Republica Moldova se află la o răscruce energetică. Dependentă în proporție de 70-80% de importuri de energie, cu facturi în creștere și angajamente climatice asumate față de Uniunea Europeană, țara are nevoie urgentă ca sectorul privat – și în special întreprinderile mici și mijlocii – să facă saltul spre eficiență energetică și surse regenerabile. Un studiu de piață amplu, realizat de Business Consulting Institute cu sprijinul PNUD Moldova și al Guvernului Danemarcei, oferă pentru prima dată o radiografie completă a acestei realități.
Jumătate din IMM-uri vor să investească. Opt din zece nu au făcut-o niciodată
Cifrele sunt revelatoare prin contrastul pe care îl descriu. Aproape 51% dintre IMM-urile chestionate declară că intenționează să investească în eficiență energetică (EE) sau surse de energie regenerabilă (SER) în următorii 2–5 ani. Încă 39% utilizează deja cel puțin o astfel de măsură. Interesul există și este real.
Totuși, 80 din cele 87 de companii incluse în sondaj nu au accesat niciodată un program de finanțare dedicat EE/SER. Niciunul. Decalajul dintre intenție și acțiune nu este un accident, este rezultatul unor bariere structurale pe care statul și sectorul financiar nu le-au depășit încă.
La baza acestui blocaj se află, în primul rând, costul capitalului: 80% dintre respondenți indică dobânzile ridicate și accesul limitat la finanțare preferențială drept principalul obstacol. Pe locul doi: birocrația – 39% consideră procedurile administrative un factor descurajant. La acestea se adaugă lipsa informării (22,5% nici nu știau că există programe de sprijin) și imposibilitatea asigurării cofinanțării proprii (22,5%).
Energia scumpă presează deja. Dar soluția se lasă așteptată
Presiunea costurilor energetice nu este o perspectivă, ci o realitate curentă. În ultimii trei ani, la peste 60% dintre IMM-uri cheltuielile cu energia au crescut. Principalii factori: majorarea prețurilor (58%) și creșterea volumului de producție (31%). Peste 40% dintre companii raportează că energia reprezintă mai mult de 10% din costurile totale de producție – un nivel care erodează direct competitivitatea.
Măsurile implementate până acum sunt predominant cele mai simple și mai ieftine: modernizarea iluminatului cu LED (primul în clasamentul impactului declarat), schimbarea sistemelor de încălzire, izolarea termică. Tehnologiile cu adevărat transformatoare – sisteme fotovoltaice pentru autoconsum, pompe de căldură, recuperatoare de căldură industriale, motoare electrice de înaltă eficiență – rămân marginale.
Un semnal pozitiv vine, totuși, din piața prosumatorilor: în intervalul septembrie 2024 – septembrie 2025, numărul companiilor private dotate cu sisteme fotovoltaice a crescut de la 283 la 722 de unități de generare. Tendința există, dar ritmul este departe de potențialul real.
Ce propune studiul: trei mecanisme concrete, adaptate sectoarelor
Pe baza analizei comparative cu experiențele din România, Polonia și Portugalia, studiul formulează trei propuneri de mecanisme de finanțare, fiecare calibrat pe specificul unui sector economic.
Pentru sectorul transporturilor – unul dintre cei mai mari consumatori de combustibili fosili – se propun vouchere de ecologizare care să acopere până la 50% din costul eligibil al achiziției de vehicule electrice sau hibride și al infrastructurii de încărcare. Modelul are un precedent de succes în România, prin programul Rabla Plus pentru persoane juridice. Sursa de finanțare propusă: Fondul Rutier (10–15% din alocări) și schema națională de obligații în domeniul eficienței energetice.
Pentru sectorul industrial – cu potențial ridicat de recuperare a energiei reziduale din procese tehnologice – se propune un fond de tip revolving, cu împrumuturi la dobândă preferențială de 1–2%, inspirat din modelul polonez NFOŚiGW „Energia Plus”. Banii rambursați se reinvestesc continuu, asigurând sustenabilitatea pe termen lung. O simulare pe un fond de 100 milioane lei arată că modelul revolving pur poate genera investiții cumulative de 400–500 milioane lei pe un orizont de 20 de ani.
Pentru sectorul HoReCa – clădiri cu consum intensiv și procese cu potențial de recuperare termică – se propune schema „Pro-Invest Energie”: un pachet hibrid grant (40%) + credit bancar (50%) + contribuție proprie (10%), cu garanție de portofoliu de 80% asigurată de stat prin ODA. Modelul reduce drastic bariera de acces pentru hoteluri, restaurante și unități de catering, care se confruntă frecvent cu cerințe rigide de gaj.
