapele.
Din ceea ce spuneți, aceste exigențe ale sistemului de siguranță a alimentelor, în special în cazul exporturilor în Uniunea Europeană, derivă din faptul că în UE se pune accentul în primul rând pe sănătatea persoanei, a cetățeanului. Însă, dacă ne uităm la toată această mulțime de exigențe, de rigori, vedem că ele îi sperie într-o oarecare măsură pe potențialii exportatori de produse alimentare procesate în UE. Mulți cred că niciodată nu vor putea să se conformeze acestor rigori.
– Comunicăm cu ei și pot să vă spun că nu este chiar așa. Mai bine zis, ei au depășit deja acea etapă de frică și neîncredere. Chiar săptămâna trecută am discutat cu procesatorii de lapte,a treia conferință consecutivă, nemaivorbind de zeci întruniri pe care le avem aici și în cadrul cărora discutăm procesele tehnice, am avut întruniri cu experți, colegi care au venit în cadrul programelor europene și au plecat la întreprinderi, acolo pe loc au lucrat cu ei. Deja acest proces psihologic a fost depășit. Fiecare din producători conștientizează că doar o singură variantă există, de a ne moderniza și ajusta. Însă vreau să mai spun că pentru noi nu este mai puțin important ca și consumatorii din R. Moldova să aibă produsele sigure. Suntem preocupați de sănătatea lor nu mai puțin decât a celor care primesc produsele noastre peste hotare. De aceea, ajustând acest sistem la acele cerințe dure, nu o facem doar pentru a ne extinde pe piața europeană dar în primul rând, pentru a asigura cetățenii noștri cu produse sigure și de calitate înaltă.
Prin implementare a acestor sisteme, care sunt unele din cele mai bune în lume, vom ajunge să avem produse sigure pentru fiecare consumator atât de peste hotare cât și de aici, din Republica Moldova.
- Ajustarea la exigențele europene face produsele moldovenești compatibile și pentru alte piețe?
– În întreaga lume, impactul alimentelor asupra sănătății oamenilor este pe primul plan. Și fiecare țară este, desigur, interesată să-și protejeze cetățenii. Iar cerințele sunt aceleași, chiar dacă există diferențe ce țin de marcarea produselor sau de inscripție a informațiilor pe etichete. Însă cerințele de ordin veterinar și sanitar sunt în linii mari aceleași. De aceea, implementând acest sistem de siguranță pe întregul lanț, de la câmp până la consumator, noi de fapt rezolvăm problema atât pentru noi cât și pentru a putea extinde piața de export a produselor fabricate la noi.
- Există procesatori de produse de origine animalieră, care ar putea acum exporta pe piețele externe, inclusiv pe cea europeană?
– Fără îndoială că există. Am avut în decembrie o misiune de audit din Arabia Saudită, o misiune foarte minuțioasă. Au fost supuse inspectării sectoarele cărnii de pui, de ovine și de bovine, s-au inspectat fermele, pornind de la zonele de producere a furajelor, fermele de animale, abatoarele, procesarea, până la faza finală de export. Desigur că avem producători și deși ne-am obișnuit să ne autocriticăm prea mult, vreau să amintesc că anul trecut exporturile de mărfuri au depăși valoare de un miliard de dolari și am avut doar câteva retururi din Federația Rusă, care au fost motivate însă nu de calitatea produselor sau de siguranța alimentelor.
Rezultatele demonstrează că sistemul de siguranță a alimentelor funcționează bine în Republica Moldova. Pe parcursul anului trecut au fost modificate peste 60 de legi, s-au introdus modificările respective pentru a asigura ca procesul de monitorizare a parametrilor unui produs pe tot lanțul să poată fi efectuat într-un singur loc. Până acum exista dispersarea funcțiilor de monitorizare între Ministerul Sănătății, ANSA, alte instituții ale statului. Cu intrarea în vigoare a legii 185 la sfârșitul anului trecut, Agenția este organul principal care monitorizează în întregime acest lanț.
- În cât timp am putea avea primele exporturi de carne și lactate în Uniunea Europeană?
– Pentru ca să dovedim că avem un sistem de control, mă refer la laboratoare, noi trebuie să avem cel puțin doi ani de activitate de control a acestor laboratoare, ne referim la producția de carne de pasăre și de ouă, principalul produs pe care ni-l dorim să-l putem exportaîn UE. Trebuie să avem doi ani de monitorizare a unei liste vaste de boli. La moment laboratoarele sunt în fază finală de a fi acreditate pentru testele acestor boli, iar ceea ce ține propriu zis de producători, sistemul de inspecție și control a fost ajustat. Când laboratoarele vor fi acreditate, va începe monitorizarea propriu zisă, la începutul anului viitor sperăm să invităm misiunea de audit de la Bruxelles pentru a începe procedura de audit a acest sistem.
- Deci, la începutul lui 2021 ar putea începe exportul produselor avicole în UE?
– Da, pentru că așa sunt practicile. Trebuie să parcurgem toate procedurile, inclusiv testele de eficiențăcare se fac în laboratoare și stabilesc calitatea testelor și să avem acea monitorizare de doi ani. Referitor la laboratoare, există până în prezent semne de întrebare privind testarea producției animaliere. Spre exemplu, în cazul mierii de albine, exportatorii spun că nu există suficiente capacități de analiză ale mierii care urmează a fi exportată și exportatorii sunt nevoiți să testeze mierea în laboratoare din exterior.
