Acasă Blog Pagina 2

Gazprom în cădere liberă

De către
Economica
-
0

Producția de gaze naturale a Gazprom Group s-a redus anul trecut cu 13%, ajungând la nivelul minim record de 359 de miliarde de metri cubi, conform raportului anual al companiei, transmite Reuters. Compania rusească Gazprom a raportat joi pierderi nete de aproape 7 miliarde de dolari în 2023, comparativ cu un profit net de 15,2 miliarde de dolari în 2022. De asemenea, veniturile totale realizate de Gazprom anul trecut au scăzut până la 93 miliarde de dolari, o scădere de 26,8% față de 2022.

Exporturile de gaze rusești spre Europa, care odată reprezentau cea mai importantă piață de export a Rusiei, au scăzut semnificativ din cauza consecințelor politice legate de invazia Rusiei în Ucraina. Vârful acestor exporturi a fost atins în 2018-2019, când livrările anuale au urcat până la 175-180 miliarde de metri cubi. Chiar dacă Gazprom nu mai publică date privind exporturile sale de gaze, calculele efectuate de Reuters arată că, în 2023, livrările de gaze ale Gazprom spre Europa au scăzut cu 55,6%, ajungând la 28,3 miliarde de metri cubi.

Un raport realizat de o firmă externă de consultanță pentru Gazprom avertizează că firma rusească s-ar putea să nu recupereze veniturile pierdute din export pentru mai mult de un deceniu, potrivit Financial Times. Conform prognozelor realizate în studiu, până în 2035 exporturile Gazprom către Europa vor avea o medie de 50-75 de miliarde de metri cubi pe an, abia o treime din nivelul de dinainte de război. Deși Gazprom speră că o nouă conductă către China poate contribui la compensarea volumelor pierdute din exporturile europene, capacitatea sa va fi de doar 50 de miliarde de metri cubi pe an, iar prețurile de export solicitate sunt mult mai mici decât în Europa, în timp ce un acord privind construcția sa nu a fost încă semnat.

Raportul, comandat de conducerea companiei și redactat la sfârșitul anului trecut, este printre cele mai sincere recunoașteri de până acum cu privire la modul în care sancțiunile occidentale, impuse ca răspuns la războiul Rusiei, au afectat Gazprom și sectorul energetic mai larg din Rusia. Cota Gazprom din exporturile de energie ale Rusiei va scădea pe măsură ce gazele din conducte, care au fost lovite în mod deosebit de sancțiuni, trec pe un nivel scăzut în fața gazelor naturale lichefiate, mai puțin vulnerabile, potrivit raportului.

Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei. Contribuția anuală a Gazprom la bugetul Rusiei se estimează la 40 de miliarde de dolari.

Evoluția monedei Euro după alegerile europarlamentare 2024

De către
Economica
-
0

Alegerile europarlamentare desfășurate în perioada 6-9 iunie curent au adus schimbări semnificative în peisajul politic european, cu implicații directe asupra stabilității și valorii monedei Euro. Scrutinul a arătat o tendință accentuată spre dreapta în multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a influențat percepțiile și încrederea în moneda unică.

După alegeri, grupurile populiste de dreapta, precum Identity and Democracy (ID) și European Conservatives and Reformists (ECR), au înregistrat câștiguri semnificative. Se preconizează că grupul ID va deveni al treilea cel mai mare din Parlamentul European, iar ECR ar putea chiar să depășească Renew Europe, devenind astfel al treilea grup ca mărime​. Această reconfigurare politică ar putea crea instabilitate legislativă, având în vedere divergențele ideologice dintre grupuri.

Reacțiile piețelor financiare la rezultatele alegerilor au fost mixte. În general, piețele tind să prefere stabilitatea politică, iar ascensiunea partidelor de dreapta populistă a generat incertitudini cu privire la viitoarele politici economice și fiscale ale UE. Creșterea influenței partidelor eurosceptice ar putea duce la politici mai protecționiste și la tensiuni în cooperarea internațională, aspecte care pot afecta negativ moneda Euro. De exemplu, după anunțarea rezultatelor preliminare, euro a suferit o ușoară depreciere față de principalele valute de referință, investitorii fiind preocupați de posibilele schimbări legislative și de eventualele conflicte politice în cadrul Parlamentului European​.

Conform economica.net, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor, moneda Euro s-a depreciat cu 0,5%, până la un curs de 1,0751 dolari, cel mai scăzut nivel din ultima lună. Aceasta reflectă incertitudinile și temerile investitorilor cu privire la stabilitatea politică și direcția viitoare a politicilor economice ale Uniunii Europene. Fluctuațiile valutare au fost accentuate de îngrijorările privind coeziunea politică și capacitatea noii configurații parlamentare de a menține un cadru economic stabil și predictibil​.

Un alt aspect important este rata de participare la vot, care a crescut față de alegerile anterioare, cu un număr mai mare de tineri​. Această creștere poate indica o mai mare dorință de implicare în problemele europene, ceea ce ar putea avea implicații pozitive pe termen lung asupra stabilității politice și economice a zonei euro.

Referințe:

economica.net

euronews

POLITICO

ECFR

Strategii guvernamentale pentru dezvoltarea pieței ecologice în Republica Moldova

De către
Economica
-
0

În cadrul acțiunii EU4Environment, susținută financiar de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) promovează inițiativa UE privind Piața Unică a Produselor Ecologice (SMGP) și Amprenta Ecologică a Produselor (PEF) în regiunea Parteneriatului Estic. Această inițiativă își propune să sprijine companiile în măsurarea performanței de mediu a produselor lor și să le ofere oportunitatea de a se poziționa pe piața produselor sustenabile.

Republica Moldova, alături de alte țări ale Parteneriatului Estic, beneficiază de implicarea UNIDO în cartografierea practicilor existente și identificarea barierelor care împiedică implementarea PEF. Aceste informații sunt comparate cu sistemele de etichetare disponibile, iar rezultatele obținute vor contribui la creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a oportunităților și beneficiilor oferite de inițiativa SMGP.

Prin implementarea PEF, companiile vor putea demonstra angajamentul lor față de sustenabilitate și vor putea obține un avantaj competitiv pe piața produselor ecologice. Această inițiativă deschide oportunități pentru îmbunătățirea performanței de mediu a companiilor și stimulează dezvoltarea economică durabilă în Republica Moldova.

De asemenea, implementarea PEF aduce numeroase beneficii, atât pentru mediu, cât și pentru consumatori. Produsele ecologice vor avea o mai mare transparență în ceea ce privește impactul lor asupra mediului, ceea ce va permite consumatorilor să facă alegeri informate și sustenabile. În același timp, mediul va beneficia de reducerea impactului negativ al producției și consumului de bunuri.

Pentru a asigura implementarea eficientă a PEF, este necesară implicarea instituțiilor guvernamentale. Acestea joacă un rol esențial în pregătirea și stabilirea condițiilor prealabile pentru aderarea la inițiativa SMGP. Expertiza și cunoștințele instituțiilor guvernamentale sunt cruciale pentru a dezvolta cadrul legislativ și de reglementare necesar, precum și pentru a oferi suport și îndrumare companiilor din industrie. În acest sens, instituțiile guvernamentale pot lua în considerare următoarele acțiuni:

Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare

Instituțiile guvernamentale ar trebui să lucreze la dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ și de reglementare coerent care să susțină implementarea PEF în Republica Moldova. Aceasta ar putea include stabilirea cerințelor minime pentru produsele ecologice, instituirea unui  sistem de certificare și etichetare, precum și promovarea standardelor de mediu în toate sectoarele industriale relevante.

