Republica Moldova este unul din cei mai mari exportatori de fructe pe piața românească. Datele oficiale arată că în anul 2018, România a importat 11,8 mii tone de struguri, 9,4 mii tone de prune și 1,86 mii tone de mere moldovenești.
Odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, au înregistrat o creștere rapidă exporturile în România.
Este un lucru firesc or, pe lângă faptul că este singurul vecin, membru al UE al R. Moldova, pe cele două state le mai leagă limba, istoria, cultura și tradițiile comune.
Lideri la importul de fructe
Potrivit studiului: „Oportunități de comercializare a fructelor și legumelor moldovenești către rețelele de retail din România”, elaborat recent în cadrul Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova și prezentat membrilor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Republica Moldova se află pe primul loc în topul statelor din care România importă struguri.
R. Moldova deține cea mai mare pondere a importurilor totale de struguri, atât în ce privește volumul cât și valoarea. În 2018, România a importat din Republica Moldova o cantitate de 11,7 mii tone de struguri în valoare totală de 9,2 milioane de euro. Italia și Grecia se află la diferențe relativ mici față de Moldova.
Și în cazul prunelor, studiul arată că Moldova rămâne pe primul loc în top 5 țări de proveniență a produselor care ajung pe piața de peste Prut. România importă anual 9,4 mii tone de prune moldovenești, ceea ce reprezintă peste 70% din totalul importuri de prune proaspete. Achizitorii argumentează că aleg prunele moldovenești atât datorită proximității cât și calității înalte a produsului.
Totodată, R. Moldova intră în top cinci state din care România importă mere, datele oficiale arătând că în 2018 peste Prut au fost livrate 1865 tone de mere moldovenești.
Este vorba despre o cantitate mult mai mică față de anul 2017, când cifra exporturilor de mere moldovenești pe piața românească a ajuns la aproape șase mii de tone.
În valoare bănească exporturile au scăzut de la 1,6 milioane euro în 2017 la 654 mii euro în 2018.
Aceste statistici relevă mari oportunități existente pentru fructele moldovenești pe piața românească.
Ce ambalaje preferă rețelele românești
Producătorii agricoli interesați de exportul fructelor și strugurilor în România ar trebui însă să ia în calcul exigențele marilor rețele din această țară.
Potrivit studiului, rețelele românești preferă ca fructele să fie ambalate în cutii de carton, lemn, plastic sau returnabile de genul Euro Pool System, IFCO, Polymer Logistics, dar și ambalajele personalizate. Pentru mere sunt preferabile ambalajele de carton sau din lemn cu greutate de 13-14 kg, pentru struguri de cinci- șapte kg, iar pentru prune ambalajele trebuie să fie de șase, maximum opt kg. ”Există însă o tendință generală în retailul modern din România de a reduce, pe cât e posibil, utilizarea ambalajelor din plastic și utilizarea cu preponderență a ambalajelor din carton, lemn sau a ambalajelor returnabile (sisteme IFCO sau EuroPool). Acestea din urmă sunt din plastic, însă sunt reutilizabile și beneficiază de un control strict al cantităților puse pe piață de furnizori. Ambalajele din plastic de unică folosință nu au fost eliminate de toți retailerii, dar ponderea lor este redusă substanțial”, se spune în studiu.
Atenție la acreditare
În ce privește certificările, rețelele de retail din România intervievate în cadrul studiului au precizat că preferă pentru produsele agricole certificările BRC, GLOBAL G.A.P. sau IFS. Ca excepție, la nivelul întregii piețe, există un singur retailer pentru care certificarea GLOBAL G.A.P este obligatorie, și anume Lidl, care condiționează în acest moment încheierea unui contract cu existența certificării GLOBALG.A.P.
Auchan a anunțat că până la finele lui 2020 își propune că sută la sută din furnizori să fie auditați.
Nivelul de pesticide, verificat cu regularitate
Un alt aspect important este că majoritatea comercianților prelevă cu regularitate probe din depozitele logistice în scopul verificării nivelului de pesticide. Recoltarea probelor se face aleatoriu, dar după un program bine stabilit anterior de către fiecare comerciant. Companiile au, în acest sens, contracte cu laboratoare acreditate din UE.
O altă recomandare, formulată de rețelele comerciale din Romania, este că producătorii moldoveni să-și prezinte mai bine oferta, să încheie parteneriate atât cu rețelele, cât și cu companiile de distribuție.