Compensații la energie pentru iarnă, o nouă rută pentru cereale spre România și scumpirea banilor în Ucraina. Moldova intră în noiembrie cu ochii pe decizia BNM de joi.

REPUBLICA MOLDOVA

Compensațiile pentru iarnă: înscrierea a început

Din 2 noiembrie, gospodăriile se pot înscrie pentru compensațiile la energie pe sezonul rece 2026–2027, online pe compensatii.gov.md sau prin asistentul social. Termenul-limită este 27 noiembrie. Sumele lunare maxime sunt de 1.000 de lei pentru gaz și energie termică și de 800 de lei pentru electricitate sau lemne. Compensația minimă e de 500 de lei, iar suma exactă depinde de gradul de vulnerabilitate energetică al gospodăriei, calculat după o formulă elaborată împreună cu PNUD.

Autoritățile estimează 660–670 de mii de gospodării beneficiare, față de circa 622 de mii sezonul trecut, și un cost de 2,6–2,7 miliarde de lei. Pentru 2026 Guvernul a prevăzut 550 de milioane de lei și negociază cu partenerii externi bani în plus. Dacă aceștia nu vin, cheltuiala va fi acoperită integral din bugetul național. Criteriile de eligibilitate rămân, deocamdată, cele cunoscute: fără autoturism mai nou de 3 ani, dividende sub 150.000 de lei pe an, imobile cu valoare cadastrală sub 1 milion de lei.

Pentru un buget care trebuie să taie cheltuieli în 2027, compensațiile sunt unul dintre cele mai mari capitole de cost. Cu tarife la gaz și căldură majorate din 1 octombrie, nevoia de sprijin crește odată cu frigul.

Cerealele primesc o nouă poartă spre România

Moldova și România au convenit ca tranzitul cerealelor, inclusiv al celor din Ucraina care trec prin Moldova, să fie permis și prin punctul Costești–Stânca. Scopul este reducerea aglomerației la frontieră și diversificarea rutelor. Transportatorii trebuie să se programeze în prealabil în sistemul electronic BQS. Potrivit Serviciului Vamal, într-o singură zi au fost procesate 2.928 de camioane în ambele sensuri, iar cozile de la Sculeni și Giurgiulești s-au redus.

Firmele: prețurile cresc, vânzările stagnează

Soldurile conjuncturale ale Biroului Național de Statistică (BNS) pentru trimestrul IV, analizate de expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță, arată o economie care mai degrabă așteaptă decât crește. Managerii se așteaptă la vânzări stabile (sold 0%), la o ușoară scădere a numărului de angajați (−3%) și la creșteri de prețuri (+8%). Diferența dintre așteptările de preț și cele de vânzări s-a lărgit la 8 puncte, de la 2 puncte în trimestrul III. Pe scurt, firmele vor să scumpească, dar nu cred că vor vinde mai mult.

Cererea insuficientă rămâne principala constrângere, invocată de 70,5% dintre firmele care raportează limitări. Construcțiile (+13%) și industria prelucrătoare (+9%) sunt cele mai optimiste, iar comerțul și serviciile stagnează. Diferența dintre firmele mari și cele mici s-a inversat față de începutul anului: firmele mari se așteaptă la vânzări în creștere (+13%), microîntreprinderile la scădere (−3%).

Agricultura: câmpul crește, gospodăriile se golesc

Producția agricolă globală a crescut cu 11,5% în ianuarie–septembrie, arată BNS, cu un plus de 13% la producția vegetală. Zootehnia arată însă o mutare de structură. La 1 octombrie, efectivul de vaci de lapte era cu 10,6% mai mic decât acum un an, iar în gospodăriile populației producția de lapte a scăzut cu 7,6%. Întreprinderile agricole cresc în schimb: laptele +15,7%, greutatea vie a animalelor +24,1%, efectivul de porci +54,6%. Creșterea animalelor trece de la ogradă la fermă.

Tot pe agricultură: 891 de întreprinderi agricole au primit credite preferențiale de 748 de milioane de lei. Pentru exportatori a fost anunțat un nou concurs de granturi BRIDGE Export, de 16 milioane de lei.

CONTEXTUL REGIONAL

România: deficit sub plan, dar dobânzi mai scumpe

Ministerul Finanțelor de la București raportează un deficit de 3,81% din PIB după nouă luni (78,3 miliarde de lei), față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Deficitul din trimestrul III a fost cu 4,1 miliarde de lei sub nivelul programat. Pe 30 octombrie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară și a păstrat ținta anuală de 6,2% din PIB. Investițiile au crescut puternic, plățile din fonduri UE (inclusiv PNRR) urcând cu 68,6%. Dobânzile plătite la datoria publică au urcat însă cu 44,5%, la 21,3 miliarde de lei în trimestrul III.

Ucraina: a treia majorare de dobândă la rând și recesiune în prognoză

Pe 29 octombrie, Banca Națională a Ucrainei (NBU) a ridicat rata de referință de la 16% la 16,5%. Este a treia majorare consecutivă, după cele din iulie și septembrie. Banca centrală invocă accelerarea inflației, înrăutățirea așteptărilor inflaționiste, căderea exporturilor din cauza atacurilor rusești asupra logisticii maritime și întârzierea asistenței financiare internaționale.

Noua prognoză e semnificativ mai sumbră: PIB în scădere cu 0,4% în 2026, față de o creștere de 1,8% estimată anterior, și o inflație de 12,5%, față de 10%. Pentru Moldova, Ucraina e atât partener comercial, cât și culoar de tranzit, iar o economie ucraineană în contracție înseamnă și presiune pe rutele de export prin Moldova, cum arată deja cozile de cereale de la frontieră.