Crearea unui organism de expertiză și monitorizare

Guvernul poate înființa un organism specializat sau desemna o instituție existentă pentru a fi responsabilă de monitorizarea și evaluarea performanței de mediu a produselor conform PEF. Acest organism ar putea colabora cu companiile și organizațiile relevante pentru a dezvolta metodologii specifice și a furniza asistență tehnică în implementarea PEF.

Promovarea și conștientizarea

Instituțiile guvernamentale ar trebui să ia măsuri pentru a crește gradul de conștientizare și înțelegere a inițiativei SMGP și beneficiilor aduse de implementarea PEF. Aceasta poate implica organizarea de evenimente, seminare și campanii de informare adresate atât companiilor, cât și consumatorilor. Guvernul ar putea colabora cu mediul academic, organizații neguvernamentale și mass-media pentru a promova aceste mesaje și a încuraja adoptarea practicilor ecologice.

Susținerea financiară

Guvernul poate furniza sprijin financiar și facilități pentru companiile care doresc să implementeze PEF. Aceasta ar putea include acordarea de granturi, subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula investițiile în tehnologii și procese mai ecologice. De asemenea, guvernul ar putea colabora cu instituțiile financiare pentru a dezvolta instrumente de finanțare inovatoare destinate promovării PEF.

Parteneriate și cooperare internațională

Instituțiile guvernamentale ar trebui să stabilească parteneriate și să coopereze cu alte țări și organizații internaționale pentru a împărtăși bune practici și expertiză în domeniul implementării PEF. Schimbul de cunoștințe și experiență poate contribui la îmbunătățirea capacității instituționale și la accelerarea procesului de implementare a PEF în Republica Moldova.

Promovarea inițiativei UE privind Piața Unică a Produselor Ecologice și Amprenta Ecologică a Produselor necesită un efort concertat din partea instituțiilor guvernamentale, companiilor și cetățenilor. Prin implicarea activă a instituțiilor guvernamentale, Republica Moldova poate deveni un promotor puternic al practicilor ecologice și al produselor sustenabile.

CÂND VA FI REFORMATĂ ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ?

De către
Economica
-
0

Între speranțe si bătaia pasului pe loc

În Moldova au demarat din nou alegerile locale generale. În afară de rezultatul direct al scrutinului, alegerea primarilor și consilierilor locali, acestea mai au o semnificație importantă: evaluarea gradului de susținere a politicilor guvernării PAS de către populație. Totodată, partidele extraparlamentare vor încerca să-și ridice ratingul prin cooptarea unor lideri și fortificarea echipelor locale. Deși se așteaptă o toamnă fierbinte a luptelor interpartinice, greul va veni mai târziu – Moldova intră într-un nou ciclu electoral cu o administrație publică locală nereformată. Vom aminti că reforma administrației publice centrale și locale este o condiție de aderare la UE. 

Încercări de reformare a administrației locale au avut loc chiar de la apariția Republicii Moldova ca stat. Însă, multiplele schimbări ale legislației făcute la începutul tranziției nu au asigurat o autonomie locală veritabilă. Mai mult, sistemul de finanțare de tip „matrioșka”, în care bugetele primăriilor depindeau de transferurile de la raion, iar bugetele raioanelor, de transferurile de la guvern, a accentuat tendințele de centralizare și de subordonare a administrației publice locale față de guvern.

În 1994, un actor politic, în semn de protest, a boicotat alegerile locale generale. În rezultat, primarul municipiului Chișinău a fost numit prin decret prezidențial, declarat neconstituțional peste cinci ani[1].

În 1999 s-a făcut reforma teritorial-administrativă. Noul sistem a început să dea rezultate chiar în 2001, anul venirii comuniștilor la putere. Cu toate acestea, în 2003, la alegerile locale generale, guvernarea roșie a restabilit sistemul de raioane și, contrar stipulărilor legale, a mai creat vreo două sute de primării noi, ceea ce a costat bugetul de stat cu aproape un miliard de lei[2].

În 2005 comuniștii și-au schimbat vectorul orientării spre integrarea europeană, fiind nevoiți, sub presiunea „opoziției constructive”, să aprobe câteva legi importante, inclusiv cea a descentralizării administrative. Ulterior însă, nu a fost schimbat și mecanismul de finanțare a primăriilor, iar legislația adoptată a rămas doar pe hârtie.

După alegerile parlamentare din 2010, descentralizarea și asigurarea autonomiei locale au devenit o prioritate a Guvernului. În 2012, Parlamentul a aprobat Strategia de descentralizare și planul de acțiuni până în 2016, perioada de implementare fiind ulterior extinsă până în 2020. Din păcate, prevederile strategice și acțiunile de descentralizare nu au fost duse până la capăt. Însă o realizare incontestabilă se consideră noul sistem al relațiilor interguvernamentale, pus în aplicare din 2015. Acest sistem are la bază principii noi, prin renunțarea la sistemul sovietic și trecerea la finanțarea primăriilor pe baza a patru tipuri de venituri: venituri proprii, venituri cu destinație generală, venituri cu destinație specială și granturi investiționale. Așteptările de la implementarea noului sistem erau mari – creșterea bazei de venituri proprii și autonomia de decizie asupra lor, încurajarea efortului fiscal propriu, separarea bugetelor APL de diferite niveluri, precum și consolidarea managementului financiar al APL, creșterea disciplinei, transparenței și participării.

După șapte ani de implementare a noului sistem se constată, că, din păcate, obiectivele preconizate nu s-au realizat. Mai multe studii realizate pe parcurs au arătat că dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a sporit, iar autonomia financiară s-a diminuat. Principalele cauze sunt baza fiscală redusă a surselor de venit, dar și măsurile administrative luate de guvernarea oligarhică. Astfel, conform raportului Ministerului Finanțelor privind capacitatea administrativă a primăriilor pentru 2022, doar 121 din 898 de primării au capacitate administrativă de a presta servicii publice locale populației[3].

În programul politic al partidului de guvernare actual, PAS, se conțin prevederi mai precise privind reforma APL. Astfel, în capitolul „Administrație publică eficientă” se menționează necesitatea implementării reformei administrativ-teritoriale împreună cu descentralizarea reală a puterii. Aceasta „se va solda cu economii de sute de milioane de lei, bani care vor fi utilizați pentru creșterea calității serviciilor prestate de stat cetățenilor la nivel local și facilitarea accesului la acestea (investiții în infrastructură) ” [4]. Însă odată cu venirea la putere (la mijlocul anului 2021), guvernarea PAS și-a trasat doar obiective imediate și pe termen scurt, punând accent pe consolidarea dialogului dintre APC și APL, conceptualizarea consolidării autonomiei locale și descentralizării, precum și atragerea fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii locale[5].

Pe de altă parte, conducătorii PAS, fiind întrebați dacă iau în calcul realizarea reformei administrativ-teritoriale, dădeau un răspuns evaziv, menționând că nu consideră această reformă drept o prioritate, atât timp cât nu există un consens extins în societate la acest subiect[6]. Totuși, acordarea Republicii Moldova statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, cu o serie de condiții privind începerea negocierilor de aderare, inclusiv reforma administrației publice, probabil a impus al doilea guvern PAS, stabilit la începutul anului 2023, să includă în programul de guvernare avansarea reformei administrației publice la nivel central și local[7]. Mai mult, chiar la una dintre primele ședințe ale guvernului Recean, a fost aprobat proiectul Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, cu un capitol dedicat administrației publice locale[8]. 