În relațiile cu importatorii de acolo, adesea importatorul solicită ca testul de laborator să fie făcut în laboratorul care el dorește și exportatorul este nevoit să se conformeze dacă vrea să-și vândă mierea.
- Deci, exigențele importatorilor ar putea fi mai mari decât cele ale Uniunii Europene în general?
Din păcate mierea moldovenească se exportă sub formă de materie primă, ea nu ajunge din start pe rafturile supermarketurilor, importatorii o îmbuteliază și o plasează în rețelele comerciale. E clar că aici noi pierdem jumătate din valoarea adăugată sau poate și mai mult. În ce privește exporturile sub formă de materie primă a mierii, capacitățile noastre de testare corespund în întregime cerințelor Uniunii Europene în ce privește analizele de laborator. Testele noastre sunt suficiente pentru ca mierea să intre pe teritoriul UE. Deja importatorul propriu zis poate să ceară și unele analize suplimentare. Dacă n-ar fi existat capacitățile de laborator, ca să testeze toți parametrii necesari, noi n-am fi primit dreptul de export a mierii.
Exact în așa fel lucrăm și pe celelalte domenii, pentru carnea de pui, pentru ouă de consum uman și pentru procesare industrială, pentru alte produse pe care dorim să le exportăm, deoarece funcționează un principiu unic: laboratoare acreditate, sistem de inspecție și control ajustat la standardele europene, cadru legal la nivel de țară și operatori care și-au ajustat procesul de producere exigențelor UE.
– Care sunt rezultatele acestei schimbări a abordării în ce privește siguranța alimentelor, survenită odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb?
Cred că începând cu 1 ianuarie, de când ANSA a devenit responsabilă și de drepturile consumatorului în ce privește calitatea produselor alimentare, dar și de alte responsabilități care au fost transmise către Agenție, mă refer la controlul produselor alcoolice, a vinurilor și berii, care au intrat și ele în responsabilitatea ANSA, consumatorii noștri pot vedea acțiunile noastre și suntem foarte deschiși pentru public, lucrăm cu mass media. Răspundem la toate întrebările presei și ale populației ce țin de problemele siguranței alimentelor,cum s-a întâmplat recent în cazul lactatelor sau a altor produse.
Activitatea noastră se reflectă și în statisticile de export, anul trecut am avut creșteri masive la exportul în UE, spre exemplu prunele, având o cotă de 10 mii de tone, am reușit să livrăm în UE aproape 20 de mii de tone în 18 state comunitare. Am dublat volumul de export al strugurilor de masă. În cazul produselor vegetale, lucrurile stau mult mai bine, pe lângă sporirea volumelor exportate, se diversifică și contingentele exportate propriu zise.
În ce privește produsele animaliere, avem o problemă pornind însăși de la volumele de producere existente fiindcă R. Moldova are capacități de a produce produse lactate doar ca să-și asigure propriile necesități. Avem deci de lucru pentru a mări capacitățile de producere, dar și pentru a ajusta procesul tehnologic la rigorile comunitare.
La carnea de pui, s-au produs schimbări spectaculoase și pot afirma cu toată responsabilitatea că industria locală de profil poate asigura în întregime consumul intern. Exportăm ouă și lactate, înghețată, cașcavaluri, nu stăm pe loc însă ne dorim ca să venim și pe piețele Uniunii Europene. Acolo ne vom confrunta cu o concurență mult mai dură însă dobândirea acestui drept plasează imediat producătorii noștri la un nivel superior de credibilitate. Chiar dacă nu vom veni cu volume mari de export în UE, noi vom obține o credibilitatea mult mai mare în alte țări importatoare inclusiv în țările arabe care acum încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu produse alimentare.
– Piața moldovenească este destul de mică și orice producător ambițios poate să atingă la un moment volumul maxim de producere, după care, pentru a continua ascensiunea, trebuie să intre pe piețele externe. Însă în multe cazuri există o barieră psihologică și o temere că n-ar fi suficient de bun pentru a exporta, inclusiv din cauza rigorilor ce țin de siguranța alimentelor. Ce mesaj aveți pentru acești antreprenori.
Noi zilnic transmitem mesaje de încurajare în cadrul întâlnirilor cu oamenii de afaceri. Ele sunt aceleași – modernizați-vă și nu veți avea probleme. Dacă veți avea un proces tehnologic ajustat la rigorile Uniunii Europene, chiar de veți intra mai greu pe piața comunitară din cauza competiției acerbe de acolo, veți putea lejer să exportați pe orice altă piață. De altfel, cadrul legislativ și normativ în ce privește siguranța alimentelor, este practic în toate țările modificat cam odată la cinci ani deoarece la nivel mondial apar tot mai multe riscuri pentru siguranța alimentelor, inclusiv din cauza a tot mai multe produse cu componente artificiale. De aceea fiecare stat, pentru a-și îndeplini obiectivul securității alimentare, este nevoit să-și ajusteze permanent legislația. De aceea, modernizarea proceselor tehnologice și sporirea calității ar trebui să devină preocupări permanente ale producătorilor de produse alimentare iar Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, ajustarea la exigențele lui ne va permite să fim în pas cu toate aceste modificări.
Vă mulțumim
Interviu, realizat de Ion Chișlea
Articol, publicat pe www.dcfta.md