La patru ani de la intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în pofida rezultatelor pozitive în domeniul comercial, există încă voci care mai contestă importanța lui pentru Republica Moldova.
Nimic surprinzător or acordul a fost din start calificat de către o parte a opiniei publice drept unul cu impact pesimist pentru economia moldovenească. Cum nu s-au adeverit prognozele sumbre ale euroscepticilor moldoveni și de ce este important pentru noi să profităm la maximum de Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, fie în calitatea noastră de oameni de afaceri, fie din perspectiva unui simplu consumator, să vedem pe exemple concrete.
Statisticile vorbesc de la sine
Pentru a elucida progresul generat de acest acord în plan comercial, este suficient de consultat statisticile ultimilor ani privind evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile moldovenești au ajuns anul trecut la 2,425 miliarde de dolari.
Doar în anul 2013 Republica Moldova înregistra un export puțin mai mare, cu trei milioane de dolari, însă acest lucru se întâmpla înainte de embargourile Federației Ruse și de criza economică ce a urmat. Restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă au condus evident în anii următori la o descreștere economică, influențând negativ și exporturile.
Astfel, urmare a embargoului impus de Federația Rusă în a doua jumătate a lui 2014, în acel an au fost exportate mărfuri moldovenești în valoare de 2,339 miliarde de dolari, în scădere deci cu 86 milioane. În 2015, au scăzut și mai mult, până la 1,96 miliarde, or restricțiile comerciale au funcționat pe întreaga perioadă a anului. Însă, déjà în 2016 s-a produs o redresare a situației, exporturile crescând până la 2,044 miliarde iar anul trecut acestea au ajuns la un pas de a înregistra cea mai mare valoare din istorie. Statisticile iarăși arată clar că revenirea rapidă se datorează în primul rând Acordului de Liber Schimb, care a transformat Uniunea Europeană de departe în cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova.
Dacă urmărim structura exporturilor conform țărilor de destinație, constatăm că în 2005 țările Comunității Statelor Independente (CSI) absorbeau jumătate din exporturile moldovenești, pe când cele din UE doar 40 la sută. În 2015 raportul era deja de 61,9% la 25% în favoarea UE pentru ca anul trecut să se ajungă la o proporție de 65,8% din mărfuri , exportate în UE și 19,1 la sută exportate în CSI.
În primele șapte luni
ale anului în curs exporturile moldovenești în CSI au coborât până la o pondere
de 16% iar cele ajunse în Uniunea Europeană dețineau o pondere de 68,7%.
Cifrele vorbesc de la sine, însă scopul DCFTA n-a fost să deturneze exporturile
moldovenești dinspre Rusia spre Uniunea Europeană.
Diversificarea piețelor, obiectiv strategic pentru Republica Moldova.
Piața UE este enormă, de 500 milioane de consumatori, iar intrarea pe ea asigură o diversificare a structurii exporturilor moldovenești astfel încât să nu depindă de livrările în Federația Rusă, care obișnuia să folosească această dependență drept pârghie de presiune. Până la urmă Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană oferă aceleași avantaje ca și cel din cadrul CSI din care face parte și Republica Moldova și cel încheiat recent cu Turcia, lichidând barierele tarifare la introducerea mărfurilor în țările partenere.
Încheierea acordurilor de liber schimb cu un număr cât mai mare de țări este în interesul țării noastre, constată și experții de la German Economic Team (GET), care au calificat politica comercială a Republicii Moldova drept una inteligentă. Evident, deschiderea pieței UE în cadrul Acordului este condiționată expres de racordarea calității produselor moldovenești la standardele UE, așa cum legiuitorii europeni vor să se asigure că cei ce vor consuma produse moldovenești sunt protejați prin standarde de calitate și trasabilitate clară a produselor ce ajung pe rafturile magazinelor țărilor membre UE.
Industria automotive, unul din cei mai mari contribuitori la sporirea exporturilor
În general exporturile moldovenești au sporit cu 18 la sută anul trecut iar 70% din această creștere s-a datorat livrărilor în UE. Din perspectivă sectorială, cel mai mare aport la această creștere l-au avut produsele de origine vegetală și cablajele produse în întreprinderile din sectorul automotive, amplasate în zonele economice libere. Împreună, cele două categorii de exporturi au contribuit cu 59% la creșterea totală.