Conform Strategiei, obiectivul general al reformei APL constituie creșterea capacității administrației publice locale de a furniza într-un mod echitabil servicii publice adecvate și accesibile populației, prin consolidarea instituțională și financiară a autorităților locale și prin implementarea cu succes a unor politici eficace de dezvoltare economică și socială locală, astfel încât Republica Moldova să atingă standardele care să-i permită aderarea la UE. Spre deosebire de strategiile anterioare, documentul include ca și prioritate sporirea capacității instituționale a APL prin utilizarea unor mecanisme de consolidare, cum ar fi: amalgamarea teritorială voluntară și cooperarea intercomunală[9].

Implementarea Strategiei se prevede prin realizarea unor Programe speciale pentru două perioade distincte, respectiv pentru 2023-2026 și 2027-2030. Totuși, în Strategia nu se menționează direct despre necesitatea implementării unei reforme administrativ-teritoriale. Se presupune că consolidarea APL se va realiza în prima etapă prin amalgamarea voluntară, iar ulterior, după un raport de evaluare, se va decide oportunitatea trecerii la amalgamarea normativă. Astfel, ca și pe parcursul a 30 de ani, toate eforturile pentru modernizarea APL ar putea fi zădarnice în cazul în care la viitoarele alegeri parlamentare vor fi câștigate de partidele de orientare pro-estică. Acestea, de regulă, sunt pentru menținerea sistemului sovietic de organizare administrativ-teritorială și sunt împotriva oricărei reforme în acest domeniu.

Un sindicat antireformă

Crearea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a bucurat multă lume. Până în 2010, asociațiile de primari se organizau doar pe criterii politice. Respectiv, activitatea lor era limitată la interese de grup sau de partid. CALM s-a constituit ca asociație a administrațiilor publice locale, iar decizia de aderare la asociație este luată de consiliul local.

Pe perioada unui deceniu, CALM a reușit să atragă în organizație peste 400 de membri, devenind o organizație reprezentativă a autorităților locale și un partener de referință în relațiile cu Guvernul. Însă, dacă urmărim acțiunile executivului acestei organizații și declarațiile sale antiguvernamentale, se creează impresia că, sub denumirea CALM, s-a creat o structură de opoziție sau un sindicat, cu misiunea de a critica în permanență toate inițiativele guvernului privind reformarea administrației locale.

Având acces prioritar la instituțiile naționale și internaționale, acțiunile CALM se rezumă doar la manifestarea nemulțumirilor față de procesele de reforme din Moldova și la necesitatea majorării salariilor aleșilor locali. Astfel, datorită rezistenței CALM, aprobarea Strategiei de Descentralizare s-a amânat cu 2 ani, iar obiectivul de consolidare a APL nu a fost realizat.

Deși, încă în 2010, după o discuție foarte participativă cu sute de primari, s-a ajuns la un consens privind necesitatea implementării descentralizării simetrice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și a recomandărilor experților naționali și internaționali, CALM a blocat toate inițiativele pentru realizarea acestui proces.

Despre atitudinea necooperantă a CALM față de instituțiile statului se poate vedea și din ultima ședință extinsă a așa-numitului consiliu de administrare, care s-a desfășurat pe 14 august 2023. De exemplu, un vicepreședinte CALM a afirmat că „R. Moldova este mai des cunoscută pe plan extern, în structurile europene, datorită CALM decât Guvernului” [10]. Mai nou, chiar directorul executiv CALM tulbură apele cu inițiativa ca toți primarii aleși să își suspende calitatea de membru la partid pentru perioada mandatului, sau poate de introdus în legislație interdicția de afiliere la orice partid[11]. De menționat că aceste inițiative antireformă vin nu atât de la primarii aleși direct de cetățeni, ci de la niște persoane angajate în executivul CALM, dar fără experiență în activitatea administrațiilor locale.

După alegeri, CALM ar trebui să își facă o reformă internă proprie și transparentă, prin revizuirea regulamentelor și procedurilor de angajare a executivului (neschimbat de la fondare), dar și a mecanismelor de luare a deciziilor și de promovare a unei comunicări pozitiviste. Totodată, exemplul altor țări ne arată că, dat fiind că problematica locală are specificul său pentru sate, orașe, structuri regionale, respectiv este logic ca și administrațiile locale să fie reprezentate de organizații respective, nu doar de una singură, ca pe timpul sovietic.

Astăzi capitala, mâine toată țara

Revenind la alegerile locale viitoare, fără îndoială, lupta cea mai aprigă, tradițional, se va da la Chișinău. Principalul favorit este actualul primar, dl Ceban. Având o experiență solidă în politică, inclusiv în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), în patru ani de activitate, acesta a încercat să schimbe imaginea proastă a Chișinăului ca fiind cea mai urâtă capitală din Europa. Prin implementarea unor proiecte vizibile – reparația trotuarelor, îmbunătățirea transportului public etc. – spre deosebire de predecesorii săi, Ceban și-a creat imaginea unui gospodar capabil să gestioneze problemele urbei.

Totodată, pe durata unui mandat, acesta nu a reușit nu numai să-și îndeplinească promisiunile, dar nici să rezolve principalele probleme cu care se confruntă chișinăuienii – trafic supraaglomerat, lipsa parcărilor, implementarea etichetării electronice, construcții promovate prin interese, administrație coruptă, reducerea fondului forestier etc. Însă cea mai mare nereușită a guvernării precedente este incapacitatea administrației capitalei de a atrage fonduri pentru proiecte cu finanțare externă. Statisticile ne arată că, în perioada 2019-2022, Chișinăul a atras doar 3% din totalul veniturilor proprii, ceea ce este cu mult în urmă în comparație chiar cu raioanele Edineți (35,4%), Soroca (12,3%), Hâncești (9,6%) sau Ungheni (9%) și chiar cu media pe Republica Moldova (7,7%).

Tabel. Veniturile proprii și granturile pentru
proiecte finanțate din surse externe în perioada 2019-2022

Sursa: Ministerul Finanțelor
Notă: Pondere granturilor din veniturile proprii ale altor raioane este sub 1%.

Cu toate acestea, șansele lui Ceban de a păstra fotoliul de primar sunt destul de mari, luând în considerare că, în perioada mandatului, el și-a tras și un partid de orientare centru-stânga, în care și-a încorporat toată administrația capitalei, astfel fortificând resursele administrative. Să ne amintim că, în 2003, la fel a procedat și Urechean, care a și câștigat alegerile, dar în 2005 a lăsat comuniștilor fotoliul de primar, pentru a se lansa în politica mare, unde s-a făcut de rușine.

Deputatul PAS, Lilian Carp, va fi, probabil, principalul concurent pentru fotoliul de primar general al capitalei. Spre deosebire de Ceban, Carp are o prestație politică impecabilă și a fost printre puținii deputați corecți și necorupți, având și experiență în activitatea administrației municipale. Punctele forte ale candidatului PAS sunt cooperarea cu guvernul și președinția, în special pentru atragerea surselor ieftine pentru proiecte mari de investiții, de care este nevoie mare în Chișinău. Partea slabă este prestația ștearsă a colegilor de partid în mandatul precedent, în special după plecarea unor consilieri în parlament. În acest context, PAS trebuie să-și consolideze echipa din capitală, pentru ca aceasta să devină un model de comportament al aleșilor locali în beneficiul cetățenilor.

Dintre alți candidați, trebuie menționat Victor Chironda, care, deși are puțină experiență în bătăliile politice, are o viziune clară privind modernizarea capitalei. Cred că el și PPDA vor avea un scor onorabil și vor avea o prestație diferită de predecesorii săi, care nici într-un an de zile nu au rezistat ispitei coruperii. Cât privește restul candidaților, care vor fi foarte mulți (probabil peste 20), vor avea rolul de consolidare a echipelor de partid.

