Acasă Blog Pagina 2

EU4Environment contribuie la promovarea Amprentei de Mediu a produselor în Moldova

0

La 31 martie 2023, Programul „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) a organizat o discuție adresată în special companiilor care doresc să comercializeze produse ecologice în Uniunea Europeană (UE). În particular, au fost comunicate beneficiile amprentei ecologice a produselor (PEF). Această metodă ajută companiile să își calculeze performanța de mediu pe baza unor informații fiabile, verificabile și comparabile. Utilizarea PEF este adesea însoțită de o analiză comparativă, care reprezintă un stimulent puternic pentru a crea o reputație pentru produsele ecologice. Evenimentul, la care au participat peste 50 de persoane, a reunit reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai întreprinderilor industriale, ai asociațiilor de afaceri, precum și ai organizațiilor neguvernamentale.

Audiența a fost salutată călduros de reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Comisiei Europene și UNIDO.

În cuvântul său de salut, Secretarul general al Ministerului Mediului, Petru Tataru, a menționat: ”Deja mai mult de zece ani ministerul promovează principiile economiei verzi în Republica Moldova. Totodată, este important să conștientizăm că tranziția spre economia verde este un proces, și nu un rezultat final. În calitate de țară candidată la Uniunea Europeană, Republica Moldova va face eforturi susținute pentru a atinge standardele de mediu ale UE, care sunt parte integrantă a creșterii economice durabile”.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Moldovei statutul de țară candidată. Printre angajamentele-cheie pe calea UE, Guvernul Republicii Moldova a dezvoltat politici ambițioase, în conformitate cu „Pactul Verde” european. Printre acestea se numără Strategia națională de dezvoltare ”Moldova Europeană 2030”,  proiectul Strategiei de mediu până în anul 2033 și Programului de promovare a economiei verzi în Republica Moldova, pentru 2023-2027. În acest context, este important ca întreprinderile din Moldova să fie sprijinite pentru a face pași concreți spre economia verde. Aceasta include ajutor pentru exportul de produse pe piața UE, unde caracteristicile de mediu ale produselor influențează alegerile consumatorilor.

„Principiile de mediu ar trebui să fie implementate în orice domeniu al activității umane, fie că este vorba de educație, sănătate sau economie. În acest sens, este nevoie de extinderea expertizei locale pentru a ști unde, când și cum să acceseze resursele, tehnologiile și know-how-ul și pentru a stimula dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a declarat Secretarul de Stat al Ministerului Economiei, dna Veronica Arpintin.

Accelerarea tranziției verzi va ajuta Moldova să facă față provocărilor sale economice, sociale și de mediu, precum și să își îndeplinească angajamentele internaționale. Pe lângă sprijinul tehnic, UE facilitează investițiile în creșterea economică și în infrastructura din țările Parteneriatului Estic prin intermediul unui plan economic și de investiții ambițios. Economia verde este una dintre prioritățile planului pentru mobilizarea investițiilor.

„UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei. În ultimii ani, în UE, am observat un interes sporit din partea cetățenilor de a contribui personal la ecologizarea economiei, iar din partea consumatorilor, de a-și îmbunătăți obiceiurile de consum. Există o piață în creștere pentru produse și servicii ecologice și, odată cu aceasta, crește atenția față de informațiile fiabile și verificabile despre afirmațiile ecologice”, a subliniat Liderul de echipă, DG NEAR, Comisia Europeană, Gérald Audaz.

Acesta vizează exact scopul metodologiei PEF. Ajutând întreprinderile să cuantifice impactul de mediu al bunurilor sau serviciilor lor, PEF încurajează răspândirea produselor durabile pe piața unică a UE. Metodologia PEF definește modul în care un producător poate calcula și comunica un impact de mediu al unui produs, acoperind întregul său ciclu de viață. Acest lucru este benefic și pentru bunăstarea oamenilor, deoarece consumatorii pot avea încredere că informațiile legate de durabilitate sunt verificabile, transparente și exacte. Promovarea unor instrumente precum PEF face parte din activitățile EU4Environment coordonate de UNIDO.

