Banca Mondială: Perspectiva economică globală în timpul Pandemiei COVID-19 – o lume schimbată

0
216

Perspectivele economice globale de după pandemia de COVID-19 au fost descrise de specialiștii Băncii Mondiale într-un amplu raport, în iunie 2020. Pandemie, Recesiune – Criza economică globală – sunt cuvintele cheie în prognozele experților.

Pe măsură ce starea sănătății populației se agravează și numărul deceselor cauzate de noul coronavirus crește, daunele economice sunt deja evidente și reprezintă cel mai mare șoc economic pe care l-a cunoscut lumea în ultimele decenii.

Raportul Perspectivelor Economice Globale realizat de Banca Mondială în iunie 2020 descrie atât perspectivele imediate, cât și daunele provocate pe termen lung pentru perspectivele de dezvoltare.

Previziunea principală prevede o contracție de 5,2 la sută a PIB-ului global în 2020.  În ciuda eforturilor extraordinare ale guvernelor de a combate declinul cu sprijinul politicii fiscale și monetare, cea mai profundă recesiune globală din ultimele decenii urmează să se producă. La scară mai largă, se preconizează că recesiunile grave declanșate de pandemie vor lăsa cicatrici durabile și anume investiții mai mici, eroziunea capitalului uman prin munca pierdută, școlarizarea și fragmentarea legăturilor comerciale și de aprovizionare la nivel mondial.

Pentru țările emergente și țările în curs de dezvoltare, este esențială consolidarea sistemelor de sănătate publică, abordarea provocărilor pe care le prezintă riscurile și implementarea reformelor care vor susține o creștere puternică și durabilă odată ce criza de sănătate va scădea.

Contracția istorică a venitului pe cap de locuitor

Se preconizează că economiile avansate vor scădea cu 7%. Această scădere va influența perspectivele piețelor emergente și a economiilor în curs de dezvoltare, care se estimează că se vor contracta cu 2,5% atâta timp cât se va face față elucidării focarelor interne ale virusului. Aceasta ar reprezenta cea mai slabă performanță a acestui grup de economii în ultmii șaizeci de ani.

„Criza scoate în evidență necesitatea unei acțiuni urgente pentru a amortiza consecințele economice și cele asupra sănătății populației, pentru a proteja comunitățile vulnerabile și pentru a pregăti scena pentru o redresare durabilă.”

Fiecare regiune este supusă unor încetiniri semnificative în creștere. Asia de Est și Pacificul vor crește cu 0,5%. Asia de Sud se va contracta cu 2,7%, Africa Subsahariană cu 2,8%, Orientul Mijlociu și Africa de Nord cu 4,2%, Europa și Asia Centrală cu 4,7%, iar America Latină cu 7,2%. Se preconizează că aceste crize vor inversa ani de progres în direcția obiectivelor de dezvoltare și vor aduce zeci de milioane de oameni în sărăcie extremă.

Experții sunt de părerea că piețele emergente și economia țărilor în curs de dezvoltare vor fi bulversate de perturbări semnificative în mai multe direcții și anume: presiunea asupra sistemelor slabe de îngrijire a sănătății, scăderea comerțului și a turismului, a remitențelor și a fluxurilor de capital, la fel, va crește nivelul de îndatorare. Exportatorii de energie sau de mărfuri industriale vor fi afectați într-o mai mare măsură. Cererea de metale și de mărfuri legate de transport, cum ar fi cauciucul și platina, utilizate în industria constructoare de mașini sunt, de asemenea, în scădere. Deși piețele agricole sunt bine aprovizionate la nivel global, restricțiile comerciale și întreruperile în lanțul de aprovizionare ar putea totuși să creeze probleme în asigurarea cu alimente pentru unele comunități.

Există probabilitatea unor rezultate și mai proaste

Chiar și această perspectivă sumbră este plină de incertitudini. Previziunile presupun că pandemia va scădea, permițând ca măsurile interne de restricție în economiile avansate să poată fi ridicate până la jumătatea anului curent, și mai târziu în țările în curs de dezvoltare. Acest scenariu ar prevedea o renaștere a creșterii globale, deși destul de modest – până la 4,2% în 2021, aceasta fiind perspectiva cea mai optimistă.

Pe de altă parte, întreprinderilor le va fi greu să-și întoarcă datoriile, creșterea riscurilor ar putea duce la creșterea costurilor împrumuturilor, iar falimentele și carențele ar putea crea crize financiare în multe țări. În cadrul acestui scenariu, se așteaptă o scădere  cu aproape 8% în 2020.

Analizând tempoul în care se va depăși criza economică globală, putem înțelege cât de gravă va fi recesiunea. Ritmul accentuat al scăderilor prognozate impune necesitatea implementării unor acțiuni suplimentare de către liderii politici în următoarele luni, pentru a sprijini activitatea economică.

Un alt aspect deosebit de important sunt crizele umanitare și economice pe care recesiunea globală le va cauza în economiile cu sectoare informale extinse, care alcătuiesc o treime din PIB și aproximativ 70% din totalul forței de muncă ocupate în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare. Guvernele trebuie să se gândească la măsuri inovatoare pentru a oferi sprijin lucrătorilor din aceste domenii și pentru a acorda sprijin în vederea rambursărilor de credit a acestor întreprinderi.

Daune pe termen lung pentru producția potențială

Perspectivele economice globale din iunie 2020 arată, dincolo de perspectiva pe termen scurt a consecințelor grave a recesiunii globale, regres în potențialul de producere⁠ – nivelul de producție pe care o economie îl poate atinge la capacitate deplină și forță de muncă deplină – și în productivitatea lucrătorilor. Eforturile de combatere a COVID-19 în economiile emergente și în curs de dezvoltare, inclusiv în economiile cu venituri mici și cu capacitate limitată de asigurare a sănătății, ar putea precipita recesiuni mai profunde și de lungă durată – creând o tendință de încetinire a creșterii potențiale și a productivității pe parcursul a mai multor decenii.

O altă caracteristică importantă la momentul actual este prăbușirea istorică a cererii și a prețurilor la petrol. Prețurile scăzute la petrol, în cel mai bun caz, ar putea stimula inițial creșterea odată cu ridicarea restricțiilor în activitatea economică. Cu toate acestea, chiar și după recuperarea cererii, impactul negativ asupra exportatorilor de energie poate depăși orice beneficii pentru activitatea importatorilor de energie. În plus, salturile recente de preț la petrol pot oferi impuls suplimentar pentru întreprinderi de a lua subvenții pentru energie și a le dezvolta odată ce criza de sănătate va dispărea.

Banca Mondială atenționează asupra acestor perspective neliniștitoare, astfel prioritatea imediată pentru factorii de decizie este diminuarea crizei în sănătatea publică și susținerea, pe termen scurt, a entităților economice. Pe termen lung, autoritățile trebuie să întreprindă programe complexe de reformă pentru a îmbunătăți factorii fundamentali ai creșterii economice odată ce criza va dispărea. De asemenea, se recomandă să se ofere sprijin pentru sectorul privat și suport financiar direct cetățenilor. În această perioadă, țările ar trebui să se concentreze pe susținerea activității economice, sprijinind gospodăriile, companiile și prestarea serviciilor care sunt esențiale.

Coordonarea și cooperarea globală sunt măsuri necesare pentru a încetini răspândirea pandemiei, iar sprijinul internațional oferă cele mai mari șansă pentru atingerea obiectivele în sănătatea publică și pentru a permite o redresare globală potrivită.