Bruxelles-ul confirmă că Republica Moldova este printre cei mai avansați candidați și că poate încheia negocierile la începutul lui 2028. Aceeași Comisie arată însă că economia, nu justiția, devine cel mai greu test al aderării.
Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat Pachetul anual de extindere. Documentul evaluează progresele statelor candidate în perioada 1 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026. Pentru Republica Moldova, raportul are trei mesaje: progresul din ultimul an e real, calendarul propus de Chișinău e credibil, iar riscul principal s-a mutat din zona instituțiilor în cea a economiei.
Un an de accelerare
Vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, rezumă bilanțul: Moldova a avansat în toate cele 33 de capitole de negociere, iar în 25 dintre ele a urcat la un nivel mai înalt de pregătire. Prim-ministrul Vasile Tofan subliniază că raportul plasează Moldova, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina, printre cele patru țări cele mai avansate în negocieri.
Cifrele procedurale confirmă ritmul. În ultimele cinci luni au fost deschise patru din cele șase clustere de negociere:
- „Elemente fundamentale”, în iunie;
- „Relații externe”, în iulie;
- „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”, la conferința interguvernamentală din 13 octombrie de la Luxemburg.
Comisia consideră că Moldova îndeplinește condițiile și pentru ultimele două clustere, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”, și recomandă deschiderea lor până la sfârșitul anului. Decizia aparține însă statelor membre.
Ținta Chișinăului, încheierea negocierilor la începutul lui 2028, e descrisă de Comisie drept „ambițioasă, dar realizabilă”, dacă ritmul reformelor se menține. Distincția contează: e vorba despre încheierea negocierilor, nu despre data aderării, care depinde de ratificarea tratatului de către toate statele membre.
O foaie de parcurs încărcată pentru 2027
Noutatea pachetului din acest an sunt foile de parcurs orientative pentru Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru. Pentru Moldova, Comisia propune închiderea provizorie a 25 de capitole în 2027:
- 9 capitole în prima jumătate a anului, în general cele mai „ușoare”: cercetare, educație și cultură, libera circulație a capitalului, proprietate intelectuală, transformare digitală, uniune vamală, pescuit, relații externe, politică externă și de securitate.
- 16 capitole în a doua jumătate, cu greul economic: concurență, servicii financiare, impozitare, politică economică și monetară, politică socială și ocupare, transport, energie, mediu și climă, siguranță alimentară.
Comisia avertizează că foaia de parcurs nu este o decizie de închidere și nu garantează calendarul. Realitatea e că în a doua jumătate a lui 2027 Moldova va trebui să închidă exact capitolele în care costurile de ajustare pentru firme și buget sunt cele mai mari.
Justiția: progres, dar fără rezultate finale
La statul de drept, evaluarea e pozitivă, cu rezerve. Comisia apreciază evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și consolidarea organelor de autoadministrare judecătorească. În iulie 2026 a fost creat un grup de lucru comun UE–Moldova pentru accelerarea reformelor în justiție și anticorupție. Sunt semnalate însă:
- numeroase posturi vacante în instanțe și proceduri excesiv de lungi;
- o Curte Supremă de Justiție care nu funcționează încă pe deplin;
- nevoia de a transforma investigațiile de corupție în condamnări, inclusiv în dosarele de nivel înalt.
Comisia notează că mai mulți indicatori de guvernanță și justiție s-au înrăutățit ușor față de 2024. Semnalează și noul Cod privind organizarea Parlamentului, adoptat în aprilie 2026, din cauza interdicției de migrare a deputaților între fracțiuni și a lipsei unor garanții împotriva folosirii excesive a procedurilor de urgență.
Economia: veriga slabă
Capitolul economic e cel mai sobru. Comisia constată că economia a crescut cu 2,4% în 2025, datorită redresării agriculturii și exporturilor IT, dar că ritmul nu s-a menținut în 2026. Cauzele invocate sunt vulnerabilitatea la șocurile energetice externe, stările de urgență repetate și baza îngustă de export.