„În cadrul EU4Environment, UNIDO urmărește să își valorifice mandatul și să sprijine dezvoltarea industrială durabilă și favorabilă dezvoltării durabile și incluzive a țărilor din Parteneriatul Estic drept una ecologică și prosperă. Realizăm acest lucru prin proiecte în cadrul cărora putem promova incluziunea socială, crearea de locuri de muncă și oportunități de ecologizare a proceselor de producție și a bunurilor de consum, toate acestea fiind instrumentele unei creșteri economice mai verzi”, a spus Manager de proiect EU4Environment, Unitatea Economie Circulară și Eficiența Resurselor, UNIDO, Tatiana Chernyavskaya.

Despre EU4Environment

Acțiunea „Uniunea Europeană pentru mediu” (EU4Environment – Economie verde) ajută țările din Parteneriatul estic să își păstreze capitalul natural și să sporească bunăstarea oamenilor în ceea ce privește mediul înconjurător, prin sprijinirea acțiunilor legate de mediu, prin demonstrarea și deblocarea oportunităților de creștere mai ecologică și prin stabilirea unor mecanisme pentru o mai bună gestionare a riscurilor și a impactului asupra mediului.

Este finanțată de Uniunea Europeană și pusă în aplicare de cinci organizații partenere – OCDE, UNECE, UNEP, UNIDO și Banca Mondială – în perioada 2019-2024, cu un buget de aproximativ 20 de milioane EUR.

Pentru mai multe informații vizitați: www.eu4environment.org

Pentru mai multe informații despre eficiența resurselor în Republica Moldova, vizitați: www.odimm.md/en/home-recp

Persoană de contact:  Tatiana Chernyavskaya, EU4Environment Project Manager

Department of Technical Cooperation and Sustainable Industrial Development

United Nations Industrial Development Organization (UNIDO)

Email: T.CHERNYAVSKAYA@unido.org

ENG_EU4E Press Release PEF Moldova 

 

Promovarea parcursului verde al Republicii Moldova – atelier de sensibilizare privind metodologia amprentei ecologice a produselor și beneficiile acesteia pentru întreprinderile de producție

0

La 31 martie 2023, EU4Environment organizează un atelier de lucru în Republica Moldova pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la metodologia amprentei ecologice a produselor (PEF) și la inițiativa Pieței unice a produselor ecologice (SMGP) a Uniunii Europene. Evenimentul este deschis reprezentanților întreprinderilor industriale, autorităților și agențiilor locale, asociațiilor de afaceri și ONG-urilor interesate de aspecte legate de economia verde, economia circulară, producția eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și mai curată (RECP) și protecția mediului. Atelierul este organizat de UNIDO în parteneriat cu PRé Sustainability (Țările de Jos) și cu partenerii naționali.

Atelierul se va desfășura în format online și va cuprinde prezentări și discuții cu experți în domeniu. Acesta va oferi o înțelegere cuprinzătoare a conceptului de produse ecologice și a beneficiilor acestora. Atelierul se va desfășura atât în limba română, cât și în limba engleză, cu interpretare simultană.

Acesta va acoperi diverse subiecte legate de strategiile și instrumentele de promovare a produselor verzi, inclusiv situația actuală la nivel național, contextul legislativ asociat și beneficiile pentru diferite grupuri țintă. Participanții vor afla, de asemenea, despre impactul potențial al aplicării metodologiei PEF pentru întreprinderile moldovenești care exportă pe piața UE. Atelierul va oferi participanților posibilitatea de a pune întrebări și de a se implica în discuții.

EU4Environment și inițiativa SMGP a UE

Ca parte a acțiunii EU4Environment, UNIDO introduce metodologia SMGP și PEF a UE în țările Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv în Republica Moldova.

