Un element cheie în competiția de pe piețele dezvoltate, implicit pe cea europeană, este proprietatea intelectuală. În cazul exporturilor aceasta se referă în primul rând la mărci, indicații geografice, brevete etc. Adică, acele elemente ce simbolizează calitatea și unicitatea produsului, care, în ultimă instanță îl face mai competitiv. Acest domeniu este protejat la nivel internațional de sistemul de proprietate intelectuală. Despre cum acest sistem, încă puțin cunoscut în Republica Moldova, poate contribui la sporirea competitivității mărfurilor moldovenești și cum DCFTA contribuie la proliferarea proprietății intelectuale, ne-a relatat Lilia Bolocan, director general al Agenției pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI).
- Dnă Lilia Bolocan, deși AGEPI există de mai mult timp, proprietatea intelectuală este încă un domeniu puțin cunoscut pentru publicul larg, inclusiv pentru oamenii de afaceri. S-a schimbat această percepție de la intrarea în vigoare a DCFTA?
Drepturile de proprietate intelectuală sunt reflectate în Acordul de Asociere alături de alte sectoare ce vizează aspectele comerciale ale relației dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi sunt parte a titlului V „Comerţul şi Aspectele legate de Comerţ”, care vizează instituirea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Acordul ZLSAC sau DCFTA).
Anume această parte a Acordului de Asociere este aplicată, cu titlu provizoriu, din data de 1 septembrie 2014, imediat după semnarea la data de 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere.
Deși nu avem studii recente privind percepția populației față de Proprietatea Intelectuală (PI), totuși, bazându-ne pe unele cifre ce țin de activitatea în domeniul a AGEPI dar și a altor actori implicați însistemul de protecție și respectare a Drepturilor pentru Proprietatea Intelectuală (DPI), putem conchide că acesta înregistrează un trend pozitiv. Astfel, în ultimii ani a crescut considerabil numărul de persoane care accesează pagina web a AGEPI, solicită consultanță și servicii în domeniul PI.
Un indicator elocvent este interesul prezentat de către diferite categorii de persoane pentru organizarea unor seminare sau ateliere de lucru tematice axate pe subiecte concrete, ca de exemplu: cum să înregistrezi o marcă, un design industrial, sau o indicație geografică în RM și în UE.
A crescut semnificativ
interesul pentru asigurarea protecției obiectelor de PI la frontieră dar și
interesul consumatorilor față de produsele originale și cu proveniența
stabilită.
Crește numărul școlilor și universităților interesate de organizarea unor
lecții în domeniul PI și chiar a unor cursuri introductive în domeniu.
- Cum a influențat Acordul de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova evoluția acestui domeniu în țara noastră?
Republica Moldova s-a angajat să asigure pe teritoriul său nivelul de protecție al proprietății intelectuale similar celui existent în UE începând din 1994, când a fost semnat Acordul de parteneriat cu UE. Pe parcursul a mai multor ani, sistemul de protecție și respectare a drepturilor de proprietate intelectuală a fost supus unor transformări și modernizări extinse, care au inclus atât cadrul juridic, cât și cel instituțional și tehnologic de protecție și respectare a drepturilor de proprietate intelectuală. Procesul de armonizare la standardele UE, deși unul dificil și anevoios, a fost unul de succes, ceea ce a permis ca, la momentul inițierii negocierilor asupra Acordului pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), Republica Moldova să se prezinte la masa de negocieri ca un partener egal, discuțiile având la bază principii și standarde acceptate de ambele părți.
În contextul intensificării procesului de integrare europeană, în perioada 2011 – 2014, eforturile au fost concentrate pe realizarea recomandărilor cheie ale Comisiei Europene pentru inițierea negocierilor asupra DCFTA, negocierea Acordului dintre Republica Moldova și UE cu privire la protecția indicațiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare, efort culminat cu semnarea de către Republica Moldova, la 28 iunie 2014, a Acordului de Asociere care la Titlul V, capitolul 9 (Drepturile de proprietate intelectuală) stipulează angajamentele asumate de către Moldova și UE în materie de proprietate intelectuală.
Apropierea Republicii Moldova de Organizația Europeană de Brevete (OEB) și semnarea la 16 octombrie 2013 a unui Acord de validare a brevetelor europene a constituit un pas important pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul european de brevete. Astfel, conform acestui acord bilateral, care a intrat în vigoare în 2015, solicitanții își pot valida cererile de brevet european și brevetele acordate de OEB pe teritoriul Republicii Moldova, deși țara noastră nu este stat contractant al Convenției brevetului european.
