Studiile din România arată că fiecare RON acordat în tichete de masă atrage 0.40 bani la bugetul de stat la 20 de ani de la implementarea facilităților fiscale aferente, din care 12 ani cu scutire integrală la plata de taxe și impozite, potrivit unei analize a Oanei Mihaela Motoi, CEO Cromwell Evan Global și Vicepreședinte al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, pe care a oferit-o spre publicare pe www.economica.md:
CONSECINȚELE IMPACTULUI FISCAL ÎN COSTURILE SALARIALE DIN BUSINESS
Pe parcursul ultimilor ani, din ce în ce mai des, în cadrul diverselor evenimente publice, investitorii atât locali, cât și internaționali, invocă impactul mai puțin plăcut asupra businessului, generat de lipsa forței de muncă în Republica Moldova.
Identificarea și retenția forței de muncă atât calificată, cât și necalificată, în activitatea de business devine o prioritate pentru investitorii din Republica Moldova, în contextul în care marea majoritate a oamenilor apți de muncă emigrează peste hotare. Astfel, angajatorii sunt în permanentă căutare de soluții care să crească gradul de retenție al personalului angajat. Totuși, astfel de soluții sunt tot mai greu de implementat în contextul cadrului legislativ aplicabil care nu este tocmai prietenos. Cu mici excepții, potențialele avantaje pe care angajatorii ar putea să le acorde angajaților în vederea creării unui pachet salarial mai avantajos, sunt taxabile atât cu impozit pe venit, cât și cu contribuții sociale, datorate atât de angajat, cât și de angajator.
Mai mult, abordarea practică a autorităților fiscale în refuzarea deductibilității costurilor generate de acordarea de astfel de beneficii creează un cost fiscal și mai mare pentru aceste companii.
Cu titlu de exemplu, dacă ar fi să luăm cazul unui angajator care ar decide să acorde unui angajat zi de zi fructe la locul de muncă în sumă de 1.000 MDL pe lună, costul total pentru angajator pentru a acorda acest beneficiu angajatului ar fi de 1.555,36 MDL. Mai mult, considerând și eventuala impozitare cu 12% din prisma impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător, costurile ar putea să crească cu încă 186 MDL.
Cu alte cuvinte, un beneficiu în sumă de 1.000 MDL, care, în practică, s-a dovedit a fi extrem de apreciat de personalul angajat, ar genera, potrivit legislației în vigoare, un cost total pentru angajator de 1.741 MDL, respectiv un cost fiscal de 74.1%.
Un cost fiscal de aproximativ 74.1% pentru orice beneficiu salarial acordat angajaților poate stârni interesul investitorilor străini de a-și dezvolta afacerea în Republica Moldova? Sau poate să atragă noi investiții?
FACILITĂȚILE FISCALE APLICABILE TICHETELOR DE MASĂ ACORDATE CA ȘI BENEFICII SALARIALE: GURA DE OXIGEN MULT AȘTEPTATĂ DE INVESTITORI
În contextul celor expuse mai sus, introducerea legislației tichetelor de masă la 1 ianuarie 2018 în paralel cu introducerea de facilități fiscale aplicabile, a reprezentat o mare gura de oxigen pentru acei angajatori care se luptă lunar pentru creșterea afacerii, crearea de noi locuri de muncă, retenția personalului sau plata integrală a tuturor taxelor către bugetul de stat.
Implementarea tichetelor de masă în 2018 a reprezentat o pârghie legislativă care a permis creșterea bazei salariale și implicit creșterea numărului de salariați, în paralel cu menținerea nivelului deja ridicat al costurilor fiscale aferente, așa cum am ilustrat mai sus, pentru angajatorii/investitorii deja existenți în piață.
Acordarea de tichete de masă angajaților reprezintă una din cele mai vechi și populare măsuri cu impact direct în macroeconomia unei țări implementată la nivelul statelor europene.
Prima țară care a adoptat această măsură este Marea Britanie la scurt timp după încheierea celui de-al doilea Război Mondial cu scopul de a permite angajatorilor să acorde angajaților acces la o masă completă în timpul zilei de lucru. În prezent, tichetele de masă sunt acordate potrivit legislației în peste 40 de țări, fiecare țară având implementate diverse facilități fiscale aplicabile angajatorilor ce au ca și componentă salarială inclusiv acordarea de tichete de masă.
ROMÂNIA: CEL MAI ELOCVENT EXEMPLU ÎN ATRAGEREA DE INVESTIȚII ȘI ALBIREA SALARIILOR PLĂTITE ANGAJAȚILOR PRIN INTRODUCEREA DE FACILITĂȚI FISCALE APLICABILE TICHETELOR DE MASĂ CU 20 DE ANI ÎN URMĂ
Un exemplu elocvent și de un foarte mare succes, privind impactul pe care sistemul tichetelor de masă l-a avut asupra economiei unei țări, este cel al României. Cadrul legislativ aferent tichetelor de masă a fost adoptat în România în anul 1998, iar până în anul 2010, angajatorii ce acordau tichete de masă beneficiau de o scutire totală de taxe (nu plăteau nici impozit pe venit, nici contribuții sociale). La 12 ani de la implementarea acestui sistem, România a decis impozitarea acestui beneficiu strict cu impozitul pe venit, 16% cota unică la acel moment, 10% în prezent.
La momentul implementării acestui sistem, România, ca și țară, se află într-o situație economică nu foarte favorabilă, cu o datorie externă destul de ridicată și cu o lipsă de încredere acută din partea investitorilor străini aflați în țară. Cu toate acestea, viziunea pe termen lung a guvernării de la acel moment a condus la implementarea legislației tichetelor de masă, măsură ce s-a dovedit a fi un succes total.