Despre Acțiunea EU4Environment

Acțiunea „Uniunea Europeană pentru mediu” (EU4Environment) sprijină acțiunile legate de mediu în țările Parteneriatului estic (Parteneriatul estic) pentru a contribui la conservarea capitalului natural, la creșterea bunăstării mediului și la deblocarea oportunităților pentru o creștere mai ecologică. Acțiunea este pusă în aplicare de cinci organizații partenere: OCDE, UNECE, UNEP, UNIDO și Banca Mondială.

Pentru mai multe informații despre atelier și despre acțiunea EU4Environment, vă rugăm să vizitați www.eu4environment.org  și https://odimm.md/en/home-recp.

Linkul de înregistrare și agenda evenimentului le puteți găsi aici.

Aflați mai multe despre SMGP și metodologia PEF a UE din pliantele noastre:

Promovarea amprentei de mediu a produselor (PEF)

Advancing Product Environmental Footprint (PEF)

 

 

Prioritățile Ministerului Economiei în 2023

0

Simplificarea cadrului de reglementare a mediului de afaceri, susținerea în continuare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea oportunităților economice ale țării și digitalizarea economiei, sunt obiectivele-cheie propuse de Ministerul Economiei în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului.

Din viziunea strategică a Ministerului Economiei face parte și îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat. Inițiativele au fost discutate în cadrul unor consultări publice, luni, 23 ianuarie, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, partenerilor de dezvoltare și ai altor sectoare relevante.

„Este foarte important să ajutăm mediul de afaceri, prin simplificarea metodelor de raportare. Ministerul Economiei a inițiat o serie de modificări regulatorii pentru a reduce barierele birocratice și să diminueze povara administrativă. Lipsa de birocrație încurajează reprezentanții business-ului, făcându-i să activeze legal și să progreseze. Astfel, resursele vor fi folosite eficient în dezvoltarea companiilor, optimizarea activității și creșterea competitivității”, a precizat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

Participanții la consultările publice și-au exprimat opiniile cu privire la acțiunile incluse în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2023 și au venit, la rândul lor, cu sugestii de dezvoltare a economiei și antreprenoriatului. 

Înregistrarea video a evenimentului poate fi accesată pe acest link.

Planul cu acțiunile propuse poate fi accesat aici.

Ministerul Finanțelor a stabilit prioritățile pentru anul 2023

0

În 2023, Ministerul Finanțelor își va focusa atenția pe un management al finanțelor publice mai riguros. Printre priorități va fi adoptarea Strategiei de dezvoltare a Managementului Finanțelor Publice pe anii 2023-2030, dar și reforma Inspecției Financiare, transmite MOLDPRES.

Declarații în acest sens au fost făcute de ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în cadrul consultărilor publice al Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023. La dezbatere au participat reprezentanți ai sectorului asociativ, comunității afaceri, de cercetare, precum și alți actori interesați.

„Conceptul noii Inspecției Financiare presupune o instituție cu capacitate analitică și de control mai mare, pentru a ne ajuta la planificarea bugetară: cum au fost cheltuiți banii publicii, cum au fost fundamentate aceste decizii și dacă au fost adoptate decizii corecte”, a spus ministrul Dumitru Budianschi. De asemenea, oficialul a declarat că în următoarea perioadă va urmări consolidarea bazei de impozitare și protejarea celor care plătesc taxe și impozite, dar nu invers.

Alte inițiative prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, în domeniul finanțelor publice, vizează amendarea politicilor fiscale și vamale, îmbunătățirea sistemului de achiziții publice, a sistemelor digitale, salarizarea în sectorul public, majoritatea intervențiilor fiind necesare pentru a armoniza legislația națională la cea europeană.

Companiile care aplică practici prietenoase mediului vor primi granturi mai mari

0

Guvernul a mărit, până la 500 de mii de lei (25 mii de euro) volumul suportului financiar nerambursabil acordat companiilor care vor să aplice practici prietenoase mediului ambiant. La fel, a fost extins cu încă trei ani programul de ecologizare, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), transmite MOLDPRES.