Importante realizări au fost înregistrate și la capitolul consolidarea capacităților instituționale ale subiecților implicați în protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Și aici asistența UE a fost una consistentă, în special prin implementarea Proiectului Twinning „Suport în implementarea şi realizarea drepturilor de PI în Republica Moldova” și ulterior prin intermediul proiectului UE de asistență tehnică care a fost lansat în noiembrie 2016 si s-a închis la 6 noiembrie curent. Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea modului de aplicare a cadrului legal și de reglementare în domeniul protecției și asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova și cu suportul acestuia am reușit să implementăm mai mute activități orientate spre consolidarea capacității sectorului public și privat de a beneficia de oportunitățile oferite de acordul de asociere.
- Care este locul proprietății intelectuale în RM față de țările din UE?
Sistemul de Proprietatea intelectuală din RM este astăzi aliniat la standardele europene și internaționale. Legislația de PI a fost ajustată la acquis-ul comunitar, au fost implementate mecanisme și proceduri de acordare a protecției și asigurare a respectării drepturilor de PI similare celor existente în UE, fapt recunoscut și de partenerii europeni. Astăzi putem afirma că utilizatorii sistemului de PI din RM se pot bucura de aceleași drepturi și obligații în ceea ce ține de protecția și respectarea DPI.
Totuși, având în vedere că sistemul de PI din RM este relativ tânăr, utilizarea acestuia de către agenții economici din RM este relativ scăzută în comparație cu situația din UE care are o tradiție de peste 100 de ani de implementare a valorilor în domeniul PI.
- Ce beneficii obține Republica Moldova în planul proprietății intelectuale de pe urma DCFTA?
Printre cele mai importante realizări înregistrate în ultimii ani, trebuie să menționăm, în primul rând, armonizarea legislației naționale de proprietate intelectuală și ajustarea acesteia la standardele europene și internaționale în domeniu.
Astfel, Republica Moldova a reușit să-și ajusteze cadrul regulator în domeniul PI la legislația internațională și europeană, iar unul dintre cele mai importante avantaje de pe urma acestei armonizări este uniformizarea cadrului regulator din Republica Moldova și UE.
Astfel, întreprinderile din Republica Moldova, dar și cetățeanul simplu, se pot bucura pe teritoriul țării de aceleași drepturi și se supun acelorași rigori ca și cei din spațiul european, iar valorile europene în materie de proprietate intelectuală au căpătat un suport juridic consistent pentru a fi promovate cu succes în Moldova.
Deschiderea pieței UE creează oportunități mari pentru agenții economici din Moldova, oferind acces la cea mai mare piață de desfacere cu peste 500 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, UE prezintă un potențial economic cu peste 20 de milioane de întreprinderi, iar eliminarea frontierelor pentru circulația bunurilor și serviciilor dintre RM și UE presupune, la rândul său, o concurență acerbă.
Pentru a face față acestei concurențe și pentru a-și consolida poziția pe piață, întreprinderile din RM trebuie să devină mai competitive și să-și fortifice potențialul tehnologic și inovator. Proprietatea intelectuală poate oferi o valoare adăugată produselor și serviciilor, inclusiv celor destinate exportului, iar uniformitatea reglementărilor în cele două teritorii, facilitează accesul companiilor la sistemul de protecție a PI pe teritoriul UE.
Un instrument de susținere a exportului produselor din RM pe piața UE este oferit de Acordul dintre UE și RM cu privire la protecția Indicațiilor Geografice (IG) pentru produsele agricole și alimentare din 26 iunie 2012, care de asemenea a devenit parte a Acordului de Asociere. Grație acestui Acord, se asigură, pe principii de reciprocitate, protecţia indicaţiilor geografice ale RM în toate statele UE, fără a repeta procedura destul de complexă şi costisitoare ce ţine de înregistrarea IG pe teritoriul european. Astfel, IG înregistrate conform legislaţiei naţionale, beneficiază de protecție pe întreg teritoriul UE.
- Dacă ne referim la comerț, cum proprietatea intelectuală poate influența competitivitatea produselor moldovenești?
În condițiile unei economii de piață dezvoltate în care există concurență și un vădit surplus de ofertă, cruciale sunt două abilități ale întreprinderilor:
Capacitatea de a inova, uimind consumatorul permanent prin noi produse, noi metode de comercializare, noi abordări de marketing și capacitatea de a fi deosebit, diferențiind oferta de ofertele similare ale concurenților.
- Proprietatea intelectuală constituie acea platformă care asigură, pe de o parte, un monopol relativ care are menirea de a stimula producătorii să inoveze în permanență, iar pe de altă parte, asigură un regim juridic robust care permite să fie protejat consumatorul de eventualele produse contrafăcute/piratate.
În context, deosebit de interesantă se prezintă analiza impactului utilizării semnelor distinctive în comerț. Semnele distinctive sunt oricare semne care deosebesc un produs/serviciu de produse/servicii concurente: denumire, design, simbol, culoare, formă, textură, gust, sunet etc., fiind de fapt acele repere după care consumatorul final alege un produs sau un serviciu.
