Între 19 și 21 noiembrie, Republica Moldova lansează prima campanie națională de pregătire a populației pentru situații de criză. Ideea nu e nouă: de la Stockholm la Amsterdam, guvernele europene le cer cetățenilor același lucru, să se poată descurca singuri primele trei zile.
Cine a trăit iernile din ultimii ani în Moldova știe cât de repede se poate opri viața de zi cu zi: o întrerupere de curent în tot sistemul, o conductă de gaz închisă, o inundație, un atac cibernetic asupra unui serviciu public. În astfel de momente, primele ore sunt cele mai grele. Serviciile de urgență se ocupă de situațiile care pun viața în pericol, iar o familie obișnuită se întreabă dacă are apă, lumină, bani cash și o sursă de informații sigure.
De la această întrebare pornește Programul Național „Moldova pregătită”.
Ce este și ce nu este campania
Autoritățile vor lansa, între 19 și 21 noiembrie, prima campanie națională de pregătire a populației pentru situații de criză, care deschide Programul Național „Moldova pregătită”. Campania începe pe 19 noiembrie, la Chișinău, cu Congresul Național de Reziliență. La eveniment participă autorități centrale și locale, parteneri internaționali, mediul de afaceri, societatea civilă, presa și mediul academic. Pe 20 noiembrie campania ajunge la Edineț, iar pe 21 noiembrie la Ștefan-Vodă.
Accentul cade pe primele 72 de ore ale unei crize, perioadă în care fiecare gospodărie ar trebui să-și poată acoperi nevoile de bază până intervin autoritățile. Cetățenii vor primi trei instrumente concrete:
- un ghid practic pentru familii: cum se pregătește locuința, ce rezerve ar trebui să aibă o familie și cum comunică membrii ei într-o situație de urgență;
- un model de rucsac de urgență;
- un modul de alertare în aplicația EVO, prin care populația va fi anunțată în situații de criză.
Programul mai include instruiri pentru autoritățile locale, exerciții de simulare, activități în școli și distribuirea de materiale informative.
Centrul Național de Management al Crizelor a precizat de la început ce nu este campania: ea nu răspunde unei amenințări concrete și nu presupune întreruperi planificate ale serviciilor publice. „Pregătirea pentru riscuri nu înseamnă că acestea numaidecât urmează să se producă.”
Precizarea era necesară. Imediat după anunțul din 9 octombrie, campania a devenit ținta unui val de falsuri pe Telegram. Un text distribuit pe 10–11 octombrie lega „cele 72 de ore” de armată, de producția de drone și de presupusa renunțare la neutralitate. A circulat și zvonul că autoritățile ar testa întreruperea serviciilor timp de 72 de ore. Nimic din toate acestea nu este adevărat.
Modelul scandinav și ce înseamnă el
Autoritățile spun deschis de unde vine inspirația: programul vrea să construiască în societate o „cultură a pregătirii” după model scandinav, în care gospodăriile, mediul de afaceri și autoritățile locale sunt pregătite pentru situații de urgență de amploare. Principiul de bază e formulat de Centrul Național de Management al Crizelor astfel: statul rămâne responsabil de intervenție și de restabilirea serviciilor, iar cetățenii primesc informațiile și instrumentele de care au nevoie ca să-și protejeze familiile și comunitățile.
Ce fac alții: paralele occidentale
Suedia are cea mai veche tradiție. Broșura „Om krisen eller kriget kommer” („Dacă vine criza sau războiul”) a fost tipărită prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ediția nouă a fost trimisă în noiembrie 2024 în 5,2 milioane de gospodării, cu un mesaj direct: „Ești parte din sistemul de pregătire al Suediei.”
Finlanda, care are o graniță de 1.340 de km cu Rusia, a lansat site-ul 72tuntia.fi, care își întreabă direct cetățenii: „Ați supraviețui 72 de ore?” Modelul finlandez e interesant pentru Moldova pentru că nu se bazează doar pe stat. Recomandarea de 72 de ore este finanțată de agenția națională pentru securitatea aprovizionării și coordonată de o organizație neguvernamentală, Asociația Națională de Salvare (SPEK). O rețea de instructori instruiți organizează seminare și webinare în toată țara.