Vremuri bune… mai pe urmă

Lupte pentru viitorul RM se vor da și în afara Chișinăului. PAS și PDA, după un scor modest la alegerile locale trecute, ar trebui să-și consolideze pozițiile în teritoriu. Partidul Democrat, care a avut majoritatea primarilor, va trebui să adune ceva pentru temelia noului PSDE. PN va depune eforturi să-și păstreze primarii în câteva orașe importante din nordul RM. În fine, noul partid „clovn”, finanțat de pușcăriașul fugar, va încerca să-și mențină pozițiile în zonele ocupate de fostul partid desființat și să mai ciupească ceva de la socialiști.

Pe acest fundal colorat va fi greu de făcut reforme. Însă vremurile bune pot veni numai după realizarea schimbărilor. Reformele sunt complexe, dure și au costuri sociale și politice. Ele nu pot fi implementate fără mobilizarea și solidaritatea tuturor păturilor sociale. Teoria schimbării spune că factorii determinanți ai unei reforme sunt voința politică, existența strategiilor și a planurilor de acțiuni, resurse și capacitatea de implementare a reformei și, la fel de important, comunicarea și acceptul populației pentru realizarea reformei. Reformele durează mult și rar se întâmplă ca toți acești factori să fie favorabili într-un ciclu electoral. Dar, fără reforme nu vor fi nici vremuri bune.

Mihai Roșcovan,
Doctor în economie

Referințe

[1]http://www.e-democracy.md/elections/chisinau/ 

[2] Costurile unei antireforme, în Jurnal de tranziție, Ch., 2007

[3] https://www.mf.gov.md/ro/content/informa%C8%9Bia-privind-capacitatea-administrativ%C4%83-adecvat%C4%83-unit%C4%83%C8%9Bilor-administrativ-teritoriale

[4] https://unpaspentru.md/wp-content/uploads/2020/08/Program-PAS.pdf

[5] programul_de_activitate_al_guvernului_moldova_vremurilor_bune.pdf (gov.md)

[6]https://moldova-suverana.md/article/natalia-gavrilita-reforma-administrativ-teritoriala-nu-este-o-prioritate-acum_40436

[7]program_de_guv-final_ro.pdf (gov.md)

[8]Cancelaria de Stat | Guvernul Republicii Moldova (gov.md)

[9]subiect-02-nu-92-cs-2023.pdf (gov.md)

[10]https://www.calm.md/la-final-de-mandat-al-alesilor-locali-primari-deputati-ministri-si-parteneri-de-dezvoltare-s-au-intrunit-cadrul-consiliului-de-administrare-al-calm/

[11]https://www.calm.md/ru/furduj-pochemu-primary-v-moldove-dolzhny-byt-bespartijnymi/

 

 

Autonomia găgăuză: subsidiaritate în numele echității

De către
Economica
-
0

Rezultatul alegerilor recente din UTA Găgăuzia readuce în prim-plan problema găgăuză. Până nu de mult, toate guvernele din Republica Moldova prezentau UTAG ca model de succes al gestionării conflictelor interetnice. Mai mult, există propuneri ca acest model să fie aplicat și pentru soluționarea diferendului transnistrean. După ce alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au fost câștigate de către o persoană întâmplătoare, susținută politic și financiar de către un condamnat fugar, tot mai mulți se întreabă dacă modelul existent al statutului special al UTAG este viabil și suportabil pentru guvernul central.

Scurt istoric

UTA Găgăuzia a fost creată în baza Legii Nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), aprobată în Parlamentul RM cu o majoritate de 80% din voturi, susținută de agrarieni și mișcarea Edinstvo, sub presiunea Federației Ruse. Aceasta s-a întâmplat în timpul facerii noului stat moldovean, când Federația Rusă a promis încă crearea a două enclave separatiste. Legea a fost concepută în contradicție cu modelul european de protecție a minorităților naționale, acordând autonomie exclusiv pe criterii etnice. Localitățile în care găgăuzii reprezintă 50% din populație pot face parte din Găgăuzia. Acesta nu reprezintă un criteriu pentru stabilirea granițelor UTA Găgăuzia, ceea ce face ca anumite enclave cu majoritate găgăuză să fie incluse în autonomie. Inevitabil, acest model nu duce la o mai bună respectare a drepturilor minorității, ci la relații disfuncționale între autoritățile locale și cele centrale. De asemenea, legea conține mai multe greșeli juridice, prin care structurile serviciilor publice centrale deconcentrate se formează cu acordul Adunării Populare. O altă anomalie juridică inclusă în lege prin articolul 18, prevede că Bugetul Găgăuziei este format din toate tipurile de contribuții stabilite de legislația Republicii Moldova și de Adunarea Populară. Cu alte cuvinte, dacă această stipulare ar fi implementată așa cum este scris în lege, ar însemna că toate serviciile publice prestate de guvernul central trebuie oferite către UTAG fără nicio contribuție din partea acestora.

Contradicțiile autonomiei

Autonomia reprezintă dreptul unui stat, unei regiuni sau unei minorități naționale de a se administra singură, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. Descentralizarea și autonomia sunt concepte strâns legate. În teoria administrării, se precizează că „ideea de autonomie locală atrage după sine descentralizarea administrativă, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea un sistem care implică autonomia”[1]. La rândul său, descentralizarea se definește ca un proces prin care relațiile central-locale sunt restructurate într-un stat unitar, prin desconcentrarea competențelor de la nivel național până la nivel local de guvernare. Acest proces este înțeles ca fiind un mecanism pentru împărțirea puterii pe verticală între administrația centrală și cea locală, în principal pe trei dimensiuni: politică, administrativă și fiscală. Descentralizarea politică se referă la transferul autorității politice către nivelul local prin constituirea unor guverne locale alese. Descentralizarea administrativă presupune desconcentrarea funcționalității și responsabilităților către municipalități, cum ar fi furnizarea de servicii publice de bază, împreună cu structurile lor teritoriale. În fine, descentralizarea fiscală presupune transferul autorității financiare de la nivel central până la nivel local și este esențială pentru ca instituțiile locale să exercite funcțiile de politică publică în mod autonom. Aceasta implică un set de politici menite să crească veniturile sau autonomia fiscală a administrațiilor locale și poate îmbrăca următoarele forme: o creștere a transferurilor de la guvernul central, crearea de noi taxe subnaționale și/sau delegarea impozitelor de către autoritățile locale pentru colectare.

Spre deosebire de sistemele federale de guvernare, în statele unitare descentralizate suveranitatea nu este împărțită. Statele unitare pot avea niveluri naționale și subnaționale de guvernare, dar în caz de conflict, nivelul național rămâne suveran din punct de vedere constituțional. Deciziile executive și legislația adoptată la nivel central nu pot fi anulate de nivelurile inferioare ale guvernului. De asemenea, responsabilitățile deconcentrate pot fi, în principiu, retrase în orice moment și fără a fi nevoie de acordul local. Prin urmare, autonomia și descentralizarea puterii către comunitățile locale reprezintă o „chestiune de grație, nu [un] drept”[2]. Astfel, stipularea din art. 2 alin. (4) din Legea nr. 344, conform căreia „poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”, de asemenea, intră în contradicție cu prevederile constituționale.