Marcel Vutcariov administrează, din 2009, o companie de procesare a marmurei. Pentru a îmbunătăți procesele de producție și a le face inofensive pentru mediul ambiant, în 2022 Marcel a aplicat la programul de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii. De banii obținuți – 200 de mii de lei, compania a procurat o stație de epurare a apelor reziduale.

„Suntem primii pe piața locală care utilizăm o asemenea stație de epurare a apei. Acum noi nu aruncăm nimic în mediul înconjurător. Toată apa pe care o folosește compania noastră este epurată”, afirmă Marcel Vutcariov. 

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, susține că o afacere durabilă înseamnă una sustenabilă inclusiv din punct de vedere ecologic. „Economia nu poate să se dezvolte în detrimentul mediului înconjurător. De aceea, încurajăm antreprenorii să apeleze la acest instrument de susținere din partea statului”, a declarat ministrul.

Potrivit Guvernului, până în prezent, peste 80 de întreprinderi au obținut granturi pentru stații de epurare, utilaje pentru implementarea economiei circulare sau care elimină mai puțin CO2, echipamente de sortare a deșeurilor periculoase ș.a. 

R. Moldova va participa într-un program al UE pentru mediu și politici climatice

0

Republica Moldova va încheia un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană privind participarea la Programul pentru mediu și politici climatice „LIFE”. Parlamentul a votat  pentru ratificarea Acordului, transmite MOLDPRES.

Potrivit documentului, programul „LIFE” are obiectivul de a contribui la tranziția către o economie durabilă și eficientă, bazată pe surse regenerabile de energie, precum și pentru protejarea și îmbunătățirea calității mediului.

Odată cu participarea la programul „LIFE”, țara noastră va putea beneficia de finanțarea mai multor proiecte, care se referă la biodiversitate, economie circulară, tranziție către energia curată, precum și adaptarea la climă. Propunerile de proiecte vor putea fi depuse de entitățile publice, întreprinderile private, ONG-uri sau organizații ale societății civile.

Programul „LIFE” este singurul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv mediului. Din anul 1992, prin intermediul acestuia au fost cofinanțate 5600 de proiecte, iar pentru perioada 2021-2027 este planificat un buget de 5,43 de miliarde de euro.

Proiectul de lege a fost votat, în două lecturi, de 62 de deputați, precizează MOLDPRES.

Principalele produse petroliere vor intra mai ușor pe piața Republicii Moldova

0

Benzina și motorina vor fi importate în țara noastră printr-un proces simplificat, în urma deciziei aprobate pe 14 decembrie curent de Guvern, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. În cazul importului direct de la producătorii din statele membre ale UE, vor fi recunoscute documentele prin care se confirmă calitatea produselor petroliere, fără necesitatea efectuării obligatorii a prelevării probelor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. 

În cazul în care produsele petroliere esențiale sunt originare din țări terțe, este obligatorie obținerea unui raport de inspecție de la instituții de profil, recunoscute de către autoritatea abilitată din Republica Moldova.

Controlul de stat asupra respectării specificațiilor tehnice pentru combustibilii principali plasați pe piață se va efectua de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecția Consumatorilor.

Piața produselor petroliere din Republica Moldova este asigurată din importul de la principalii furnizori din regiune. Anul trecut, România a deținut o cotă de 99,35% din totalul benzinei importate. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere ce dețin rafinării proprii în statul vecin, dar și datorită distanței mici, care permite importul pe cale rutieră și feroviară la costuri accesibile.

 

Ce ne motivează să optăm pentru o facultate sau alta?

0

În preajma sesiunilor de admitere în universitățile din România, mulți tineri din Republica Moldova căută cele mai potrivite domenii de studiu pentru ei. Articolul de față îi poate ajuta să facă o alegere corectă.

