Ca parte din programul pentru femeile implicate în agricultură și afaceri rurale, finanțat de FAO și implementat de Business Consulting Institute (BCI), un grup de antreprenoare au vizitat, pe 5 septembrie curent, Gospodăria Țărănească RUSSU VLADIMIR ANDREI din satul Rogojeni, raionul Șoldănești. Povestea acestei afaceri este impresionantă și merită să fie citită până la capăt.
De la fermă tradițională la complex zootehnic modern
La doar 36 de ani, Vladimir Russu demonstrează că agricultura poate deveni o afacere modernă, competitivă și de perspectivă chiar în satul natal. Economist de profesie, el a ales să rămână acasă în loc să urmeze traseul migrației – și a transformat o decizie personală într-un proiect de dezvoltare rurală.
La marginea satului Rogojeni din raionul Șoldănești, pe o suprafață de 3,28 hectare moștenită de la părinți, Vladimir a pornit în 2011 de la o realitate simplă: 30 de bovine, o fermă veche și hotărârea că se poate construi ceva durabil. Ideea nu era să conserve trecutul, ci să îl transforme radical – ferma veche a devenit a unui viitor complex zootehnic.
Primii pași s-au sprijinit pe un proiect de investiții de 3 milioane de lei, din care 180.000 de lei au venit ca grant nerambursabil, completat cu subvenții AIPA de 60 de lei per kilogram de bovină vie. Reinvestind constant și modernizând an de an, Vladimir a crescut efectivul de la acele 30 de capete inițiale la peste 200 în prezent – o multiplicare de aproape șapte ori în mai puțin de 15 ani.
„Nu a fost ușor. Fiecare investiție și fiecare decizie au însemnat muncă, răbdare și perseverență. Dar am știut de la început că dacă vrei să rămâi în agricultură, trebuie să investești înainte să câștigi.”
– Vladimir Russu, fondator GȚ Russu Vladimir Andre
Astăzi, ferma numără 200 de bovine, dintre care 70 sunt vaci în lactație. Producția zilnică totalizează aproximativ 1.500 de litri de lapte – o performanță semnificativă pentru o fermă de familie din mediul rural moldovenesc. Aceasta înseamnă că fiecare vacă activă produce în medie peste 21 de litri pe zi, un indicator care reflectă atât potențialul genetic al rasei, cât și calitatea îngrijirii.
Programul AGRE: saltul spre complexul zootehnic modern
Dacă 2011 a însemnat începuturile, anul 2024 a reprezentat transformarea decisivă. Prin Programul AGRE – instrument de finanțare destinat modernizării fermelor agricole din Republica Moldova – exploatația a accesat o investiție de peste 2 milioane de lei, din care 831.000 de lei au constituit grant nerambursabil. Restul a venit din surse proprii și credite, cu sprijinul mecanismelor AIPA.
Fondurile au finanțat retehnologizarea completă a fermei: sistem de muls automatizat, linie de colectare și răcire a laptelui, modernizarea adăposturilor pentru animale conform standardelor de bunăstare, sisteme de monitorizare electronică a animalelor și infrastructura necesară gestionării eficiente a dejecțiilor.
Planul de afaceri asociat acestei investiții prevede recuperarea capitalului în 7 ani – un orizont realist pentru o fermă cu producție constantă și contracte stabile de desfacere.
AIPA – partenerul constant al unei creșteri sistematice
Dacă AGRE a reprezentat saltul decisiv din 2024, relația cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) este mult mai veche și mai cuprinzătoare. În perioada 2023–2026, gospodăria din Rogojeni a depus aproximativ 33 de dosare pentru acordarea subvențiilor, în cadrul mai multor măsuri și submăsuri de sprijin.
Printre acestea se numără: măsurile de sprijin acordate în contextul consecințelor crizelor din 2022, ajutorul pentru motorină (2023–2026), sprijinul de urgență acordat în contextul secetei și arșiței din 2024, precum și măsurile structurale SP_2.6, SP_2.8, SP_2.10 și SP_2.11 – instrumente de finanțare care acoperă investiții în infrastructură, echipamente, reproducere și sănătatea animalelor.
Pentru toate aceste dosare au fost confirmate plățile de către AIPA – un indicator care reflectă nu doar continuitatea procesului investițional, ci și seriozitatea cu care Vladimir Russu a abordat valorificarea oportunităților de sprijin disponibile. Fiecare subvenție a fost un combustibil pentru pasul următor.
Tehnologie și automatizare
Unul dintre aspectele care diferențiază astăzi ferma Russu de exploatațiile tradiționale este gradul ridicat de automatizare și monitorizare. Mulsul mecanic, gestionat cu echipamente moderne, nu doar reduce efortul fizic al angajaților, ci asigură și o igienă superioară a laptelui – factor critic pentru calitate și conformitate cu cerințele pieței.
Sistemele de monitorizare electronică a animalelor permit urmărirea în timp real a stării de sănătate, a ciclurilor reproductive și a producției individuale. Fiecare vacă este, practic, un „dosar digital” permanent actualizat. Aceasta permite intervenții rapide, reducerea pierderilor și optimizarea furajării.