Descentralizare în stil moldovenesc

În 2012, Parlamentul a aprobat Strategia de descentralizare și planul de acțiuni până în 2016. Ulterior, perioada de implementare a fost extinsă până în 2020. Din păcate, prevederile strategice și acțiunile de descentralizare nu au fost dus până la capăt nici până în prezent. Totuși, o realizare importantă poate fi considerată noul sistem al relațiilor interguvernamentale pus în aplicare din 2015. Acest sistem se bazează pe principii noi, revoluționare și conforme cu carta autonomiei locale, și anume: (a) APC (Administrația Publică Centrală) alocă direct transferurile către APL I (Autoritățile Publice Locale nivel I) și APL II, (b) funcțiile proprii ale APL se finanțează din taxele și impozitele locale, veniturile din impozitul pe persoane fizice și din transferurile de echilibrare – venituri cu destinație generală, (c) funcțiile delegate (de exemplu, educația) se finanțează prin transferuri condiționate, alocate pe bază de formulă – venituri cu destinație specială.

Totodată, s-a convenit că pentru a nu crea dezechilibre majore în sistemul bugetar, să fie păstrată anvelopa financiară (raportul dintre bugetul central și bugetele locale) existentă. Așteptările de la implementarea noului sistem erau mari – creșterea bazei de venituri proprii și autonomia de decizie asupra lor, reformarea sistemului de impozite partajate – predictibil, obiectiv, cu un nivel minim de servicii, încurajarea efortului fiscal propriu, separarea bugetelor APL I și II, precum și consolidarea managementului financiar al APL, creșterea disciplinei, transparenței și participării.

După șapte ani de implementare a noului sistem se constată că, din păcate, obiectivele preconizate nu s-au realizat. Mai multe studii realizate pe parcurs au arătat că dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a sporit, iar autonomia financiară s-a diminuat[3]. Principalele cauze sunt: baza fiscală redusă a surselor de venit, dar și măsurile administrative luate de guvernarea oligarhică. Sursele locale de venit, cum ar fi impozitele pe proprietate, taxele locale, veniturile din proprietate, serviciile prestate de autorități și altele, au o pondere destul de mică în bugetele locale.

O altă cauză pentru care noul sistem de relații interbugetare nu a dat roade bune a fost faptul că UTA Găgăuzia, cu sprijinul unor pseudo-reformatori (mai nou – experți de politici publice), a refuzat să treacă la noul sistem. Astfel, din 2015, în Republica Moldova există practic două sisteme bugetare – unul funcționează în Găgăuzia și altul pentru restul teritoriului. Autoritățile locale din Găgăuzia nu participă la sistemul de formare a Fondului de Susținere Financiară a APL, în schimb Găgăuzia reține practic toate impozitele și taxele de stat colectate pe teritoriul său. De asemenea, autoritățile din Găgăuzia beneficiază fără restricții de toate programele de cheltuieli din bugetul de stat, având aceleași drepturi ca și APL din restul țării.

Frate, frate, dar brânza e pe bani

În perioada 2014-2019, Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 30% pe cap de locuitor. Cu o cotă în populație de 4,6%, contribuția UTA Găgăuzia la această creștere este foarte modestă, iar ponderea Găgăuziei în valoarea adăugată a scăzut chiar în acea perioadă, de la 2,7% la 2,2%.

Dacă analizăm evoluția veniturilor în comparație cu anul 2016, putem observa că sistemul de generare a veniturilor în Găgăuzia este mai avantajos decât cel aplicat în restul țării. Astfel, în 2022, Găgăuzia a înregistrat cea mai semnificativă creștere a cotei sale în veniturile consolidate ale bugetelor locale – o creștere de 5,6% față de anul 2016. De asemenea, aceasta a înregistrat cel mai înalt nivel al veniturilor bugetare totale pe cap de locuitor, ajungând la 9063 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 223% față de nivelul înregistrat în anul 2016.

Începând cu anul 2017, Găgăuzia a depășit municipiul Chișinău în ceea ce privește veniturile bugetare pe locuitor, iar în 2022 diferența dintre cele două regiuni a fost de 596 lei. În comparație cu municipiul Bălți, diferența este chiar mai semnificativă, fiind de 2176 lei, sau aproape o treime din nivelul acestora.

Existența a două sisteme diferite pentru formarea bugetelor APL și UTAG, distribuția inechitabilă a surselor de venit prin favorizarea Găgăuziei în detrimentul altor administrații publice locale, conduce la disproporții și dezechilibre în dezvoltarea socio-economică a teritoriilor, generează disfuncționalități în relațiile interbugetare, provoacă tensiuni interetnice și creează nemulțumiri în rândul aleșilor locali și cetățenilor. Înțelegem dreptul găgăuzilor de a avea o autonomie, dar considerăm că aceasta trebuie să fie construită pe principii echitabile, respectând drepturile tuturor naționalităților care conviețuiesc în Republica Moldova. De ce, de exemplu, bugetul pe locuitor al bulgarilor majoritari în raionul Taraclia, unde locuiesc și 10% de găgăuzi, este cu 30% mai mic decât cel al vecinilor din UTAG? Aceste discrepanțe ridică întrebări semnificative.

Există voci, în special de la Congresul Autorităților Locale din Moldova, care propun renunțarea la sistemul de relații interbugetare introdus în 2015 și preluarea sistemului existent în relațiile cu Găgăuzia pentru APL. Implementarea acestei idei (pe care, în opinia mea, o consider aberantă) ar însemna o creștere a veniturilor la formarea bugetelor locale cu aproximativ 5,6 miliarde de lei. Acest lucru ar modifica anvelopa financiară dintre APC și APL, crescând ponderea veniturilor de la 29.5% la 36,4% și astfel ar putea crea anumite dezechilibre în sistemul bugetar. Practica internațională arată că în țările din Uniunea Europeană, această proporție este de obicei sub 30%. Desigur, există rezerve pentru sporirea cotei veniturilor APL cu câteva procente, dar acest lucru necesită o consolidare semnificativă a capacităților APL, inclusiv prin implementarea unei reforme administrative și teritoriale autentice.

Inițiativa „Marian”

Deputatul PAS, Radu Marian, a propus modificarea Codului fiscal pentru a reduce sumele TVA ce urmează să fie restituite agenților economici din autonomia găgăuză din Bugetul de stat. Potrivit acestuia, legislația actuală creează o inechitate, deoarece bugetul UTAG se formează din taxele și impozitele colectate de agenții economici din regiune, inclusiv TVA, dar restituirea TVA se face din bugetul întregii țări. Astfel, autonomia colectează TVA în bugetul său, dar aceste resurse nu sunt implicate în restituirea TVA. Este vorba de aproximativ 100 de milioane de lei anual, reprezentând aproape 10% din bugetul UTAG.

Fără îndoială, această inițiativă ar reprezenta un pas în direcția corectării unor „inechități” în relațiile dintre bugetul de stat și bugetul UTAG. Cu toate acestea, dacă privim strict din perspectiva contabilității, implementarea acestei inițiative ar implica restituirea TVA pe întreg lanțul valoric, inclusiv pentru bunurile și serviciile produse în afara regiunii. De aceea, bugetul de stat ar trebui să compenseze diferențele create prin transferuri speciale.

O altă abordare pentru corectarea relațiilor bugetare ar putea consta în transferul către UTAG a unor competențe de ordin social care în prezent sunt responsabilitatea guvernului central. Aceasta ar putea include, de exemplu, transferurile din bugetul de stat destinate educației preșcolare sau asistenței sociale.

Totuși, cea mai corespunzătoare metodă de a aduce UTAG în sistemul normalității, conform opiniilor noastre, ar fi integrarea acestei regiuni în cadrul sistemului unic de relații dintre APC și APL. Aceasta ar necesita și o revizuire a Legii nr. 344 pentru a se conforma Constituției, precum și standardelor internaționale privind protecția minorităților etnice.