Așadar, ce anume ne motivează să optăm pentru o facultate sau alta, pentru o profesie sau alta? După ce criterii ne ghidăm? Este cunoscut faptul că adeseori mergem la o anumită universitate numai pentru că acolo s-a înscris un prieten sau o prietenă de liceu. Sau pentru că e concurența mai mică decât în altă parte, și, respectiv, credem că șansele de a fi înscriși ar fi mai mari. Sau pentru că ne interesează doar să obținem o licență, nu contează în ce domeniu, contează să avem studii superioare.

Din păcate, o astfel de alegere nefundamentată, la nimereală, generează ulterior o serie de alte alegeri greșite sau, pur și simplu, studiile superioare obținute nu ne mai folosesc la nimic. Avem studii, dar nu ne putem angaja în domeniul ales. Cu alte cuvinte, am devenit piloți, dar nu avem flotilă aeriană sau am studiat inginerie marină, dar nu avem flotă maritimă și nici ieșire la mare.

Deci, ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem o facultate?

Sigur, vocația și abilitățile personale contează mult. Dar tot atât de mult contează și latura pragmatică a alegerii pe care o facem. Dacă avem intenția ca după facultate să ne angajăm în România, ar trebui să știm din timp care sunt tendințele pe piața muncii. Este sau nu deficit de cadre sau, dimpotrivă, surplus de cadre în domeniul pe care îl alegem? Are sau nu perspective de dezvoltare domeniul respectiv?

Potrivit unui Studiu realizat în cadrul Proiectului transfrontalier RO-MD ACCES DIRECT LA STUDENȚI, cele mai solicitate profesii în România sunt în domeniile Textile, Construcții și IT. În ultimii 5 ani, în aceste domenii a crescut numărul de companii înregistrate. În cazul sectorului IT, creșterea a fost de peste 40%. Odată cu numărul de companii, s-a înregistrat și o creștere a numărului de angajați în fiecare din cele trei domenii. Deși numărul de angajați a crescut constant, în perioada 2015-2020 a crescut constant și productivitatea muncii în sectoarele în cauză, ceea ce denotă o calificare superioară a angajaților.

Astfel, din 2015 până în 2019, numărul total de companii care activează în industria specifică crește de la 410 la 488 în industria textilă, de la 691 la 981 în industria IT și de la 2341 la 2522 în industria construcțiilor. În același timp, odată cu creșterea numărului de firme a crescut și numărul total de angajați de la 23 mii la 25,9 mii în industria textilă, de la 8,2 mii la 11,7 mii în industria IT și, în final, de la 27,4 mii la 28 mii în industria construcțiilor.

Studiul mai arată că, odată cu creșterea numărului de angajați, crește și productivitatea forței de muncă. Astfel, din 2015 până în 2019 productivitatea medie în industria textilă a crescut de la 200 mii MDL la 236 mii MDL, în industria IT de la 300 mii MDL la 439 mii MDL și în Construcții de la 543 mii MDL la 747 mii MDL.

Analiza ofertei de pe piața muncii relevă că oferta educațională a instituțiilor pentru formare și educație vocațională (VET) este consistentă și capabilă să pregătească forța de muncă profesională din industriile menționate. Cu toate acestea, în unele cazuri, nu toate instituțiile sunt bine echipate pentru lecții practice. În special, aceasta este specifică instituției care formează forța de muncă în domeniul textilului.

Prin urmare, înainte de a alege o facultate în România este recomandabil să ne informăm nu doar despre condițiile de admitere sau despre instituția respectivă de învățământ. E bine să ne documentăm cât mai detaliat despre domeniul/industria pentru care optăm, astfel încât să avem ulterior oportunități reale de angajare în câmpul muncii.

Cât de rezilienți suntem în fața schimbărilor climatice?

