În următorii șase ani, până în 2024, Calea Ferată a Moldovei (CFM) estimează că are nevoie de nu mai puțin de 646,3 milioane euro (aproape 13 miliarde de lei) pentru investiții în reabilitarea infrastructurii feroviare, modernizarea materialului rulant și reînnoirea parcului vagoanelor de marfă și călători.
Potrivit unui studiu al Centrului de Politici și Reforme (CRP), care face referire la informația întreprinderii, o parte din aceste fonduri vor veni dintr-un împrumut acordat de BERD și BEI în valoare de 102 milioane euro și a unui grant de cinci milioane euro acordat prin intermediul Facilității de Investiții pentru Vecinătate (NIF Grant).
Împrumutul vine la pachet cu un program intens de restructurare și optimizare a CFM care presupune, în cel mai optimist scenariu, că din 2022 compania va dispune de fonduri proprii pentru dezvoltare. În scenariul pesimist, compania va dispune de fonduri pentru dezvoltare abia după 2031.
Autorul studiului Alex Damian, expert asociat CRP, este însă sceptic în ce privește capacitatea întreprinderii de a face față ambelor scenarii. ”Prognoza CFM trebuie citită într-o cheie critică și cu o ușoară reticență căci vorbim de o companie care și-a planificat investiții de 1,7 miliarde lei în perioada 2014-2016 pentru reabilitarea liniilor de cale ferată și a reușit să investească mai puțin de 55 milioane lei, deci 3,3% din suma prognozată”, spune acesta.
Expertul nu crede că CFM va avea bani pentru investițiile necesare. ”Întreprinderea abia reușește să acopere cheltuielile operaționale din veniturile pe care le obține. În același program de dezvoltare însă, CFM estimează că veniturile sale din exploatare vor crește între 143% (scenariu-pesimist) și 231% (scenariu-optimist) până în 2031 în special datorită creșterii veniturilor din transportul de marfă (între 161% și 267%) în timp ce traficul de pasageri se va contracta (78%-89% de pasageri transportați în 2031 față de anul 2017)” spune acesta.
El consideră prognoza privind transportarea pasagerilor mai degrabă confuză ținând cont că măcar în teorie după investițiile în îmbunătățirea infrastructurii feroviare și a materialului rulant, respectiv optimizarea rutelor, gradul de utilizare al CFM de către pasageri, respectiv veniturile, ar trebui să crească.
Totuși, dacă ne conducem după rezultatele din 2018, prognoza CFM pare și mai puțin credibilă.
”Ne apropiem mai degrabă de scenariul pesimist, chiar foarte pesimist, căci veniturile realizate sunt sub cele așteptate, ceea ce vulnerabilizează posibilitatea de reformare a companiei și transformarea ei într-o întreprindere de stat profitabilă. Pe lângă venituri în scădere, și fluxul de numerar al companiei este în scădere, ceea ce va fi o presiune în plus în momentul în care întreprinderea va trebui să ramburseze creditul BEI/BERD. În anul 2018, numai costul rambursării creditelor și împrumuturilor a fost 83 milioane lei, în timp ce intrările sub formă de credite/împrumuturi au fost de 100 milioane lei”, se spune în studiu.
La moment CFM este o companie cu venituri din ce în ce mai mici, care nu reușește nici măcar să-și acopere cheltuielile curente și cu o infrastructură precară care necesită investiții ce depășesc veniturile anuale ale companiei de peste zece ori. Creditul BEI și BERD, chiar dacă accesate complet, poate acoperi doar o șesime din necesarul din investiții și va trebui rambursat până în 2031.
Iar rambursarea creditului va presupune un efort bugetar important până în 2031 dacă întreprinderea nu reușește să-și optimizeze și îmbunătățească indicatorii de profit. Conform rapoartelor CFM, costul de rambursare doar pentru creditul BEI/BERD va fi de 178 milioane lei anual în perioada 2021-2031, ceea ce înseamnă aproape o cincime din veniturile totale ale întreprinderii.
După un rezultat aparent pozitiv în 2017, un profit de șapte milioane lei, anul financiar 2018 a adus CFM pierderi de 73 milioane. Numai în perioada 2014-2017 întreprinderea monopolistă pe piața transportului feroviar în Republica Moldova a înregistrat pierderi de mai bine de un sfert de miliard de lei.
Datoriile pe termen lung s-au dublat în 2018, de la 111 milioane la 265 milioane, singura evoluție pozitivă fiind diminuarea celor curente de la 418 milioane lei la 304 milioane lei în special datorită scăderii datoriilor față de personal cu 50%.
Veniturile companiei din vânzări au scăzut considerabil, la 937 milioane lei de la 1,08 miliarde în 2017, iar salariul mediu abia depășește 200 euro lunar la nivelul anului 2018. În perioada 2008-2017, veniturile CFM din transporturi au scăzut cu 42%, situația ce continuă și în 2018 cu încă un rezultate foarte slab.
Cu conducerra acyuala cfm va ajunje ca si aeroportul, poate si ma i rau
Comments are closed.