Concluzii

Actuala legislație referitoare la UTA Găgăuzia este în contradicție cu principiile europene, favorizând o distribuție inechitabilă a resurselor financiare și fiscale. Există o neconcordanță între sistemul de formare a bugetelor APL și UTAG, ceea ce generează inechități și disfuncționalități în dezvoltarea socio-economică a teritoriilor, precum și tensiuni interetnice.

Integrarea UTAG într-un sistem unic al relațiilor interbugetare, conform modelului european, reprezintă o direcție promițătoare pentru a remedia aceste deficiențe. Această integrare ar trebui să fie însoțită de o revizuire a Legii nr. 344 pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale privind protecția minorităților etnice și să fie implementată în paralel cu o reformă administrativ-teritorială coerentă.

În final, subliniem că realizarea unei descentralizări eficiente și echitabile necesită eforturi concertate din partea autorităților centrale și locale, precum și implicarea activă a societății civile. Optimizarea structurii teritorial-administrative și crearea unui sistem coerent de relații interbugetare vor contribui la o dezvoltare durabilă, echilibrată și incluzivă a regiunilor, promovând coeziunea socială și economică în întreaga Republică Moldova.

Mihai ROȘCOVAN,

Doctor în economie

Articol bazat pe un studiu de cercetare privind optimizarea structurii teritorial-administrative în contextul descentralizării din Republica Moldova, realizat în colaborare cu Andrei Russu.

[1] Anibal Teodorescu, Tratat de Drept administrativ, București, 1929

[2] Elazar, D.J. American Federalism: A View from the States. Springfield: Crowell, 1966.

[3] Dumitru Budianschi. Autonomia financiară în Republica Moldova: evoluția veniturilor bugetelor locale, Expert-Grup, 2019  

Metodologia PEV poate ajuta întreprinderile moldovenești să devină mai sustenabile și mai competitive

De către
Economica
-
0

În fiecare an, pe 27 iunie, întreprinderile micro, mici și mijlocii sunt sărbătorite la nivel global, în cadrul unei inițiative lansate de Organizația Națiunilor Unite (ONU). Într-o lume tot mai preocupată de protecția mediului și dezvoltarea durabilă, este esențial ca aceste întreprinderi să-și consolideze competitivitatea prin adoptarea unor practici sustenabile și prin obținerea certificării amprentei de mediu pentru produsele lor.

Întreprinderile micro, mici și mijlocii reprezintă o componentă vitală a economiei Republicii Moldova. Situația acestor întreprinderi este una promițătoare, însă ele se confruntă cu provocări și cu o concurență puternică într-o piață tot mai globalizată. Pentru a se diferenția și a se poziționa ca jucători competitivi pe piața locală și pe cea internațională, întreprinderile micro, mici și mijlocii din Republica Moldova ar beneficia enorm de pe urma aplicării metodologiei Amprentei de Mediu a Produselor (Product Environmental Footprint sau prescurtat – PEV).

Obținerea certificării amprentei de mediu conform metodologiei PEV ar aduce întreprinderilor din Republica Moldova multiple avantaje. În primul rând, ar demonstra angajamentul lor față de sustenabilitate și responsabilitatea socială, ceea ce ar consolida imaginea și reputația lor în ochii consumatorilor și partenerilor de afaceri. Aceasta ar putea duce la creșterea încrederii și loialității clienților, generând astfel oportunități de creștere și dezvoltare pe termen lung.

În al doilea rând, certificarea amprentei de mediu ar oferi întreprinderilor acces la Piața Unică a UE pentru Produse Verzi (SMGP), care reprezintă un segment în creștere și de mare potențial. Prin respectarea criteriilor PEV, produsele întreprinderilor moldovenești ar fi recunoscute ca fiind ecologice și sustenabile, beneficiind de avantaje competitive și accesând noi oportunități de export.

Ce este Metodologia PEV?

Metodologia PEV constă în evaluarea și măsurarea impactului produselor și serviciilor asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață.  Aceasta include toate etapele, de la extragerea și procesarea materiilor prime, producția, distribuția, utilizarea și până la eliminarea sau reciclarea produsului. Prin aplicarea acestei metodologii, întreprinderile pot identifica și reduce impactul negativ asupra mediului, adoptând măsuri de eficiență energetică, gestionând resursele în mod responsabil și minimizând emisiile de gaze cu efect de seră.

Pași de urmat

Pentru a aplica metodologia PEV, o întreprindere poate face următorii pași:

Identificarea obiectivelor: Întreprinderea trebuie să stabilească obiectivele și motivele pentru care dorește să aplice metodologia PEV. Aceasta poate include îmbunătățirea performanței ecologice, respectarea cerințelor de mediu, obținerea unei certificări sau accesul pe piețele internaționale.

Definirea ciclului de viață al produsului: Este important să se identifice și să se evalueze fiecare etapă a ciclului de viață al produsului sau serviciului, inclusiv materiile prime, producția, transportul, utilizarea și eliminarea sau reciclarea. Aceasta ajută la înțelegerea impactului asupra mediului și identificarea punctelor critice.

Colectarea datelor: Întreprinderea trebuie să colecteze și să analizeze datele relevante pentru fiecare etapă a ciclului de viață. Aceste date pot include consumul de energie, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor naturale, producția de deșeuri și altele. Informațiile pot fi obținute prin intermediul analizelor interne, evaluărilor de mediu sau colaborări cu furnizorii și partenerii de afaceri.

Evaluarea impactului: Pe baza datelor colectate, se realizează o evaluare a impactului produsului asupra mediului. Aceasta poate implica calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră, consumul de energie, utilizarea apei, producția de deșeuri și alte aspecte relevante. Evaluarea poate fi realizată prin utilizarea instrumentelor și metodelor specifice, cum ar fi analizele ciclului de viață, evaluările de impact sau modelele matematice.

Identificarea și implementarea măsurilor de reducere a impactului: Pe baza rezultatelor evaluării, întreprinderea poate identifica măsuri și acțiuni specifice pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. Aceste măsuri pot include optimizarea proceselor de producție, utilizarea surselor de energie regenerabilă, reducerea deșeurilor, promovarea reciclării sau îmbunătățirea eficienței energetice.

Monitorizarea și raportarea: Este important ca întreprinderea să monitorizeze continuu impactul produsului asupra mediului și să raporteze rezultatele obținute. Aceasta poate implica implementarea unui sistem de monitorizare intern, evaluări periodice sau rapoarte de sustenabilitate. Raportarea transparentă poate consolida încrederea consumatorilor și partenerilor de afaceri.

Prin urmarea acestor pași, o întreprindere poate aplica cu succes metodologia PEV și poate obține o evaluare detaliată a impactului asupra mediului al produselor sau serviciilor sale. Aceasta facilitează adoptarea practicilor sustenabile și contribuie la creșterea competitivității pe piața locală și internațională, în conformitate cu cerințele de mediu actuale și viitoare.

Digitalizarea în sănătate: o prioritate pentru Republica Moldova

De către
Economica
-
0

Într-o lume tot mai conectată și tehnologic avansată, digitalizarea a devenit esențială în aproape toate aspectele vieții noastre, inclusiv în sectorul sănătății. Republica Moldova, o țară mică și cu resurse limitate, se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește sistemul său de ocrotire a sănătății. Cu toate acestea, adoptarea tehnologiei și dezvoltarea e-sănătății poate oferi soluții semnificative pentru îmbunătățirea accesului la serviciile medicale și optimizarea proceselor în acest domeniu crucial.

