Relațiile transatlantice traversează un moment de tensiune fără precedent după ce președintele american Donald Trump a condiționat integritatea NATO de „achiziția” Groenlandei. În timp ce liderii europeni avertizează că o astfel de mișcare ar însemna „sfârșitul Alianței”, Secretarul General Mark Rutte încearcă să tempereze criza, mutând atenția către noile ținte de cheltuieli militare de 5% din PIB.
Groenlanda: De la „interes imobiliar” la necesitate psihologică
Președintele SUA, Donald Trump, a readus în prim-plan dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, folosind un limbaj extrem de dur la adresa aliaților. Trump a sugerat că Statele Unite ar putea fi puse în situația de a alege între „anexarea Groenlandei și menținerea integrității NATO”, numind controlul asupra insulei drept o „necesitate psihologică” pentru securitatea americană.
Reacția Europei a fost promptă și severă. Andrius Kubilius,Șeful Apărării UE, a avertizat că o preluare militară ar reprezenta „sfârșitul NATO”, având un impact negativ profund și iremediabil asupra relațiilor transatlantice. Guvernul Danemarcei a reiterat că un astfel de act ar distruge fundamentul alianței. Iar Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, s-a angajat să intensifice eforturile de apărare, dar strict sub umbrela NATO, respingând orice formă de anexare.
Mark Rutte: „NATO nu este în criză”
În ciuda retoricii incendiare de la Washington, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a adoptat o poziție conciliantă. Aflat într-o vizită în Croația, Rutte a declarat că NATO „nu este deloc în criză” și a lăudat presiunea exercitată de Trump pentru creșterea bugetelor de apărare.
„Donald Trump face lucrurile corecte pentru NATO încurajându-ne pe toți să cheltuim mai mult”, a declarat Rutte, referindu-se la noua țintă de 5% din PIB pentru apărare, o creștere masivă față de pragul actual de 2%.
Pentru a calma temerile SUA privind securitatea în regiunea Arctică, aliații (inclusiv Marea Britanie și Germania) discută deja despre suplimentarea desfășurărilor militare în zonă, încercând să contracareze influența Rusiei și a Chinei prin cooperare, nu prin schimbări de frontieră.
Germania și Franța se ceartă pe un împrumut de 90 mld. € pentru Ucraina
În timp ce NATO gestionează criza Groenlandei, Uniunea Europeană este blocată într-o dispută internă privind utilizarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Franța, susținută de Grecia și Cipru, insistă pe o clauză strictă „Buy European”, argumentând că fondurile trebuie să susțină industria de apărare de pe continent.
Germania și Olanda cer permisiunea ca Ucraina să poată cumpăra arme din SUA (sisteme Patriot, piese pentru F-16), argumentând că industria europeană nu poate produce aceste echipamente în timpul util necesar pe front.
Iar Olanda propunea alocarea a 15 miliarde de euro special pentru achiziții din afara UE.
Trump impune 25% pe orice comerț cu partenerii Iranului
Pe plan economic global, Donald Trump a semnat un ordin considerat „final și decisiv”: o taxă vamală de 25% pentru orice țară care face afaceri cu Iranul. Măsura lovește direct parteneri comerciali majori ai SUA, precum China, Emiratele Arabe Unite și India.
China a condamnat imediat decizia, numind-o „sancțiune unilaterală ilicită”, în timp ce Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, soldate deja cu peste 648 de morți.
Surse: politico.eu, theguardian.com, elpais.com