Și dacă livrările produselor vegetale a crescut uniform în toate direcțiile datorită unui an bun agricol și a prețurilor internaționale superioare la materiile prime, atunci produsele industriei automotive sunt exportate aproape în întregime în UE. Între sporirea comerțului cu Uniunea Europeană și investițiile în industria de cablaje este o legătură directă, de aceea experții GET recomandă continuarea atragerilor de investiții în această ramură, care oferă noi locuri de muncă, remunerate decent, și contribuie considerabil la îmbunătățirea balanței comerciale.
„Dezvoltarea în sectorul mașinilor a fost o consecință a unei politici de succes a atragerii de investiții străine directe (ISD) în combinație cu o politică comercială inteligentă. În acest context ar avea sens de aprofundat și mai mult relațiile comerciale cu UE prin continuarea implementării acordului de comerț liber cu UE și continuarea unei politici active de atragere a ISD pentru a asigura această dezvoltare pe termen lung”, recomandă experții.
De remarcat, că aproape a treia parte din creșterea exporturilor au asigurat-o serviciile, în special cele de călătorie și transport dar și a informațiilor, acestea fiind ramuri importante cu potențial de creștere, nu prea luate în calcul. Este necesar un cadru fiscal predictibil, investiții în infrastructură și educație. Cu referire la raporturile economice dintre R. Moldova și UE deputatul european Siegfried Mureșan, care urmărește îndeaproape și într-o manieră critică evoluțiile din țara noastră, conchide că sporirea exporturilor spre UE arată unde sunt adevărații prieteni ai Moldovei.
„Republica Moldova a exportat, anul trecut, valoric de peste trei ori mai mult în statele din Uniunea Europeană (UE) decât în cele din Comunitatea Statelor Independente (CSI)…Toate acestea arată, că prosperitatea vine din relația cu Uniunea Europeană. De aceea politicienii de la Chișinău trebuie să depună mai multe eforturi pentru implementarea reformelor agreate în cadrul Acordului de asociere cu UE”, a declarat Mureșan prin intermediul unui comunicat de presă.
Însă, pentru a continua trendul de creștere, euro-deputatul recomandă Guvernului de la Chișinău să asigure un cadru fiscal stabil și predictibil, să dezvolte infrastructura, mai ales că 85% din totalul exporturilor au fost făcute pe cale rutieră, și să investească în educație, acestea fiind principalele domenii de care depinde dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. ”Numai așa bunăstarea va fi resimțită și în viața de zi cu zi a cetățenilor,” susține Mureșan.
Adaptarea la cerințele pieței – strategia sigură a învingătorilor
Totuși, nu putem afirma, că Acordul de Liber Schimb a dat rezultate imediate pe toate direcțiile. Unele cote de export pe piețele europene încă nu pot fi îndeplinite de către exportatorii moldoveni. Este vorba, în special, de produse horticole. Potrivit directorului Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, fructele și strugurii continuă să fie exportați preponderent în Federația Rusă, care a readmis acum doi ani intrările de produse moldovenești.
Piața europeană este destul de greu de cucerit din cauza unei concurențe acerbe, dar și neadaptării produselor moldovenești la standardele europene, procesul necesitând mai mult timp și eforturi. Agricultorii trebuie însă să fie perseverenți, consideră Iurie Fală, care recomandă fermierilor să se orienteze spre cultivarea altor produse horticole, care sunt mai ușor de livrat pe piețelor europene datorită concurenței mai lejere. El spune că agricultorii ar trebui să-și diversifice produsele și să înlocuiască merele, care dețin o pondere covârșitoare în totalul producției horticole, cu cireșe, prune și struguri, care intră mai ușor pe piețele UE.
Efect secundar, produsele ajung pe tot mai multe piețe terțe
Deși piața europeană
devine un bastion greu de cucerit pentru horticultorii moldoveni,
efectele adaptării producerii de fructe și struguri la standardele europene au
fost resimțite la momentul intrării pe alte piețe. Și asta deoarece, dacă
producția corespunde standardelor europene, cele mai exigente din lume,
ea poate intra fără dificultate pe toate celelalte piețe.
