De la 1 august 2025, produsele moldovenești care ajung în Statele Unite sunt taxate cu un tarif vamal uniform de 25%, o decizie luată de administrația americană după ce, în aprilie, fusese anunțată inițial o taxă de 31% – suspendată temporar pentru dialog diplomatic. Din perspectiva agenților economici moldoveni, această măsură este nu doar inoportună, ci și insuficient fundamentată economic.
Deși justificarea Casei Albe face trimitere la un presupus dezechilibru comercial între cele două țări, datele analizate de economiștii independenți arată o realitate mult mai nuanțată. Mai exact, fluxurile comerciale reale între Republica Moldova și SUA sunt deformate de diferențele metodologice în raportarea exporturilor și importurilor, dar și de traseele logistice indirecte.
Administrația SUA susține că balanța comercială e în defavoarea lor, invocând cifre care arată un „excedent” moldovenesc. Însă această percepție se bazează pe o lectură parțială a datelor.
Exporturile Republicii Moldova sunt raportate în funcție de „țara ultimei destinații cunoscute”, în timp ce SUA înregistrează importurile în baza „țării de origine”. Astfel, bunuri produse în Moldova și exportate întâi în UE (pentru ambalare, etichetare sau distribuție) ajung ulterior în SUA. SUA le înregistrează ca produse moldovenești, în timp ce Moldova nu le contabilizează ca exporturi directe către SUA.
Mai mult, importurile Moldovei din SUA sunt în realitate mai mari decât cele raportate de autoritățile americane. În 2024, Moldova a raportat importuri din SUA de 135 milioane USD, față de doar 54 milioane USD raportate ca exporturi de partea americană. Diferența este explicabilă prin faptul că bunurile americane ajung în Moldova prin distribuitori europeni – o practică comercială obișnuită, dar care distorsionează statistica bilaterală directă.
Chiar și înaintea acestei măsuri, exporturile moldovenești către SUA dădeau semne de slăbiciune. În primele luni ale anului 2025, livrările s-au redus, în special din cauza volatilității cererii globale și a disfuncțiilor în lanțurile de aprovizionare.
Aplicarea tarifului de 10% în perioada mai-iulie a agravat situația, iar tariful de 25% venit în august nu face decât să accentueze vulnerabilitățile unui exportator mic, dar dinamic, cum este Republica Moldova.
Pentru întreprinderile din domeniul textil, electronică sau industria ușoară, tariful poate duce la pierderea competitivității și la necesitatea reorientării comerciale rapide spre alte piețe. Această presiune vine într-un moment în care majoritatea acestor afaceri deja se confruntă cu provocări logistice, costuri de producție în creștere și incertitudine geopolitică regională.
Economiștii atrag atenția că, înainte de aplicarea unor bariere comerciale de amploare, este esențială o evaluare tehnică detaliată. Fluxurile comerciale reale nu sunt întotdeauna cele reflectate în tabelele statistice brute. De aceea, se cere o renegociere a regimului comercial moldo-american, pe baza datelor ajustate și în parteneriat cu instituțiile specializate internaționale.
Până atunci, mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne expus unei decizii care nu reflectă realitatea economică bilaterală și riscă să afecteze negativ zeci de producători care și-au construit exporturile pe relația cu SUA.
Pentru analiza completă, descarcă comentariul integral de pe expert-grup.org.