Pe scurt, din presa internațională

România s-ar putea oferi să plătească pentru prezența trupelor americane

Președintele României, Nicușor Dan, s-a oferit ca țara sa să contribuie financiar la menținerea și, eventual, extinderea prezenței militare americane pe teritoriul românesc. „Vrem să avem mai mulți militari americani și capabilități mai letale”, a declarat Nicușor Dan pentru Financial Times.

În prezent, în România se află 1.172 de militari americani, față de 1.700 anterior. Președintele a subliniat importanța strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța. S-a angajat să consolideze apărarea la Marea Neagră fără a escalada tensiunile. Potrivit lui Nicușor Dan, relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit după tensiunile provocate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Ce înseamnă pentru Republica Moldova. Neutralitatea constituțională a Moldovei o ține în afara acestor aranjamente militare. Securitatea României o privește însă direct, pe câteva planuri.

Prin România, care este principalul partener comercial al Moldovei, trec cele mai multe rute de export spre Uniunea Europeană, de la punctele de frontieră de pe Prut până la portul Constanța. O prezență militară aliată mai solidă la Marea Neagră înseamnă rute maritime mai sigure pentru mărfurile moldovenești și pentru tranzitul de cereale ucrainene prin Moldova.

Investitorii străini judecă regiunea ca întreg. Rapoartele europene recente arată că incertitudinea geopolitică generată de războiul din Ucraina descurajează investițiile străine directe în Moldova. Un flanc estic al NATO mai stabil, chiar la granița de vest a Moldovei, poate atenua o parte din această percepție.

Oferta Bucureștiului de a plăti pentru prezența americană vine într-un moment în care România are cel mai mare deficit bugetar din UE. Asta arată cât de prioritară a devenit securitatea pentru statele din regiune, chiar în condiții de austeritate fiscală.

Marea Britanie: reapare dezbaterea despre „liniile roșii” ale Brexitului

Nick Thomas-Symonds, fostul negociator-șef al lui Keir Starmer în relația cu Bruxelles-ul, cere ca „liniile roșii” post-Brexit să fie reconsiderate la următoarele alegeri, în interesul creșterii economice, relatează Politico Europe. Aceste limite exclud participarea Marii Britanii la piața unică, la uniunea vamală și libera circulație a persoanelor.

„Trebuie să avem acum o dezbatere despre ce vrem să facem de aici înainte”, a spus Thomas-Symonds. El a adăugat că birocrația post-Brexit, despre care a discutat cu mediul de afaceri, „nu ne ajută să creștem economia”, iar „potențialul de creștere este semnificativ”. Thomas-Symonds a cerut transparență: „Nu putem avea din nou o dezbatere în abstract.”

Intervenția vine după ce Chris Ward a declarat că liniile roșii merită „o pensionare demnă”. Ward este fost ministru în Cabinet Office și consilier politic de lungă durată al lui Starmer, care a contribuit chiar la formularea acestor limite. Potrivit aceleiași surse, și Rachel Reeves, fosta ministră a finanțelor în guvernul Starmer, susține revenirea în UE. Premierul Andy Burnham se confruntă cu scepticismul din propriul Cabinet, iar Nigel Farage i-a calificat abordarea drept „o trădare totală”.

Constructorii auto chinezi ar putea salva oțelăria europeană

Extinderea producției constructorilor auto chinezi în Europa ar putea salva furnizorii aflați în dificultate, în timp ce producătorii locali își reduc activitatea. Așa crede Herbert Eibensteiner, directorul general al grupului austriac Voestalpine, citat de Financial Times. Europa produce în prezent aproximativ 12 milioane de autoturisme pe an, față de 15 milioane în 2017.

„Când [chinezii] vin și produc mașini, poate fi ceva pozitiv”, a spus Eibensteiner, referindu-se la BYD: „Sunt foarte aproape de noi, în Ungaria… și e logic să-i vedem ca pe un nou client.” BYD, Xpeng, Chery și SAIC își extind producția europeană înaintea noilor reguli propuse de UE. Acestea ar impune ca vehiculele subvenționate să aibă cel puțin 70% componente produse local. Eibensteiner se așteaptă ca nivelul de 12 milioane de vehicule să devină „noua normalitate” și spune că „deocamdată, piața europeană este sănătoasă”.

În paralel, acordul franco-german privind decarbonizarea a slăbit propunerile privind oțelul cu emisii reduse de carbon, ceea ce îngrijorează industria siderurgică germană în privința locurilor de muncă.

Spania: prima grevă generală din ultimii 14 ani, împotriva crizei locuințelor

Milioane de spanioli s-au alăturat miercuri unei greve generale de 24 de ore, relatează The Guardian. Până la prânz, asociațiile de chiriași revendicau aproximativ 4 milioane de participanți. Greva vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor generale, după care partidul de extremă dreaptă Vox ar putea intra la guvernare.

Sindicatele au raportat o participare de 90% în industria auto și în porturi. Cele mai ample proteste au avut loc în Catalonia și Andaluzia. Chiriile au crescut cu 80% într-un deceniu. „Noi, lucrătorii, care suntem și chiriași sau plătim credite ipotecare, avem puterea de a opri producția și de a bloca economia”, a declarat Sandra Mora, de la Sindicatul Chiriașilor din Madrid.

Unai Sordo, liderul Comisiilor Muncitorești, a spus: „Există o problemă care fracturează țara, iar aceasta este dificultatea multor oameni de a avea acces la o locuință.” Premierul Pedro Sánchez a susținut greva. Președinta regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso, i-a acuzat pe greviști că „țin cetățenii ostatici”.

Scroll to Top