Digitalizarea în sistemul de ocrotire a sănătății aduce o serie de avantaje și beneficii semnificative. Iată câteva motive-cheie pentru care digitalizarea este atât de importantă:

Acces îmbunătățit: Implementarea tehnologiei în sănătate facilitează accesul pacienților la servicii medicale. Prin intermediul platformelor online și a aplicațiilor mobile, pacienții pot programa rapid și ușor consultații, pot obține rețete medicale și pot avea acces la istoricul medical personal.

Eficiență sporită: Digitalizarea reduce birocrația și optimizează fluxurile de lucru în sistemul medical. Dosarele electronice permit medicilor să aibă acces rapid la informațiile pacienților, eliminând nevoia de a căuta în documente fizice. Acest lucru duce la reducerea timpilor de așteptare și la creșterea eficienței sistemului de ocrotire a sănătății.

Diagnostic și tratament mai precis: Tehnologiile avansate pot ajuta medicii în procesul de diagnosticare și planificare a tratamentului. Sistemele informatice pot furniza sugestii bazate pe datele pacienților, ajutând la luarea deciziilor mai informate în timp real.

Monitorizare medicală la distanță: Prin intermediul dispozitivelor de monitorizare a sănătății și a telemedicinii, pacienții pot fi monitorizați în timp real și pot comunica cu medicii de la distanță. Această abordare este deosebit de utilă pentru persoanele în vârstă sau cele care trăiesc în zone izolate.

Un model bun de urmat

Republica Moldova poate urma exemplul Estoniei, o țară în care digitalizarea în sănătate a fost implementată cu succes. În Estonia, fiecare cetățean are un dosar electronic unic, numit „E-Health”. Acest dosar conține toate informațiile medicale ale pacientului, inclusiv istoricul medical, rezultatele testelor de laborator, rețetele medicale și imagistică medicală.

Iată câteva caracteristici-cheie ale sistemului de e-sănătate din Estonia:

Dosar electronic personalizat: Fiecare cetățean estonian are un dosar electronic personalizat, accesibil prin intermediul unei platforme securizate. Acest dosar conține informații medicale actualizate și poate fi accesat de către pacient și de către medicii autorizați în timp real.

Rețete electronice: Estonia a implementat sistemul de rețete electronice, eliminând nevoia de hârtie și asigurând un flux mai rapid și mai eficient de prescriere și eliberare a medicamentelor. Pacienții pot obține rețetele online și le pot folosi la orice farmacie autorizată.

Consultații online: Platforma de e-sănătate din Estonia permite consultații medicale online. Pacienții pot comunica cu medicii prin intermediul aplicațiilor mobile sau a platformei online, eliminând astfel necesitatea de a se deplasa fizic la cabinetul medical.

Integrarea datelor medicale: Sistemul de e-sănătate din Estonia permite schimbul securizat de informații medicale între diferitele instituții medicale. Astfel, medicii pot avea acces rapid și ușor la istoricul complet al pacienților și pot oferi tratamente mai bine informate și personalizate.

Servicii de monitorizare a sănătății: Estonia a implementat și sisteme de monitorizare a sănătății la distanță. Pacienții pot utiliza dispozitive medicale portabile pentru a înregistra parametrii de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială sau nivelul glicemiei, iar datele sunt transmise în timp real către medici pentru monitorizare și intervenție promptă.

Estonia a reușit să creeze un sistem de e-sănătate bine integrat, care a adus numeroase beneficii cetățenilor. Digitalizarea în sănătate a contribuit la eficientizarea serviciilor medicale, reducerea birocrației și îmbunătățirea accesului pacienților la îngrijirea medicală de calitate.

În concluzie, digitalizarea în sănătate poate aduce avantaje semnificative, cum ar fi accesul îmbunătățit la serviciile medicale, eficiență sporită în gestionarea datelor și diagnosticarea precisă. Prin adoptarea tehnologiei și dezvoltarea unui sistem de e-sănătate bine integrat, Republica Moldova ar putea depăși provocările actuale din sistemul său de ocrotire a sănătății și ar putea oferi îngrijire medicală mai eficientă și mai accesibilă pentru toți cetățenii.

Este important ca Republica Moldova să-și aloce resursele și să-și dezvolte infrastructura digitală pentru a permite implementarea cu succes a e-sănătății. Aceasta ar include dezvoltarea unei platforme securizate și robuste pentru stocarea și accesarea datelor medicale, instruirea personalului medical în utilizarea noilor tehnologii și asigurarea securității și confidențialității datelor pacienților.

Implementarea e-sănătății nu ar fi doar o soluție la problemele curente din sistemul de ocrotire a sănătății din Republica Moldova, ci ar reprezenta și o investiție în viitorul sănătății populației. Digitalizarea ar permite un sistem medical mai eficient, o gestionare mai bună a resurselor și o îngrijire mai bună a pacienților.

Autor: Redacția

EU4Environment contribuie la promovarea Amprentei de Mediu a produselor în Moldova

De către
Economica
-
0

La 31 martie 2023, Programul „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) a organizat o discuție adresată în special companiilor care doresc să comercializeze produse ecologice în Uniunea Europeană (UE). În particular, au fost comunicate beneficiile amprentei ecologice a produselor (PEF). Această metodă ajută companiile să își calculeze performanța de mediu pe baza unor informații fiabile, verificabile și comparabile. Utilizarea PEF este adesea însoțită de o analiză comparativă, care reprezintă un stimulent puternic pentru a crea o reputație pentru produsele ecologice. Evenimentul, la care au participat peste 50 de persoane, a reunit reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai întreprinderilor industriale, ai asociațiilor de afaceri, precum și ai organizațiilor neguvernamentale.

Audiența a fost salutată călduros de reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Comisiei Europene și UNIDO.

În cuvântul său de salut, Secretarul general al Ministerului Mediului, Petru Tataru, a menționat: ”Deja mai mult de zece ani ministerul promovează principiile economiei verzi în Republica Moldova. Totodată, este important să conștientizăm că tranziția spre economia verde este un proces, și nu un rezultat final. În calitate de țară candidată la Uniunea Europeană, Republica Moldova va face eforturi susținute pentru a atinge standardele de mediu ale UE, care sunt parte integrantă a creșterii economice durabile”.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Moldovei statutul de țară candidată. Printre angajamentele-cheie pe calea UE, Guvernul Republicii Moldova a dezvoltat politici ambițioase, în conformitate cu „Pactul Verde” european. Printre acestea se numără Strategia națională de dezvoltare ”Moldova Europeană 2030”,  proiectul Strategiei de mediu până în anul 2033 și Programului de promovare a economiei verzi în Republica Moldova, pentru 2023-2027. În acest context, este important ca întreprinderile din Moldova să fie sprijinite pentru a face pași concreți spre economia verde. Aceasta include ajutor pentru exportul de produse pe piața UE, unde caracteristicile de mediu ale produselor influențează alegerile consumatorilor.

„Principiile de mediu ar trebui să fie implementate în orice domeniu al activității umane, fie că este vorba de educație, sănătate sau economie. În acest sens, este nevoie de extinderea expertizei locale pentru a ști unde, când și cum să acceseze resursele, tehnologiile și know-how-ul și pentru a stimula dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a declarat Secretarul de Stat al Ministerului Economiei, dna Veronica Arpintin.

Accelerarea tranziției verzi va ajuta Moldova să facă față provocărilor sale economice, sociale și de mediu, precum și să își îndeplinească angajamentele internaționale. Pe lângă sprijinul tehnic, UE facilitează investițiile în creșterea economică și în infrastructura din țările Parteneriatului Estic prin intermediul unui plan economic și de investiții ambițios. Economia verde este una dintre prioritățile planului pentru mobilizarea investițiilor.

„UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei. În ultimii ani, în UE, am observat un interes sporit din partea cetățenilor de a contribui personal la ecologizarea economiei, iar din partea consumatorilor, de a-și îmbunătăți obiceiurile de consum. Există o piață în creștere pentru produse și servicii ecologice și, odată cu aceasta, crește atenția față de informațiile fiabile și verificabile despre afirmațiile ecologice”, a subliniat Liderul de echipă, DG NEAR, Comisia Europeană, Gérald Audaz.

Acesta vizează exact scopul metodologiei PEF. Ajutând întreprinderile să cuantifice impactul de mediu al bunurilor sau serviciilor lor, PEF încurajează răspândirea produselor durabile pe piața unică a UE. Metodologia PEF definește modul în care un producător poate calcula și comunica un impact de mediu al unui produs, acoperind întregul său ciclu de viață. Acest lucru este benefic și pentru bunăstarea oamenilor, deoarece consumatorii pot avea încredere că informațiile legate de durabilitate sunt verificabile, transparente și exacte. Promovarea unor instrumente precum PEF face parte din activitățile EU4Environment coordonate de UNIDO.

„În cadrul EU4Environment, UNIDO urmărește să își valorifice mandatul și să sprijine dezvoltarea industrială durabilă și favorabilă dezvoltării durabile și incluzive a țărilor din Parteneriatul Estic drept una ecologică și prosperă. Realizăm acest lucru prin proiecte în cadrul cărora putem promova incluziunea socială, crearea de locuri de muncă și oportunități de ecologizare a proceselor de producție și a bunurilor de consum, toate acestea fiind instrumentele unei creșteri economice mai verzi”, a spus Manager de proiect EU4Environment, Unitatea Economie Circulară și Eficiența Resurselor, UNIDO, Tatiana Chernyavskaya.

Despre EU4Environment

Acțiunea „Uniunea Europeană pentru mediu” (EU4Environment – Economie verde) ajută țările din Parteneriatul estic să își păstreze capitalul natural și să sporească bunăstarea oamenilor în ceea ce privește mediul înconjurător, prin sprijinirea acțiunilor legate de mediu, prin demonstrarea și deblocarea oportunităților de creștere mai ecologică și prin stabilirea unor mecanisme pentru o mai bună gestionare a riscurilor și a impactului asupra mediului.

Este finanțată de Uniunea Europeană și pusă în aplicare de cinci organizații partenere – OCDE, UNECE, UNEP, UNIDO și Banca Mondială – în perioada 2019-2024, cu un buget de aproximativ 20 de milioane EUR.

Pentru mai multe informații vizitați: www.eu4environment.org

Pentru mai multe informații despre eficiența resurselor în Republica Moldova, vizitați: www.odimm.md/en/home-recp

Persoană de contact:  Tatiana Chernyavskaya, EU4Environment Project Manager

Department of Technical Cooperation and Sustainable Industrial Development

United Nations Industrial Development Organization (UNIDO)

Email: T.CHERNYAVSKAYA@unido.org

ENG_EU4E Press Release PEF Moldova 

 

Promovarea parcursului verde al Republicii Moldova – atelier de sensibilizare privind metodologia amprentei ecologice a produselor și beneficiile acesteia pentru întreprinderile de producție

De către
Economica
-
0

La 31 martie 2023, EU4Environment organizează un atelier de lucru în Republica Moldova pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la metodologia amprentei ecologice a produselor (PEF) și la inițiativa Pieței unice a produselor ecologice (SMGP) a Uniunii Europene. Evenimentul este deschis reprezentanților întreprinderilor industriale, autorităților și agențiilor locale, asociațiilor de afaceri și ONG-urilor interesate de aspecte legate de economia verde, economia circulară, producția eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și mai curată (RECP) și protecția mediului. Atelierul este organizat de UNIDO în parteneriat cu PRé Sustainability (Țările de Jos) și cu partenerii naționali.

Atelierul se va desfășura în format online și va cuprinde prezentări și discuții cu experți în domeniu. Acesta va oferi o înțelegere cuprinzătoare a conceptului de produse ecologice și a beneficiilor acestora. Atelierul se va desfășura atât în limba română, cât și în limba engleză, cu interpretare simultană.

Acesta va acoperi diverse subiecte legate de strategiile și instrumentele de promovare a produselor verzi, inclusiv situația actuală la nivel național, contextul legislativ asociat și beneficiile pentru diferite grupuri țintă. Participanții vor afla, de asemenea, despre impactul potențial al aplicării metodologiei PEF pentru întreprinderile moldovenești care exportă pe piața UE. Atelierul va oferi participanților posibilitatea de a pune întrebări și de a se implica în discuții.

EU4Environment și inițiativa SMGP a UE

Ca parte a acțiunii EU4Environment, UNIDO introduce metodologia SMGP și PEF a UE în țările Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv în Republica Moldova.

Despre Acțiunea EU4Environment

Acțiunea „Uniunea Europeană pentru mediu” (EU4Environment) sprijină acțiunile legate de mediu în țările Parteneriatului estic (Parteneriatul estic) pentru a contribui la conservarea capitalului natural, la creșterea bunăstării mediului și la deblocarea oportunităților pentru o creștere mai ecologică. Acțiunea este pusă în aplicare de cinci organizații partenere: OCDE, UNECE, UNEP, UNIDO și Banca Mondială.

Pentru mai multe informații despre atelier și despre acțiunea EU4Environment, vă rugăm să vizitați www.eu4environment.org  și https://odimm.md/en/home-recp.

Linkul de înregistrare și agenda evenimentului le puteți găsi aici.

Aflați mai multe despre SMGP și metodologia PEF a UE din pliantele noastre:

Promovarea amprentei de mediu a produselor (PEF)

Advancing Product Environmental Footprint (PEF)

 

 

Prioritățile Ministerului Economiei în 2023

De către
Economica
-
0

Simplificarea cadrului de reglementare a mediului de afaceri, susținerea în continuare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea oportunităților economice ale țării și digitalizarea economiei, sunt obiectivele-cheie propuse de Ministerul Economiei în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului.

Din viziunea strategică a Ministerului Economiei face parte și îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat. Inițiativele au fost discutate în cadrul unor consultări publice, luni, 23 ianuarie, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, partenerilor de dezvoltare și ai altor sectoare relevante.

„Este foarte important să ajutăm mediul de afaceri, prin simplificarea metodelor de raportare. Ministerul Economiei a inițiat o serie de modificări regulatorii pentru a reduce barierele birocratice și să diminueze povara administrativă. Lipsa de birocrație încurajează reprezentanții business-ului, făcându-i să activeze legal și să progreseze. Astfel, resursele vor fi folosite eficient în dezvoltarea companiilor, optimizarea activității și creșterea competitivității”, a precizat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.

Participanții la consultările publice și-au exprimat opiniile cu privire la acțiunile incluse în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anul 2023 și au venit, la rândul lor, cu sugestii de dezvoltare a economiei și antreprenoriatului. 

Înregistrarea video a evenimentului poate fi accesată pe acest link.

Planul cu acțiunile propuse poate fi accesat aici.

123...31Pagina 2 din 31
Economica își propune să ofere știri, articole, analize, interviuri și editoriale calitative despre evoluțiile businessului și economiei moldovenești într-o formă cât mai accesibilă pentru publicul larg.
Contactați-ne: office@economica.md
© Copyright Economica.md