0

Măsurile de protecție a mediului în contextul dezvoltării durabile au fost discutate în cadrul unei conferințe naționale găzduite de PNUD și Suedia

Cum ar putea o comunitate să transforme deșeurile dintr-o problemă în resursă, ce ar putea face pentru utilizarea rațională a rezervelor de apă, cum să aplice  reglementările legislative din domeniul mediului, cum să evalueze impactul de mediu și cum trebuie să integreze aspectele de gen în activitățile de mediu? Acestea, dar și alte subiecte au fost discutate astăzi, 24 mai 2022, la conferința națională „Măsuri de protecție a mediului înconjurător în contextul dezvoltării durabile”, se arată într-un comunicat de presă PNUD Moldova.

Evenimentul a fost organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, cu asistența financiară a Suediei, cu scopul de a fortifica capacitățile autorităților publice locale (APL), cărora le revine un rol esențial în punerea în practică a politicilor locale de dezvoltare durabilă, în contextul creșterii frecvenței și gravității fenomenelor meteorologice extreme și a altor pericole climatice.

În debutul conferinței, Virginia Bîlici, coordonatoarea de programe în cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a menționat: „Schimbările climatice ne afectează societatea și mediul în multe feluri. Este nevoie de o bună informare și acțiuni ferme pentru a evalua riscurile de mediu, pentru a atenua consecințele cele mai grave și pentru a planifica măsuri concrete de adaptare la schimbările pe care nu le putem opri. Suedia susține eforturile pe care le întreprinde Republica Moldova pentru edificarea unor comunități reziliente și incluzive și evenimentul de astăzi este un exemplu”.

Aproximativ 100 de primari, reprezentanți ai Ministerului Mediului, experți în domeniul mediului și reprezentanți ai ONG-urilor de profil au participat la conferință și au analizat împreună provocările cu care se confruntă în domeniul protecției mediului, au împărtășit bunele practici și soluțiile durabile care pot fi aplicate în comunități în vederea sporirii rezilienței la schimbările climatice și utilizării raționale a resurselor naturale și și-au evaluat prioritățile pentru realizarea activităților de protecție a mediului.

Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ce privește schimbările climatice, iar impactul acestui fenomen este resimțit tot mai frecvent, prin secete extinse, viituri și alte calamități provocate de temperaturile crescânde și precipitațiile neuniforme. În acest context, ne bucurăm mult să vedem interesul sporit din partea APL-urilor de a fi parteneri în combaterea acestui fenomen, lucru demonstrat prin participarea la acest eveniment, dar și prin proiectele inițiate și desfășurate cu suportul Suediei și PNUD în mai multe domenii, cum ar fi managementul deșeurilor, energia regenerabilă, restabilirea și amenajarea râurilor, împădurirea și amenajarea terenurilor degradate”, a menționat Silvia Pana-Carp, coordonatoare de programe, PNUD Moldova.

În cadrul conferinței au mai fost prezentate câteva ghiduri practice privind legislația de mediu, climă și gen și măsurile de protecție a mediului înconjurător și de adaptare la schimbările climatice, care au fost elaborate în cadrul proiectului PNUD, destinate APL-urilor. 

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și la sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitarea economică, socială și educațională a femeilor. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

Persoană de contact: Natalia Costaș, consultantă în comunicare și relații media PNUD Moldova, telefon: 0 69 22 11 41; e-mail: natalia.costas@undp.org

Din 4 mai, Fiscul va examina cererile privind restituirea impozitelor reținute în plus

0

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunţat că, începând cu 4 mai, va examina cererile de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru contribuabili persoane fizice, transmite MOLDPRES.

Potrivit instituţiei, suma impozitului pe venit acceptată spre restituire poate fi: transferată la contul bancar; restituită în numerar în modul general stabilit; utilizată pentru stingerii obligațiilor fiscale restante sau viitoare.

Pentru depunerea cererii, contribuabilii pot opta pentru una din modalități: în format electronic, prin intermediul serviciului online „Declarație electronică”; pe suport de hârtie la subdiviziunea teritorială a Serviciului Fiscal de Stat. Cererea poate fi depusă în termen de până la 6 ani din data efectuării supraplății.

În scopul restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, pentru anul 2021, termenul limită de depunere a Declarației este data de 3 mai.