Nepregătit să facă față încercărilor Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova prin sistarea furnizării de gaze în regiunea transnistreană, guvernul a lansat câteva inițiative, unele controversate, pentru a ameliora criza. Printre acestea se numără naționalizarea unor companii strategice din sectorul energetic, cum ar fi Moldovagaz, care, deși nu deține capacități de achiziție a gazelor, are datorii semnificative de 11 miliarde de dolari. O altă propunere este construcția unei centrale pentru producția de energie electrică. Este important de menționat că aceste măsuri improvizate nu sunt incluse nici în Strategia Energetică 2030, nici în conceptul noii strategii energetice, aflate în proces de elaborare, ce vizează orizontul anului 2050.
De cealaltă parte, guvernarea actuală este criticată pentru presupuse politici inadecvate de protecție a consumatorilor pe perioada crizei energetice. Unele voci susțin că, pe vremea fostului premier, ajutorul social era la același nivel (500 de lei), însă puterea de cumpărare era mai mare. Totuși, astfel de afirmații trebuie privite cu scepticism. În trecut, ajutoarele guvernamentale erau mai degrabă simbolice, orientate spre un grup restrâns de persoane, inclusiv către populația din regiunea transnistreană.
Guvernarea PAS, confruntată constant cu diverse crize – pandemice, energetice și politice – a implementat un mecanism de sprijin pentru combaterea sărăciei energetice. În 2022, aproape toți cetățenii au beneficiat de ajutoare directe la facturi, iar din 2023 a fost creat Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, destinat compensațiilor pentru categoriile vulnerabile. Recent, autoritățile explorează posibilitatea introducerii unui nou mecanism, bazat pe compensații în numerar.
Până în toamna anului 2023, și Primăria Chișinău aloca anual 80-90 de milioane de lei pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din capitală. Totuși, după ce primarul în funcție a obținut un al doilea mandat, aceste fonduri au fost redirecționate către alte priorități, cum ar fi organizarea de evenimente culturale și reabilitarea infrastructurii urbane.
Subvențiile energetice au crescut semnificativ din 2022, depășind 7 miliarde de lei în 2023 – o creștere de aproape șase ori față de guvernările anterioare. Cu toate acestea, trebuie remarcat și impactul negativ al acestor subvenții asupra mediului. Republica Moldova și-a asumat, prin Acordul de la Paris, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030. În acest context, subvențiile pentru consumul ridicat de energie fosilă riscă să contravină acestor angajamente.
Chișinăul, cu o concentrație medie anuală de particule fine PM2.5 de peste 20 µg/m³, este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, ceea ce subliniază necesitatea unor politici mai sustenabile pentru reducerea poluării și a consumului de energie din surse neregenerabile.
Mihai Roșcovan