Acasă Blog Pagina 3

Comrat și Soroca fac pași concreți spre un transport public modern și eficient

De către
Economica
-
0

Pe data de 3 aprilie 2025, în municipiul Comrat a avut loc un atelier de lucru dedicat consultării versiunii preliminare a unui Studiu de fezabilitate pentru modernizarea serviciilor de transport public. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Afaceri și Comunități Puternice pentru Moldova”, implementat de GIZ și finanțat de Guvernul Federal al Germaniei, Uniunea Europeană și Guvernul Elveției.

La atelier au participat reprezentanți ai administrației publice locale, echipei GIZ, experți tehnici de la Business Consulting Institute, TTL Planning România, precum și actori locali interesați. Printre participanți s-au numărat primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, și consilierul local Vladimir Ceban, șeful Gării Auto din Comrat.

În cadrul sesiunii, echipa de proiect a prezentat situația actuală a transportului public din Comrat, identificând principalele provocări: lipsa unor trasee bine organizate, stații insuficiente, orare ineficiente și necesitatea modernizării parcului auto. A fost propus un nou concept al rețelei de transport, bazat pe o analiză detaliată a cererii, și care include trasee optimizate, orare adaptate nevoilor locuitorilor și investiții esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului.

Discuțiile s-au concentrat și pe aspecte esențiale ale delegării serviciului de transport public, cum ar fi contractul de concesiune, politica tarifară, rata rezonabilă a profitului și condițiile de returnare a bunurilor publice la finalul contractului.

Planul operațional de implementare prevede aprobarea Studiului de fezabilitate de către Consiliul Municipal Comrat, lansarea unui concurs public pentru selectarea operatorului de transport și finalizarea tuturor documentelor necesare pentru încheierea contractului de delegare.

Pașii următori includ finalizarea studiului, publicarea acestuia de către Primăria Comrat, organizarea audierilor publice și, ulterior, prezentarea spre aprobare Consiliului Municipal.

Evenimentul de la Comrat reprezintă o etapă importantă în eforturile de modernizare a transportului public din regiune, în beneficiul locuitorilor și al mediului urban. În cadrul aceluiași proiect, un atelier similar a fost organizat anterior și la Soroca, unde au fost discutate soluții pentru îmbunătățirea transportului public din municipiu.

Moldova trebuie să treacă la un nou model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită

De către
Economica
-
0

Economia Republicii Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar tranziția către un model de creștere economică bazat pe valoare adăugată sporită devine imperativă. Potrivit unei note de poziție elaborate de experți economici, țara trebuie să-și redefinească prioritățile pentru a depăși vulnerabilitățile actuale și a construi un viitor economic sustenabil.

În ultimele decenii, creșterea economică a Republicii Moldova s-a bazat în mare parte pe consum și remitențe. Această strategie a condus la o dependență excesivă față de fluxurile de bani din diaspora și față de importuri, generând un deficit comercial semnificativ. În plus, productivitatea redusă a muncii și structura economică axată pe sectoare cu valoare adăugată scăzută au limitat perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă, Republica Moldova trebuie să adopte un model bazat pe:

  • Investiții în sectoare cu valoare adăugată sporită, cum ar fi industria prelucrătoare, tehnologiile informaționale și agricultura modernizată.
  • Dezvoltarea capitalului uman, prin reforme în educație și formare profesională, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii.
  • Inovație și digitalizare, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor și să faciliteze accesul la piețele internaționale.
  • Îmbunătățirea climatului investițional, prin reducerea birocrației, asigurarea stabilității legislative și sprijinirea antreprenoriatului.

Tranziția spre un model economic avansat necesită o colaborare strânsă între guvern, sectorul privat și instituțiile internaționale. Statul trebuie să asigure un cadru favorabil dezvoltării afacerilor, să investească în infrastructură și să promoveze politici fiscale și economice care să stimuleze investițiile. În același timp, sectorul privat are un rol esențial în adoptarea noilor tehnologii și în dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate.

Viitorul economic al Republicii Moldova depinde de capacitatea sa de a adopta un model de creștere bazat pe valoare adăugată sporită. Aceasta presupune reforme structurale, investiții strategice și o viziune clară de dezvoltare. Dacă aceste schimbări vor fi implementate cu succes, țara poate deveni mai competitivă și mai rezilientă în fața provocărilor economice globale.

Nota de poziție a fost elaborată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Centrului pentru Cercetare Socială și Economică (CASE, Polonia).

Tarifele lui Trump provoacă turbulențe pe piețele financiare

De către
Economica
-
0
Sursa imaginii: politico.eu

UE se pregătește pentru un aflux de mărfuri chinezești

Tarifele impuse de președintele Donald Trump au declanșat un război comercial global, generând perturbări economice majore și scăderi pe piețele financiare, relatează Financial Times și The Guardian. Liderii europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au condamnat măsurile drept „fundamental greșite” și „o lovitură gravă pentru economia mondială.” Macron a sugerat suspendarea investițiilor franceze în SUA până la clarificarea situației comerciale.

Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune, inclusiv tarife suplimentare pentru produsele de consum și companiile tehnologice americane. În același timp, Bruxelles-ul ia măsuri pentru a proteja piața europeană de un posibil val de importuri chinezești ieftine, după ce Beijingul s-a confruntat cu tarife și mai ridicate. UE analizase deja tarife de protecție pentru vehiculele electrice chinezești și ar putea impune măsuri și mai dure pentru alte produse. Macron a avertizat asupra „consecințelor masive” pe care le-ar putea avea redirecționarea surplusului de producție din Asia către Europa.

Acordul UE privind securitatea și apărarea cu Marea Britanie și Canada, în impas

Un plan al UE de a oferi țărilor partenere împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru securitate și apărare se confruntă cu opoziția Franței, care respinge implicarea Marii Britanii, relatează Politico.eu. Parisul condiționează orice acord de obținerea unor concesii mai mari în privința drepturilor de pescuit.

De asemenea, există dificultăți în integrarea SUA și Canadei în achizițiile comune de echipamente de apărare. Comisia Europeană a propus ca doar Ucraina, Norvegia, Elveția, Islanda, Liechtenstein și statele candidate la aderare să fie eligibile pentru astfel de achiziții.

În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să calmeze temerile privind o eventuală retragere a SUA din NATO, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianță. Totuși, el a insistat că statele membre ar trebui să-și crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.

Președintele Coreei de Sud, demis în urma instaurării legii marțiale

Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost destituit din funcție după ce Curtea Constituțională i-a confirmat demiterea, ca urmare a instaurării controversate a legii marțiale, informează BBC și The Guardian. Instanța a considerat că Yoon a „trădat grav încrederea poporului”, ceea ce a dus la înlăturarea sa definitivă.

Președintele interimar Han Duck-soo va conduce țara până la organizarea alegerilor anticipate, în termen de 60 de zile. Yoon, care a impus legea marțială pentru a contracara presupuse amenințări din partea opoziției, a întâmpinat o rezistență puternică, iar măsura a fost anulată după doar șase ore.

Fostul lider urmează să fie judecat pentru insurecție, riscând inclusiv închisoarea pe viață. Apropiații săi îl descriu drept „încăpățânat și cu un puternic simț al dreptății”, însă refuzul său de a coopera cu opoziția a dus la prăbușirea sa politică.

Op-ed: India poate ajuta Europa să își rezolve criza forței de muncă

Un editorial publicat de Politico.eu susține că Uniunea Europeană ar putea beneficia de o cooperare mai strânsă cu India, atât ca piață pentru produsele europene, cât și ca bază de producție alternativă la China.

De asemenea, India dispune de un important capital uman, iar muncitorii săi bine pregătiți ar putea contribui la acoperirea deficitului de forță de muncă din Europa. Dacă Bruxelles-ul va implementa reforme care să faciliteze accesul acestora, specialiștii indieni ar putea atenua presiunea pe piețele europene ale muncii.

Totodată, există o tendință tot mai accentuată de a sprijini India în producția de semiconductori și hidrogen verde, pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare dominate de China.

Xi Jinping promovează împădurirea pentru un viitor mai verde în China

Președintele chinez Xi Jinping a subliniat importanța eforturilor colective de împădurire pentru realizarea unei „Chine frumoase”, potrivit Xinhuanet.com. În cadrul unei acțiuni de plantare de arbori la Beijing, Xi a evidențiat faptul că rata de împădurire a Chinei a depășit 25%, contribuind semnificativ la eforturile globale de mediu.

El a făcut apel la îmbunătățirea continuă a gestionării pădurilor și a calității ecologice, subliniind că protecția mediului trebuie să fie un efort susținut pentru generațiile viitoare. Președintele a interacționat cu localnici și copii, încurajându-i să aprecieze natura și să participe activ la inițiativele de protecție a mediului.

Cu toate acestea, Xi a recunoscut că resursele forestiere și de pajiști ale Chinei rămân insuficiente, cerând măsuri suplimentare pentru remedierea acestei situații.

Protecția consumatorului: Ce drepturi ai și cum le poți revendica?

De către
Economica
-
0

Fiecare consumator are dreptul la produse și servicii conforme cu standardele de calitate stabilite prin lege. Totuși, pot apărea situații în care un produs achiziționat sau un serviciu prestat nu corespunde așteptărilor. În astfel de cazuri, legislația Republicii Moldova oferă mai multe opțiuni pentru soluționarea problemei.

Ce opțiuni are consumatorul?

Conform Legii privind protecția consumatorilor nr. 105/2003, cumpărătorii pot solicita:

  • Repararea produsului – dacă defectul poate fi remediat.
  • Înlocuirea gratuită – dacă produsul are defecte semnificative.
  • Reducerea prețului – dacă defectul nu afectează utilizarea produsului.
  • Restituirea contravalorii – dacă produsul este neconform și nu poate fi remediat.