Lista problemelor structurale e lungă: deficit ridicat de cont curent, presiuni asupra finanțelor publice, investiții insuficiente, administrare deficitară a întreprinderilor de stat, participare scăzută pe piața muncii, economie informală mare și deficit de competențe. Comisia observă și că incertitudinea geopolitică generată de războiul din Ucraina descurajează investițiile străine directe.
Diagnosticul se potrivește cu datele din ultimele săptămâni. FMI a coborât prognoza de creștere pentru 2026 la 1,5% și estimează un deficit de cont curent de 22% din PIB. Expert-Grup arată că rata de ocupare a populației de 20–64 de ani este de doar 55%, față de 76,1% în UE. Inflația a urcat la 8,6% în septembrie, iar Guvernul revizuiește bugetul pe 2027 ca să taie cheltuieli.
Recomandările Comisiei sunt previzibile: sustenabilitate fiscală, cheltuieli publice mai eficiente, diversificarea exporturilor, atragerea de investiții. Mai greu este de răspuns la întrebarea cum le pui pe toate în practică într-o economie care crește cu 1,5% și plătește tot mai scump energia.
Banii europeni: condiționați și lenți
Planul de creștere pentru Moldova valorează 1,9 miliarde de euro pentru 2025–2027. Din această sumă, 1,63 miliarde sunt condiționate de Agenda de reforme. Până în octombrie 2026 au fost debursate 660,8 milioane de euro, după îndeplinirea a 46 din cele 48 de măsuri programate până în iunie. Ultima tranșă, de 157 de milioane de euro, a fost anunțată pe 5 octombrie. Structura ei spune mult: circa 13 milioane sunt granturi, iar circa 144 de milioane sunt împrumuturi.
Pentru a doua jumătate a lui 2026 sunt programate alte 40 de măsuri, de care depind debursări de 380,8 milioane de euro. Comisia cere explicit accelerarea investițiilor publice, pentru ca sprijinul să se traducă în dezvoltare economică. Este aceeași problemă discutată recent de premierul Tofan cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiții: banii există, dar proiectele avansează greu.
Integrarea înainte de aderare
Raportul consemnează și beneficii deja concrete ale integrării graduale. Moldova a intrat în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și în mecanismul „Roam Like at Home”, iar acum aplică și Convenția privind regimul de tranzit comun. Sunt pași mai puțin spectaculoși decât deschiderea clusterelor, dar cu efect imediat: transferuri mai ieftine, roaming fără costuri suplimentare, formalități vamale mai simple pentru exportatori.
Ce urmează
- 9–10 noiembrie: Guvernul organizează discuții publice despre concluziile și recomandările raportului;
- până la finele lui 2026: statele membre decid asupra deschiderii clusterelor 4 și 5. Comisia va transmite Consiliului evaluarea criteriilor intermediare și un proiect de poziție comună;
- 2027: primele închideri provizorii de capitole, conform foii de parcurs.
Raportul din 2026 confirmă că Moldova a câștigat cursa procedurală: clustere deschise, capitole pregătite, un calendar pe care Bruxelles-ul îl consideră credibil. Pentru o țară care în 2022 abia primea statutul de candidat, e un parcurs remarcabil.
Raportul arată însă și unde stă riscul. Aderarea nu se negociază doar în capitolele despre justiție, ci și în cele despre concurență, impozitare, energie și siguranță alimentară, unde costurile ajustării cad pe firme și pe buget. O economie care crește cu 1,5%, are un deficit de cont curent de peste o cincime din PIB și lasă în afara pieței muncii aproape jumătate din populația activă va închide greu aceste capitole, oricât de bine ar arăta pe hârtie. Ritmul reformelor juridice a impresionat Bruxelles-ul. Următorii doi ani vor arăta dacă economia poate ține același ritm.