Cadrul există. Implementarea rămâne veriga slabă
Legislația națională în domeniu – Legea nr. 139/2018 privind eficiența energetică, Legea nr. 10/2016 privind sursele regenerabile, Planul Național Integrat de Energie și Climă (PNIEC) 2025–2030 – nu este în sine un obstacol. Republica Moldova dispune de un cadru normativ relativ aliniat la acquis-ul european.
Problema este altundeva: fragmentarea instituțională între politicile energetice (Ministerul Energiei, ANRE, CNED), politicile pentru IMM-uri (MDED, ODA) și logica sectorului financiar (BNM, bănci comerciale) generează trasee investiționale neclare pentru antreprenori. Un IMM care vrea să instaleze panouri fotovoltaice de 500 kW poate parcurge proceduri la 6–8 instituții diferite, cu termene cumulate de 6–12 luni, înainte de a putea pune primul panou pe acoperiș.
La aceasta se adaugă instabilitatea cadrului de reglementare secundar. Cazul cel mai ilustrativ: modificările introduse prin HG nr. 26/2024 privind tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă au surprins IMM-uri din sectorul agricol care investiseră deja în centrale fotovoltaice în baza unui model financiar construit pe regulile anterioare. Unele au raportat reduceri de peste 50% ale veniturilor anticipate din energia livrată în rețea, cu consecințe directe asupra capacității de rambursare a creditelor contractate.
Banii există. Problema este accesul la ei
Ecosistemul de finanțare disponibil pentru IMM-urile care vor să investească în EE/SER este, teoretic, consistent. MAIB, OTP Bank, Victoriabank, ProCredit, Moldindconbank și Fincombank oferă linii de credit verzi, în parte prin instrumente BERD/EU4Business sau prin programele ODA (373, FACEM, Investiții BGK). Dobânzile preferențiale variază între 3% și 7% în lei, cu termene de până la 7 ani și perioade de grație.
ODA a finanțat până în 2025 497 de proiecte investiționale prin Programul de Retehnologizare și Eficiență Energetică, cu granturi de peste 409 milioane lei și investiții totale estimate aproape de un miliard lei. Programul „CREȘTEM IMM” introduce o componentă dedicată tranziției ecologice, cu granturi de până la 3 milioane lei pentru întreprinderi mijlocii.
Și totuși, 80 din 87 de IMM-uri din sondaj nu au accesat nimic. Discrepanța indică nu lipsa instrumentelor, ci lipsa unui traseu integrat – un ghișeu unic, un proces digitalizat, o procedură proporțională care să nu descurajeze o întreprindere mică să aplice pentru un proiect de 50.000 de euro.
Femeile în decizia energetică
Studiul include o componentă de gen care merită atenție. Deși 47% dintre respondenți declară că femeile sunt implicate „în mare măsură” în deciziile de investiții, datele detaliate contrazic imaginea idilică: întreprinderile conduse de femei rămân mai frecvent în faza
de planificare, fără să treacă la implementare. Barierele identificate – acces limitat la finanțare (18,4%), lipsă de informare și educație tehnică (34,2%), norme sociale și bariere culturale (28,9%) – arată că neutralitatea formală a programelor de sprijin nu produce echitate reală.
Ce ar schimba lucrurile
Studiul formulează zece recomandări de politici publice. Cele mai urgente pot fi rezumate în patru direcții:
Un ghișeu unic digital pentru proiectele EE/SER, care să integreze toate etapele – de la cererea de finanțare la autorizare și racordare. Modelul portughez, unde procedura pentru o instalație sub 100 kW poate fi finalizată online în mai puțin de 30 de zile, este replicabil.
Stabilitate normativă garantată pentru proiectele deja finanțate. Orice modificare a cadrului de reglementare care afectează parametrii economici ai investițiilor în curs trebuie însoțită de perioade de tranziție adecvate și mecanisme de protecție a investitorului.
Trecerea de la cultura grantului total la instrumente revolving: fondurile nerambursabile rămân necesare pentru beneficiarii vulnerabili, dar sustenabilitatea pe termen lung cere mecanisme de creditare preferențială cu capital reinvestit.
Audit energetic ca prim pas obligatoriu în orice proiect finanțat public – nu ca barieră birocratică, ci ca instrument de calitate care asigură că banii publici merg spre investiții corect dimensionate.
Studiul de piață a fost elaborat de Business Consulting Institute în cadrul unui contract cu PNUD Moldova (RfP25/03081), în perioada octombrie 2025 – mai 2026. Studiul se bazează pe chestionarea a 87 de IMM-uri, consultări cu instituții publice și financiare cheie și analiza comparativă a experiențelor din România, Polonia și Portugalia.