Furajele provin în mare parte din resurse proprii: pășunile și terenul arabil al fermei sunt exploatate pentru producerea de masă verde, siloz și fân. Autonomia furajeră parțială reduce dependența de fluctuațiile pieței și costurile de producție.
Energia verde: 50 kW fotovoltaici acoperă jumătate din consum
Printre deciziile care reflectă cel mai bine viziunea pe termen lung a fermei se numără instalarea unui sistem fotovoltaic cu o capacitate de 50 kW. Ferma zootehnică este un mare consumator de energie electrică – mulsul mecanic, răcirea laptelui, iluminatul adăposturilor, ventilatoarele și sistemele de monitorizare funcționează non-stop, zi și noapte.
Panourile solare instalate acoperă aproximativ 50% din necesarul energetic al fermei, reducând semnificativ facturile la energie și dependența de rețeaua publică. Pe termen de 7-10 ani, investiția în fotovoltaic se amortizează integral, după care energia devine practic gratuită.
Această decizie se înscrie într-o tendință europeană clară: fermele zootehnice sustenabile combină eficiența economică cu reducerea amprentei de carbon. Energia solară nu poluează, nu fluctuează ca prețul gazului natural și nu cere nicio materie primă importată.
Gestionarea dejecțiilor: resursă, nu problemă
O fermă cu 200 de bovine generează zilnic cantități semnificative de dejecții – o realitate care, neadministrată corespunzător, poate deveni o problemă serioasă de mediu. Ferma Russu a integrat gestionarea dejecțiilor ca parte din strategia de sustenabilitate a exploatației.
Dejecțiile colectate sunt gestionate printr-un sistem care minimizează pierderile de nutrienți și riscul de poluare a solului și apelor freatice. Compostul rezultat este valorificat ca îngrășământ organic pe terenurile proprii ale fermei, închizând ciclul: furajele cresc pe pământul fertilizat de animale, iar animalele produc îngrășământul necesar culturii. Un model circular, eficient și ecologic.
Acest tip de management al dejecțiilor este nu doar o cerință de mediu – el reduce și costurile cu fertilizanții chimici, care în ultimii ani au înregistrat prețuri record pe piețele internaționale.
Piața de desfacere și stabilitatea economică
Producția de lapte a fermei – circa 1.500 de litri zilnic, echivalentul a aproximativ 45 de tone pe lună – este valorificată pe piața din orașul Florești. Proximitarea geografică față de un centru urban cu capacitate de procesare și consum este un avantaj strategic.
Stabilitatea contractelor de livrare este esențială pentru o fermă cu 16 angajați și investiții de sute de mii de lei în curs de amortizare. Fără o piață certă și prețuri rezonabile, niciun plan de afaceri pe 7 ani nu poate funcționa. Ferma Russu a înțeles că producția de calitate – lapte din rasa Simmental, muls igienic, răcit rapid – este cea mai bună garanție pentru un parteneriat comercial durabil.
Subvenția de 60 de lei per kilogram de bovină vie a contribuit la echilibrarea fluxului de numerar în primii ani. Dar dincolo de această măsură punctuală, colaborarea cu AIPA s-a dovedit un factor strategic de lungă durată: ajutoarele pentru motorină în perioadele de criză, sprijinul acordat după seceta din 2024 și accesarea mai multor măsuri structurale au format împreună o rețea de siguranță care a permis reinvestirea constantă fără a pune în pericol stabilitatea fermei.
Lecții pentru tinerii fermieri
Parcursul fermei Russu Vladimir Andrei oferă câteva învățăminte concrete, aplicabile oricărui antreprenor agricol care pornește de la zero sau vrea să modernizeze o exploatație existentă:
- Moștenirea poate fi punct de plecare, nu de oprire. O fermă veche poate deveni fundația unui complex modern dacă există viziune și curaj.
- Granturile și subvențiile există – trebuie căutate, înțelese și accesate cu perseverență. AIPA a aprobat ~33 de dosare pentru această fermă în 4 ani; fiecare a finanțat un pas înainte.
- Informarea continuă contează la fel de mult ca munca fizică. Vladimir Russu a urmărit activ fiecare program disponibil – ajutor pentru motorină, sprijin în caz de secetă, măsuri structurale – și a aplicat sistematic.
- Rasa contează. Alegerea bovinelor Simmental a determinat atât calitatea laptelui, cât și cererea de pe piață.
- Energia solară nu mai este un lux – este o decizie de business rațională, cu recuperare în mai puțin de 10 ani.
- Ciclul circular – furaje proprii, dejecții compostate, sol fertilizat – reduce costurile și impactul de mediu simultan.
- Planul de afaceri pe 7 ani nu este o formalitate bancară; este busola zilnică a deciziilor operaționale.
|
„Sprijinul oferit prin programele AIPA nu reprezintă doar o finanțare. Este o oportunitate de a transforma o fermă de familie într-o afacere agricolă modernă și durabilă. Fiecare investiție contribuie la creșterea capacității fermei, modernizarea infrastructurii și adaptarea la cerințele tot mai exigente ale pieței.” – Vladimir Russu, GȚ Russu Vladimir Andrei, s. Rogojeni, r. Șoldănești |