Guvernul planifică să cheltuie în anul 2020 din Bugetul de Stat 51,5 miliarde lei, dintre care 9,9 miliarde sau 19,2% vor fi acoperite din Granturi și împrumuturi. Dacă va fi realizată până la urmă, va fi o sumă record pentru Republica Moldova. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, în cei 29 de ani de independență cea mai mare finanțare din granturi și împrumuturi a bugetului, de 6,3 miliarde lei, a fost obținută în 2014. Din acea sumă – 4 miliarde de lei au fost granturi și doar 2,3 miliarde lei împrumuturi.
Potrivit lui Ioniță, granturile și împrumuturile sunt provocarea de bază a Guvernului Chicu. În funcție de capacitatea de a realiza acest obiectiv, va depinde în ce măsură vor fi realizate toate obiectivele bugetare.
Granturile depind de relațiile cu partenerii externi
El crede că granturile în mărime de 1,8 miliarde lei nu pare a fi o sumă atât de mare dat fiind faptul că în 2014 au fost obținute granturi în valoare de patru miliarde de lei. Însă, de atunci relațiile cu partenerii externi au fost deteriorate puternic.
Drept urmare, în anul 2018 granturile obținute de Moldova au constituit doar 365 milioane lei, minimul din ultimii 15 ani. În 2019 după instaurarea Guvernului Sandu a fost înregistrată o îmbunătățire a relațiilor. În luna octombrie granturile primite de Moldova au atins cota de 842 milioane lei, dintre care 600 milioane lei sau 83% au fost obținute după instaurarea Guvernului Sandu. Este greu de estimat în ce măsură Guvernul Chicu va reuși să îmbunătățească relațiile cu partenerii externi și dacă va reuși să atragă cele 1,8 miliarde de lei sub formă de granturi în anul viitor.
Împrumuturi Externe de 9,5 miliarde de lei
Guvernul Chicu în 2020 își propune să se împrumute în valori absolute cu 9,5 miliarde lei. Din acești bani, 3 miliarde vor trebui întorși în contul datoriilor mai vechi iar alte 6,5 miliarde urmează să finanțeze bugetul din acest an.
Cea mai mare sumă a fost împrumutată din exterior de R. Moldova în 2016. Atunci Guvernul a reușit să se împrumute cu 4,6 miliarde lei. Guvernul Chicu își propune să împrumute de două ori mai mult și de patru ori mai mult decât media ultimilor 10 ani.
Ioniță crede că va fi bine dacă executivul va reuși să împrumute măcar 2,5 miliarde de lei.
Împrumuturi interne de 1,6 miliarde
Guvernul a reușit o astfel de performanță o singură dată în istoria sa, în 2009, când s-a împrumutat pe piața internă cu 1,7 miliarde lei. Însă în următorii 10 ani suma media cu care se împrumuta Guvernul pe piața internă a fost de 570 milioane lei anual sau de 2,8 mai puțin decât se planifică în 2020.
”Partea bună a împrumuturilor interne este că acestea sunt ușor de accesat și scade din presiunea pe piața financiară. În prezent băncile din Moldova se confruntă cu exces de lichiditate în mărime de 26 miliarde de lei iar Banca Națională este nevoită să sustragă sume record de bani, pentru care achită anual dobânzi în valoare de 700 milioane lei. Deci, Guvernul, prin împrumuturi pe piața internă pune în circulație banii care stau fără folos pe conturile Băncii Naționale și pentru care se plătește dobândă”, spune economistul.
Însă există și partea proastă a împrumuturilor interne. Acestea generează consum neacoperit cu nimic. Banii împrumutați de guvern pe intern, merg la consum și imediat pe piața valutară. ”Guvernul se împrumută în lei, dar noi consumăm produse de import în valută. Din acest motiv împrumutul guvernului pe intern, generează creșterea cererii de valută pe piața valutară. Această cerere poate fi acoperită sau din rezervele Băncii Naționale, ceea ce însemnă că vom mânca la anul rezervele BNM sau prin deprecierea valutei naționale, cea ce înseamnă creșterea prețurilor. Din acest motiv creditele interne sunt bune, dar trebuie accesate cu mare precauție. Recomandarea mea este ca această sumă să nu depășească nivelul de 2,5 miliarde lei în anul 2020”, spune Ioniță.
Ce e de făcut când nu ai ce face?
Deci cel mai mare risc pentru Guvernul Chicu este neacumularea acestor 9,9 miliarde lei în buget. Ce soluții există, dacă nu se reușește acumulare de 5-6 miliarde de lei din Granturi & Împrumuturi.
Expertul propune următoarele soluții:
- Optimizarea cheltuielilor bugetare. Posibilități de optimizări a personalului există, cea ce ar putea aduce economii de 0,5-1 miliarde de lei, dar în an electoral e puțin probabil că Guvernul va recurge la acest instrument.
- Îmbunătățirea administrării fiscale. Acest procedeu a fost utilizat în 2016-2017 și a adus suplimentar în primul an 2,5 miliarde lei. Însă îmbunătățirea administrări fiscale însemnă creșterea presiunii fiscale pe mediul de afaceri. Dacă și se va recurge la acest instrument, el trebuie realizat cu mare precauție. La noi mediul de afaceri și așa se află într-o stare deplorabilă. În opinia expertului o sumă mai mare de 1 miliard lei din creșterea presiunii fiscal, va crea riscuri majore pentru economie.
- Reducerea investițiilor. În perioadă de dificultate financiară, toate Guvernele din Moldova au recurs la acest procedeu de reducere a investițiilor. Politic și practic vorbind, în special în ajun de alegeri, prioritare sunt plățile sociale sub formă de salarii și pensii. Ioniță crede că anume așa va proceda Guvernul în 2020 dacă nu reușește atragerea a 9,9 miliarde lei, va renunța la proiectele de investiții și se va axa pe chestiunile sociale.