Fără a intra în prea multe detalii, la sfârșitul primului an de la implementarea legislației privind tichetele de masă în România, 130.000 de angajați erau beneficiarii acestui sistem, iar 13 ani mai târziu, aproximativ 50% din populația României angajată avea în componența salarială tichetele de masă (aproximativ 2,1 milioane oameni). Un număr similar de persoane angajate beneficiază și în prezent de tichete de masă. Valoarea nominală a unui tichet de masă la implementarea lor a fost de 2.5 RON, iar în prezent valoarea nominală a unui tichet de masă este de 15.18 RON.
Cu alte cuvinte, baza salarială acordată de angajatori personalului angajat a crescut în primul an de la implementare cu 82 milioane RON, iar în prezent, cu peste 8 miliarde RON pe an față de momentul implementării tichetelor de masă. Această sumă reprezintă în fond și în fapt contribuția (parțială) rezultată din facilitățile fiscale implementate în cadrul legislativ de autoritățile din România efectuată de către investitorii, atât locali cât și internaționali, în România, cu impact la nivel macroeconomic al României, impact ce se reflectă în PIB-ul țării.
Efectele pozitive resimțite de România pe parcursul celor 20 de ani de la implementarea legislației privind tichetele de masă au fost reconfirmate de o propunere înaintată recent de anumiți deputați din România pentru solicitarea creșterii valorii nominale a tichetelor de masă de la 15.18 RON la 20 RON. Argumentele invocate de către aceștia reflectă în mod concret impactul implementării legislației privind tichetele de masă concomitent cu facilitățile fiscale aferente care la pachet produc un efect de rostogolire pe 6 (șase) valuri succesive de impuls economic.
Potrivit expunerii de motive atașată la noua propunere legislativă, deși România este țara în care valoarea nominală a unui tichet de masă este printre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, impactul la bugetul de stat este uriaș. Cu alte cuvinte, potrivit acestui document, pentru fiecare RON acordat în tichete de masă, statul va încasa 40 de bani.
Extrapolând, în prezent, impactul generat la veniturile publice prin acordarea de tichete de masă de către angajatori personalului angajat ar putea fi asimilat cu o rată de impozitare de circa 40%, asta în condițiile în care în România tichetele de masă sunt totuși impozitate cu cota unică de impozit pe venit de 10%.
Totodată, documentul menționat mai sus enumeră atât impactul la nivelul mediului de afaceri prin creșterea valorii nominale a tichetului de masă, cât și impactul social al unei astfel de măsuri. Potrivit experienței României, o astfel de măsură ar urma să genereze:
- o creștere a cifrei de afaceri la nivelul comercianților de produse alimentare, restaurant, cantine iar 15% din cifra de afaceri a acestor jucători din piață este reprezentată de veniturile ce provin din comercializarea produselor pe bază de tichete de masă;
- o responsabilizare socială în rândul companiilor care acordă sau au opțiunea de a acorda tichete de masă angajaților în contextul unei optimizări fiscale generată de scutirea de la plata contribuțiilor sociale;
- responsabilizarea inclusiv a personalului angajat generată de corelarea acordării tichetelor de masă cu zilele de muncă efectuate, prin reducerea absențelor neplanificate de la locul de muncă;
- creșterea predictibilității mediului de afaceri și a comportamentului de consum prin certitudinea faptului că tichetele de masă vor fi utilizate pentru cererea solvabila de bunuri alimentare;
- disciplinarea obiceiurilor (calitate, regularitate, continuitate) de servire a mesei cu impact favorabil asupra sănătății și calității vieții salariaților și a membrilor familiilor acestora; astfel printr-o nutriție mai bună, productivitatea va crește, în timp ce cheltuielile cu medicamentele și în sectorul public de sănătate vor scădea;
- diminuarea fenomenului muncii neformalizate, scăderea economiei subterane, descurajarea muncii la negru și transparența veniturilor prin circuitul tichetelor de masă;
- creșterea retenției la locul de muncă întrucât acordarea de tichete de masă ar reprezenta un factor de stabilitate.
Concluzionând, experiența României pe parcursul celor 20 de ani de acordare a facilităților fiscale tuturor investitorilor care au inclus tichetele de masă ca și componentă a pachetului salarial (din care în primii 12 ani, acordarea acestor tichete a fost integral scutită de taxe și impozite) a demonstrat, în mod practic, avantajele pe care sistemul public le poate avea în situația adoptării unor măsuri similare.
Pentru a scoate bani din buzunar, investitorii trebuie sa aibă o motivație. Istoria a demonstrat că acordarea de facilități fiscale atrage implicit investiții, iar cazul României este unul dintre cele mai concludente în acest sens.
IMPACTUL MODIFICĂRII REGULILOR DE JOC ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU PRIVIRE LA TICHETELE DE MASĂ
În contextul discuțiilor legislative actuale din Republica Moldova, trebuie să ne întrebăm: Schimbarea regulilor de joc la numai 1 (un) an de la implementare va fi benefică din punct de vedere macroeconomic pentru Republica Moldova sau va îndepărta și mai tare nu doar investitorii deja prezenți, dar și cei ce studiază posibilitatea de a își extinde afacerile pe teritoriul țării?
Urmare a discuțiilor purtate cu membrii și cu mediul de afaceri nu doar local, dar și din Romania, Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova atrage atenția că schimbarea legislației după doar 1 (un) an de la adoptare, lege în baza căreia operatorii de tichete de masă au decis să investească milioane de euro în Republica Moldova, ar putea avea un impact macroeconomic nefavorabil și va transmite un semnal îngrijorător, atât investitorilor deja prezenți, cât și celor ce studiază oportunitatea de a investi în Republica Moldova.