Spre exemplu, un grup de producători din Costești, Ialoveni a reușit să
livreze, în luna ianuarie, 18 tone de struguri pe piața Emiratelor Arabe Unite.
Contactele au fost stabilite în cadrul expoziției World of Perishables,
Dubai.
Strugurii au parcurs calea maritimă spre Dubai timp de 25 de zile și au ajuns la destinație în stare perfectă. „Am participat la expoziția din Emiratele Arabe de trei ori. Acolo am reușit să stabilim anumite relații cu potențiali cumpărători și am exportat un container de struguri pentru probă. Strugurii urmează a fi distribuiți în magazine, în piețe. Așteptăm părerea consumatorului de pe această piață. Dacă strugurii vor fi apreciați, la toamnă vom livra cantități mai mari”, a declarat Iurie Bivol, manager al cooperativei FructBioImpex.
De remarcat că producătorii de la Costești sunt orientați spre diversificarea piețelor. În sezonul trecut ei au exportat 400 tone de struguri spre Polonia, cantități mai mici au luat calea Mongoliei și a Iraq-ului. Fermierul spune că pentru a reuși în business, trebuie în permanență să testezi piețe noi, să investești în calitatea și în promovarea produselor. El recunoaște că o nereușită pe piața din Dubai, l-ar putea costa 25 mii de euro însă acest fapt nu ar putea să-l oprească. Deja în anul curent Bivol va testa piața SUA, propunându-și să exporte în Chicago un alt container cu struguri de la Costești.
”Livada Moldovei” își propune schimbarea situației
Până la urmă, chiar dacă intrarea mărfurilor moldovenești pe piețele europene durează, a fost demarat un amplu proces de retehnologizare, modernizare și adaptare a întreprinderilor agricole și a celor din industria alimentară la cele mai înalte standarde. Procesul este susținut masiv din fondurile europene și internaționale.
La moment sunt în derulare 29 de proiecte, ce presupun credite ieftine și finanțări nerambursabile din partea organismelor de finanțare internaționale și a partenerilor occidentali, inclusiv Uniunea Europeană și unele state UE în vederea retehnologizării întreprinderilor moldovenești și sporirii competitivității produselor autohtone. Valoarea finanțărilor este în total de 86,8 milioane de dolari, 325,3 milioane de euro și 1,5 miliarde de lei moldovenești.
Unul din cele mai mari proiecte de acest gen este Livada Moldovei, lansat în iulie, 2016 și care prevede credite și leasing preferențiale în valoare de 120 milioane de euro, oferite de Banca Europeană pentru Investiții (BEI) pentru redresarea sectorul horticol. Beneficiari ai proiectului, care va dura până în 2021 pot fi întreprinderi din sectorul horticol (producători de fructe, nuci, struguri de masă), întreprinderi procesatoare (ambalarea, calibrarea, înghețarea, uscarea și alte tipuri de prelucrare a produselor horticole) precum și întreprinderile pepiniere sau cele conexe sectorului cum ar fi cele ce produc ambalaj, etichete, utilaj, instituțiile de învățământ de profil, laboratoarele de control a calității producției etc.
Beneficiarii pot obține finanțări în valoare de până la cinci milioane de euro pentru procurarea echipamentelor şi utilajelor de producere, inclusiv laboratoarelor, pentru construcția și renovarea halelor de producere, pentru restructurarea și revitalizarea plantațiilor și înființarea unor noi plantații precum și o serie de acțiuni auxiliare ce contribuie la sporirea calității și productivității.
”Filiera Vinului” demonstrează că se poate
Livada Moldovei este un proiect ambițios, care își propune să repete succesul unui alt program, Filiera Vinului, finanțat și el de BEI și care a contribuit esențial la redresarea sectorului vitivinicol moldovenesc, afectat de embargourile Federației Ruse impuse vinurilor moldovenești de două ori. Derulat în perioada 2012-2017, programul de restructurare a Sectorului Vitivinicol (Filiera Vinului), elaborat de guvernul moldovenesc şi aceeași BEI, finanțat de BEI şi co-finanţat de UE, culege deja roadele.
