De ce gestionarea creanțelor bugetare devine esențială în contextul reformelor economice și al parcursului european?
Republica Moldova traversează o etapă de transformări economice profunde, într-un context marcat de presiuni externe și de angajamente ambițioase privind integrarea europeană. În pofida progreselor înregistrate în domeniul colectării veniturilor bugetare și combaterii economiei informale, un subiect rămâne în continuare alarmant: datoriile masive ale agenților economici față de bugetul public, se arată într-un comentariu semnat de Iurie Gotișan, director de program la Expert-Grup.
Potrivit celor mai recente date, arieratele la Bugetul Public Național (BPN) – care include Bugetul de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală și Bugetele Locale – se ridică la peste 11,5 miliarde lei, echivalentul a 3,6% din PIB prognozat pentru 2024. Mai grav este faptul că această sumă reprezintă peste 17% din veniturile fiscale anuale ale statului, într-un sistem deja vulnerabil, în care veniturile publice abia ating 20% din PIB, mult sub media de 40% din Uniunea Europeană.
Problema nu este una nouă. O mare parte din aceste datorii au o „istorie” de peste un deceniu, multe dintre ele datând din perioada fraudelor bancare și a colapsului financiar ce a urmat. Cele mai mari restanțe provin din partea unor companii aflate în insolvabilitate sau faliment, iar procesul de recuperare a datoriilor este adesea blocat de lipsa unor mecanisme eficiente și, nu de puține ori, de complicități politice și scheme de evaziune fiscală.
Informațiile publicate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) sunt revelatoare: primii 10 datornici aflați în proceduri de insolvabilitate cumulează 3,2 miliarde lei, sumă comparabilă cu bugetul întregului Minister al Afacerilor Interne. Cazul cel mai notoriu este al unei firme cu capital străin, aflată în proces de faliment din 2023, care datorează statului aproximativ 640 milioane lei și care, potrivit unor investigații jurnalistice, a fost implicată în scheme de spălare de bani precum „Laundromatul rusesc” și „Furtul miliardului”.
Mai mult decât o simplă problemă fiscală, volumul imens al creanțelor neîncasate reprezintă un pericol sistemic: afectează capacitatea statului de a investi în infrastructură, educație sau sănătate, amplifică presiunile inflaționiste, crește riscul de instabilitate socială și politică și subminează încrederea mediului de afaceri și a investitorilor.
Cu o datorie publică totală de peste 126 miliarde lei, Moldova riscă să se confrunte cu o spirală a dezechilibrelor: „deficite gemene” în creștere (bugetar și comercial), scădere a competitivității economice și deprecierea monedei naționale. În acest context, fortificarea managementului creanțelor bugetare devine un imperativ pentru autorități – nu doar ca exercițiu de corectitudine fiscală, ci ca instrument strategic de stabilitate economică și de avansare pe calea integrării europene.
Experții recomandă o reformare profundă a mecanismelor de recuperare a creanțelor, dar și o mai mare transparență în ceea ce privește debitorii mari, istoria acumulării datoriilor și implicarea instituțiilor publice în monitorizarea și soluționarea acestor cazuri. Totodată, este esențială consolidarea capacităților instituționale ale SFS și a sistemului judiciar pentru a reduce litigiile neproductive și tergiversările procedurale.
Pe măsură ce Moldova înaintează spre UE, reforma fiscală trebuie să devină nu doar o prioritate administrativă, ci și un angajament politic ferm în direcția unei economii sănătoase, predictibile și reziliente.
Nota analitică integrală poate fi descărcată aici: Descarcă nota