Un nou raport al Băncii Europene de Investiţii (BEI) prezintă o imagine clară, dar cu nuanţe, asupra climatului investiţional al întreprinderilor din UE. „EIB Investment Survey 2025 – European Union overview” oferă date provenite din circa 13.000 de firme din toate statele membre UE, completate de un eşantion comparativ din Statele Unite.
Mai jos, prezentăm principalele concluzii ale studiului, implicațiile pentru economia UE și, prin extensie, pentru Republica Moldova, precum și câteva recomandări pentru decidenți și mediul de afaceri.
Principalele concluzii
86% dintre companiile din UE îşi declară intenţia de a investi în viitor, comparativ cu 87% în 2024. Totuși, apetitul investiţional slăbeşte: firmele sunt mai rezervate în estimările privind mediul economic, politic şi de reglementare.
Spre deosebire de firmele americane, cele europene se concentrează mai mult pe înlocuirea capacităţilor existente, nu pe extinderea producţiei. Astfel, alocarea către active necorporale (R&D, training, software) reprezintă 35% în UE vs. 22% în SUA.
Firmele europene sunt intens integrate în schimburile comerciale globale, în special cele mari şi din industrie. Doar 7% dintre importatori UE spun că şi-au redus importurile de bunuri şi servicii, în timp ce 19% declară că au diversificat sau crescut numărul ţărilor din care importă.
Prin contrast, în SUA, preocuparea privind tarifele şi practicile vamale este mult mai acută: 77% vs. 48% în UE.
36% dintre firmele UE consideră că tranziţia către standarde climatice stricte va reprezenta un risc în următorii cinci ani, iar 27% o văd ca oportunitate. În SUA, ponderea oportunităților este de 23%.
92% dintre firmele europene au adoptat măsuri concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
68% dintre firmele din UE au declarat că s-au confruntat cu costuri generate de fenomene climatice extreme.
Rata adopției tehnologiilor digitale avansate în UE aproape o egalează pe cea din SUA: 77% vs. 78%.
Utilizarea generativă a inteligenței artificiale (IA) este extrem de apropiată: 37% în UE faţă de 36% în SUA. Cu toate acestea, firmele americane care folosesc big data sau IA le integrează într-un spectru mai larg de activităţi decât cele europene.
Costul timpului petrecut pentru conformare cu reglementările în UE este estimat la 1,1% din cifra de afaceri, iar pentru IMM-uri poate ajunge la 1,8%.
62% dintre firme consideră că piaţa UE este fragmentată pentru produsul principal al fiecăreia, aceeași pondere ca în 2024.
Implicații pentru economia europeană şi pentru Moldova
Atitudinea prudentă a companiilor indică faptul că investițiile majore, de extindere, ar putea fi întârziate, ceea ce înseamnă o creștere economică mai moderată pentru UE în următorii ani.
Pentru Republica Moldova, implicarea în lanțurile valorice europene poate fi influențată pozitiv, dacă mediul de afaceri intern îşi creşte capabilităţile de digitalizare, durabilitate şi adaptare la reglementările UE.
Prioritizarea investițiilor în active intangibile și digitalizare sugerează că firmele din Moldova care urmăresc să intre sau să colaboreze cu parteneri UE ar trebui să își concentreze atenția pe formarea capitalului uman, adoptarea tehnologiilor IA și adaptarea la standarde de mediu.
Fragmentarea pieței UE și barierele reglementare rămân un obstacol. Pentru companiile moldovene care exportă spre UE ar fi recomandabilă o evaluare atentă a conformării la reglementările europene și alegerea partenerilor care au deja experiență în cooperarea transfrontalieră.
Recomandări pentru decidenți și mediul de afaceri
Întreprinderile trebuie să accelereze investițiile în digitalizare și durabilitate, pentru a rămâne competitive într-un context european în care aceste tendințe devin „noile standarde”.
Guvernele și instituțiile de sprijin din UE (și pentru Moldova, în parteneriat) ar trebui să contribuie la reducerea poverii reglementărilor, la simplificarea procedurilor și să sprijine consolidarea pieței unice, ceea ce poate amplifica investițiile.
În contextul Moldovei, adoptarea de politici care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii în accesul la finanțare, tehnologii digitale și know-how european poate amplifica potențialul de integrare în ecosistemul UE.
Monitorizarea atentă a evoluției economice globale (tarife, tensiuni geostrategice, schimbări de lanțuri de aprovizionare) rămâne prioritară, dat fiind că firmele UE deja raportează incertitudini privind aceste elemente.