Prin intermediul Programului, BEI a acordat Republicii Moldova
un împrumut în valoare de 75 milioane de euro pe o perioadă de 12 ani cu o
dobândă de aproximativ 5%. În rezultat, mulţi vinificatori care luptau pentru
supravieţuire au putut să respire mai uşor, având posibilităţi de dezvoltare a
sectorului. Restructurarea ramurii vitivinicole, care se datorează, în mare,
acestui program, a presupus diversificarea piețelor de desfacere, altfel spus
cucerirea de noi piețe, obiectiv realizabil doar prin sporirea calității şi
asigurarea autenticităţii producţiei vinicole fabricate.
Pentru a realiza aceste obiective, vinificatorii moldoveni au înfiinţat noi
plantaţii de viţă de vie, și-au retehnologizat întreprinderile după cele mai
înalte standarde europene, au îmbunătăţit calitatea vinului şi au promovat
producţia de vin sub un brand comun de ţară.
Deși a fost un proces laborios, rezultatele au meritat tot efortul, vinificatorii calificând anul trecut drept unul de real succes pentru ramură. În 2017, sectorul vitivinicol din Moldova a atins cel mai mare volum de producere din ultimii patru ani, respectiv 18 milioane decalitri, iar valoarea exporturilor a ajuns la peste 128 milioane de dolari. Companiile vinicole autohtone și-au îmbunătățit recoltele de struguri și au câștigat teren pe plan extern. Vinul Moldovei este mai apreciat și mai cotat pe piețele externe, iar costul per litru este net mai mare față de indicatorii din 2016 și 2015.
„Vinul Moldovei devine un produs tot mai cunoscut pe piețele internaționale și tot mai solicitat de consumatorii externi. Volumul de exporturi a înregistrat o tendință ascendentă, însă marea performanță este că am reușit să creștem valoarea vinului exportat peste hotarele țării. Costul actual per sticlă este net superior față de indicatorii din 2016, adică mai mare cu 8,2 la sută. Acest fapt înseamnă că piețele externe sunt pregătite să plătească mai mult pentru un produs de calitate înaltă, așa cum este Vinul Moldovei”, a menționat Gheorghe Arpentin, director la acel moment al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.
Statisticile relevă că, anul trecut, vinificatorii moldoveni au continuat să-și diversifice piețele de desfacere, în favoarea celor din Europa și Asia, care reprezintă acum aproape 60 la sută din volumul exporturilor de vin îmbuteliat. Aproape jumătate din vinurile îmbuteliate, 46 la sută, au ajuns pe piețele din Uniunea Europeană, peste livrările pe piața CSI, care au deținut o cotă de 32 la sută.
De remarcat, că în 2006 piața CSI și, în special, cea a Federației Ruse, absorbea nu mai puțin de 90 la sută din exporturile de vin moldovenesc, care era livrat în mare parte în vrac și, respectiv, la prețuri destul de mici. Acum, în topul celor mai mari cumpărători de vinuri îmbuteliate din Republica Moldova sunt Polonia (14 la sută din total exporturi), China (12%), România (12%), Federația Rusă (12%), Cehia (11%), Ucraina (7%), Kazahstan (7%), Belarus (5%), Canada (4%) și Slovacia (3%).
Industria vinicolă reprezintă un exemplu elocvent pentru toate companiile moldovenești cum ar putea să devină suficient de competitive pentru a face față concurenței tot mai acerbe de pe piețele internaționale. Anume sporirea competitivității întreprinderilor moldovenești ar fi, pe termen lung cel mai important obiectiv al Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova, obiectiv care este imposibil de realizat pe cont propriu sau împreună cu partenerii din CSI, care înșiși au nevoie de modernizări profunde ale propriilor economii.
Se poate ca să ne transformăm într-o țară exportatoare de produse de calitate? Exemplul industriei vinicole spune că da. DCFTA este un declanșator în acest sens, care trasează pentru fermierii moldoveni o perspectivă certă a prosperității, greu de imaginat acum un deceniu.
Ion Chișlea
Articol, publicat pe www.dcfta.md