Norvegia a mers mai departe. În mai 2024 a mărit perioada recomandată de autonomie a gospodăriilor de la cel puțin trei zile la o săptămână, iar în toamna aceluiași an a trimis o broșură nouă în toate gospodăriile. Din 2019, Direcția pentru Protecție Civilă organizează anual o Săptămână a pregătirii și măsoară în fiecare an, printr-un sondaj, cât de pregătite sunt gospodăriile.
Țările de Jos sunt poate cel mai apropiat exemplu de ceea ce încearcă Moldova acum. Campania „Denk vooruit” („Gândește înainte”) a fost lansată în noiembrie 2025 și pregătește populația pentru 72 de ore fără apă, curent sau internet. Broșura a ajuns în peste 8,5 milioane de gospodării între 25 noiembrie 2025 și 10 ianuarie 2026. Rezultatul arată atât efectul, cât și limitele: înainte de campanie, doar 3 din 10 olandezi spuneau că sunt pregătiți. Până în februarie 2026, aproximativ jumătate dintre gospodării aveau deja un kit de urgență acasă.
Danemarca arată ce se poate obține printr-un efort constant: potrivit unui sondaj din decembrie 2025, 84% dintre danezi cunosc recomandarea celor trei zile, iar 65% se pregătesc să se descurce singuri trei zile.
O normă europeană, nu doar o modă nordică
Pentru o țară aflată în negocieri de aderare, contextul european contează. În martie 2025, Comisia Europeană a adoptat Strategia pentru o Uniune a pregătirii. Mesajul comisarei pentru pregătire, Hadja Lahbib, a fost simplu: „Le spunem statelor membre: 72 de ore de autonomie este ceea ce recomandăm.” Pe 3 noiembrie 2026, Comisia a publicat ghidurile privind pregătirea populației, cu o precizare importantă: cele 72 de ore trebuie privite ca un minim, nu ca o garanție că ajutorul vine după trei zile. Comisia avertizează și împotriva comercializării pregătirii. Cu alte cuvinte, nimeni nu trebuie să cumpere kituri scumpe ca să fie pregătit.
Programul „Moldova pregătită” este aliniat explicit recomandărilor Uniunii Europene și folosește experiența altor țări, adaptată la realitățile Republicii Moldova. Este, așadar, încă un capitol de integrare europeană, unul care nu cere legi noi, ci obiceiuri noi.
Ce înseamnă concret pentru o gospodărie
Lista de bază e aceeași peste tot în Europa și e mai modestă decât pare. Comisia Europeană enumeră apă, alimente care nu se strică, o lanternă, un power bank, un radio, bani cash și medicamente, plus copii ale documentelor importante. Olandezii recomandă 3 litri de apă pe persoană pe zi. Experiența Norvegiei arată că nici măcar o rezervă de o săptămână nu e „realistă” pentru toată lumea, iar mesajul norvegienilor e liniștitor: „Chiar și puțină pregătire e mult mai bună decât deloc.”
Mai e și o dimensiune economică, mai puțin vizibilă. Fiecare familie care se descurcă singură primele trei zile reduce presiunea asupra serviciilor de urgență și permite ca ajutorul să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de el, după cum explică și ghidurile europene. Pentru firme, ideea e aceeași: o afacere cu un plan pentru o pană de curent, o rezervă de combustibil și o copie a datelor se întoarce mai repede la lucru.
Cele mai bune campanii de acest fel nu sperie oamenii, ci îi liniștesc. Suedezii și-au construit cultura pregătirii în decenii, olandezii au dublat numărul de gospodării pregătite în câteva luni, danezii au ajuns ca aproape toată lumea să cunoască recomandarea. „Moldova pregătită” pornește mai târziu, dar într-un moment în care nimeni nu mai are nevoie să fie convins că riscurile sunt reale. Programul cere fiecărei familii doar câteva ore, o listă și un rucsac pregătit. Cel mai util pas este simplu: să mergeți pe 19, 20 sau 21 noiembrie la evenimentele campaniei sau să deschideți ghidul când apare, și să vorbiți acasă despre ce ați face dacă mâine s-ar stinge lumina.