Astfel, un studiu realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în anul 2017 denotă că, spre exemplu, în ramuri precum telefonia mobilă, contribuția mărcilor, design-ului și a altor valori nemateriale la prețul final al unui produs, poate ajunge până la 50%.
Revenind la competitivitatea produselor autohtone nu putem nega faptul că acestea deseori sunt umbrite de produsele de import, prezentate sub semne distinctive incitante și în ambalaj atractiv.
În momentul în care producătorii autohtoni conștientizează acest adevăr, când ei decid să iasă din anonimat și încep să utilizeze mărci, design, indicații geografice, etc., înregistrează creșteri semnificative în vânzări.
- În ce măsură brandul de țară ar putea fortifica pozițiile produselor moldovenești pe piețele externe?
Strategia promovării brandului de țară este pe larg utilizată și de către țările cu economii în dezvoltare, spre exemplu Costa Rica, Africa de Sud sau India. Doar că aici participarea sectorului privat este practic nulă, rolul principal revenind statului. Acest lucru se întâmplă din cauza dezvoltării slabe a sectorului privat și respectiv a resurselor limitate de care dispune acesta. Totuși, rolul sectorului privat în dezvoltarea brandului țării este crucial deoarece numai în condițiile unui parteneriat public-privat scopul campaniilor de promovare a imaginii țării poate fi atins. Statul poate investi milioane în publicitate și promovare, însă dacă producătorii nu vor întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea calității produselor, întreaga campanie de promovare va eșua. Concomitent, producătorii fără susținerea statului nu vor reuși să creeze o campanie de amploare internațională.
Din practica altor țări știm că promovarea imaginii țării poate fi universală cum ar fi campaniile lansate de Dubai, Georgia, Macedonia, Polonia și Turcia la posturile de televiziune internațională în cadrul cărora au fost subliniate climatul investițional favorabil și specificul național al acestor țări în scopul promovării exporturilor și a atragerii investițiilor străine directe. Ea mai poate fi și ramurală, de exemplu campaniile “Incredibila Indie”, “Malaesia – adevărata Asie” și “Africa de Sud este posibil” sau a logoului Espana însoțit de imaginea soarelui folosite pentru promovarea turismului.
Republica Moldova a elaborat încă în anul 2005 logoul național care constă dintr-un cub pe care sunt plasate frunza de vie de culoare roșie-cafenie, diferite forme intersectate (cerc, triunghi, pătrat) de diferite culori: galben, cafeniu, verde de nuanțe deschis-închis. Cubul este însoțit de sloganul Moldova – Discover Us. În 2014, Agenția Turismului a lansat un brand ce reprezintă pomul vieții însoțit de sloganul “Moldova discover the routes of life”, care este promovat pe larg și are drept scop susținerea turismul. Mai sunt întreprinse și alte acțiuni ramurale.
De ce subiectul brandingului de țară este atât de important pentru Republica Moldova!? Deoarece este o țară mică, puțin cunoscută pe plan mondial și pentru a ieși din anonimat ar fi necesară o campanie vastă, pe care nu și-o poate asuma un singur producător. Pe de altă parte, promovarea brandului de țară ar putea servi drept „umbrelă” pentru mărcile individuale, designul și indicațiile geografice autohtone care, la rândul lor, ar putea crea bazele necesare fundamentării brandului țării noastre. Din această simbioză ar putea câștiga atât statul cât și producătorii.
- Ce trebuie şi ce poate să facă un exportator în planul proprietăţii intelectuale pentru a-şi facilita accesul pe piețele UE?
Înainte de a accede pe piețele europene sau oricare alte piețe el trebuie să țină cont de caracterul teritorial al drepturilor de proprietate intelectuală și anume de faptul că în majoritatea cazurilor proprietatea intelectuală este protejată doar în teritoriile unde protecția a fost acordată ( excepție constituie drepturile de autor).
Așadar, înainte de a accede pe piețele europene, agenții economici trebuie să se preocupe de protecția proprietății intelectuale pe teritoriul UE.
Astfel, dacă agentul economic promovează produsele sale sub un semn distinctiv acesta urmează să-l protejeze și în UE. Există două căi în acest sens.
Prima este calea
regională – se depune cerere de înregistrare a unei mărci, a unui design
industrial direct în fața oficiului european de proprietate intelectuală.
A doua cale este cea internațională. Se depune cerere în care se solicită
protecție în mai multe teritorii concomitent, utilizând instrumentul
internațional potrivit, pus la dispoziție de OMPI.
Important este ca producătorii să asigure protecția proprietății lor
intelectuale înainte de a-și lansa afacerea sau de a accede pe o piață sau
alta.
- Vă mulțumim pentru interviu!
Interviu realizat de Ion Chișlea
Articol publicat pe www.dcfta.md
