Republica Moldova a făcut pași concreți în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar provocările rămân numeroase și profunde. Cel de-al doilea Raport de Monitorizare Independentă privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene, lansat de Expert-Grup în parteneriat cu IPRE, Institutum Virtutes Civilis și Fundația „Friedrich Ebert”, oferă o radiografie detaliată a progreselor și blocajelor întâmpinate în domenii-cheie pentru integrarea europeană.
Documentul evaluează perioada 1 iulie 2024 – 31 mai 2025 și analizează 12 capitole tematice esențiale pentru aderare, din așa-numitul cluster „Elementele fundamentale”, de la democrație și justiție, până la economia de piață și politicile sociale.
Unde s-au făcut progrese
Potrivit raportului, Moldova a înregistrat un scor mediu general de 3,2 din 5, ceea ce reflectă inițierea majorității reformelor și o evoluție pozitivă în multe domenii. Un exemplu notabil este lupta împotriva corupției, unde Procuratura Anticorupție a crescut semnificativ numărul de dosare trimise în judecată, inclusiv împotriva unor figuri politice de rang înalt.
De asemenea, drepturile fundamentale au fost consolidate prin operaționalizarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței și prin îmbunătățirea reprezentării femeilor în viața politică. Moldova a urcat astfel pe locul 7 în Clasamentul Global al Egalității de Gen 2025.
În domeniul economic, lansarea Programului de reducere a muncii nedeclarate, reforma Inspecției Muncii și adoptarea legii freelancerilor au marcat pași importanți pentru formalizarea pieței muncii. La nivel statistic, Biroul Național de Statistică a făcut progrese în alinierea metodologiilor și datelor la cerințele Eurostat.
Probleme structurale și priorități
În ciuda acestor realizări, raportul evidențiază și o serie de vulnerabilități serioase. Capacitatea administrativă scăzută, salariile mici din sectorul public și lipsa de personal continuă să frâneze implementarea reformelor. În justiție, de exemplu, este nevoie de un cadru mai incluziv și transparent pentru consultările publice legate de procesele electorale.
Libertatea presei este un alt domeniu cu probleme – scorul fiind de doar 2,6 din 5. Persistă riscurile privind suspendarea licențelor de emisie pe criterii netransparente, contrar standardelor europene. În acest context, se cere adoptarea unei Legi moderne a presei și revizuirea mecanismelor de sancționare.
Pe partea socială, deși Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a crescut semnificativ plasarea în câmpul muncii, persistă un dezechilibru cronic între cererea și oferta de forță de muncă, în special în rândul persoanelor fără calificări.
În ceea ce privește politica salarială, deși salariul minim a fost majorat la 5.500 lei (și 6.000 lei pentru sectorul real), decalajul salarial de gen rămâne ridicat – 38% în IT și 34,6% în finanțe – iar pensia medie a femeilor este cu peste 700 de lei mai mică decât a bărbaților.
Un apel la coeziune și responsabilitate
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a subliniat în cadrul lansării raportului că „integrarea europeană este un proiect al întregii societăți” și a cerut continuarea parteneriatului cu societatea civilă pentru „a construi o Moldovă dreaptă, sigură și prosperă”. La rândul său, reprezentanta UE la Chișinău, Katerina Fatsea, a reiterat că implicarea activă a societății civile este esențială pentru succesul procesului de aderare.
Ce urmează
Autorii raportului avertizează că următorul test pentru Moldova va fi raportul oficial de extindere al Comisiei Europene, așteptat în toamna acestui an. Până atunci, eforturile trebuie să se concentreze pe fortificarea instituțiilor publice, creșterea transparenței, reducerea inegalităților sociale și modernizarea mecanismelor de consultare publică și protecție a presei.
Pentru analiza completă a celor 12 capitole și toate prioritățile pentru perioada următoare, accesați:
👉 Raportul integral