Pentru produsele alimentare și farmaceutice necorespunzătoare, vânzătorul este obligat, la cererea consumatorului, să le însemneze contravaloarea sau să le înlocuiască.

Produsele nealimentare de calitate corespunzătoare pot fi schimbate cu un alt model sau returnate dacă nu corespund cerințelor consumatorului (dimensiune, culoare etc.), în anumite condiții.

Cum depui o reclamație?

Pentru a beneficia de aceste drepturi, trebuie să depui o reclamație scrisă către comerciant, indicând clar problema și soluția dorită. Este necesară dovada achiziției (bon fiscal, factură) și produsul trebuie să fie în stare bună, fără urme de utilizare excesivă.

Informații suplimentare

Acest material este parte a Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!, realizat cu sprijinul Uniunii Europene și Fundației Soros-Moldova.

Pentru detalii complete, descarcă ghidul integral de protecție a consumatorului.

Decizii politice și economice cu impact global

De către
Economica
-
0
Sursa imaginii: politico.eu

Viitorul politic al lui Marine Le Pen, în pericol după verdictul de vinovăție

Lidera partidului Adunarea Națională din Franța, Marine Le Pen, se confruntă cu un moment critic după ce a fost condamnată pentru deturnarea de fonduri ale Parlamentului European, scriu politico.eu și theguardian.com. Decizia instanței de a-i interzice candidatura pentru funcții publice timp de cinci ani a stârnit indignare, fiind considerată de susținătorii săi un „atac asupra democrației”. Le Pen a anunțat că va face apel, declarând: „Nu mă voi lăsa eliminată așa. Voi folosi toate căile legale disponibile.” Personalități internaționale, inclusiv președintele SUA, Donald Trump, și Elon Musk, și-au exprimat sprijinul pentru Le Pen, comparând situația sa cu provocările juridice cu care s-a confruntat Trump. În Franța, politicienii sunt divizați – unii susțin independența justiției, în timp ce alții critică severitatea sentinței. Viitoarele acțiuni ale lui Le Pen vor influența semnificativ peisajul politic, aceasta oscilând între dorința de răzbunare și necesitatea de a menține stabilitatea partidului său.

Războiul comercial al lui Trump amenință economia SUA cu recesiune

Politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump împing economia SUA spre o posibilă recesiune, în timp ce piețele bursiere înregistrează scăderi semnificative, iar prețul aurului crește, relatează eleconomista.es și elpais.com. Mark Zandi, economist la Moody’s, a ridicat probabilitatea unei recesiuni la 40% în acest an, menționând efectele negative ale tarifelor impuse și schimbările de politică economică. În același timp, creșterea ratelor de neplată la cardurile de credit și creditele auto sugerează un stres economic mai amplu, în ciuda aparentei stabilități financiare a gospodăriilor. Analistul Jennifer Lacombe de la BCA Research avertizează că presiunea financiară se răspândește treptat în toate categoriile de venituri, ceea ce ar putea accelera o criză economică.

Utilizarea activelor băncii centrale a Rusiei pentru sprijinirea Ucrainei

Un editorial politico.eu analizează posibilitatea utilizării activelor înghețate ale băncii centrale a Rusiei, evaluate la peste 300 de miliarde de euro, pentru sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Moscovei. Deși G7 a decis inițial să folosească profiturile generate de aceste active pentru a oferi împrumuturi Ucrainei, confiscarea totală rămâne un subiect controversat. Unii experți juridici susțin că dreptul internațional permite astfel de măsuri ca și „contra-măsuri” pentru a presa Rusia să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și alți oficiali au exprimat îngrijorări privind posibile riscuri de piață, însă susținătorii măsurii argumentează că temerile sunt nefondate. O soluție propusă ar fi transferul activelor într-un fond fiduciar administrat de UE în Belgia, care să genereze venituri pentru Ucraina fără a confisca definitiv fondurile rusești.

Administrația Trump investighează Harvard pentru acuzații de antisemitism

Administrația Trump a inițiat o revizuire a aproximativ 9 miliarde de dolari în granturi și contracte federale acordate Universității Harvard, invocând îngrijorări legate de gestionarea cazurilor de antisemitism pe campus, notează ft.com și theguardian.com. Investigația, condusă de un grup de lucru interinstituțional, ar putea duce la suspendarea finanțării dacă se constată încălcări ale standardelor federale. Secretarul Educației, Linda McMahon, a criticat Harvard pentru eșecul de a proteja studenții împotriva discriminării, declarând că universitatea „și-a pus reputația în pericol.” În replică, președintele Harvard, Alan Garber, a subliniat angajamentul instituției de a combate antisemitismul și a avertizat că întreruperea finanțării ar afecta cercetarea științifică și inovația.

Republica Moldova face progrese importante în procesul de integrare europeană: Platforma Societății Civile UE – RM adoptă o declarație comună

De către
Economica
-
0
Sursa imaginii: sindicate.md

Republica Moldova continuă să avanseze pe calea integrării europene, înregistrând progrese semnificative în cadrul screeningului bilateral. Acest aspect a fost evidențiat în cadrul celei de-a 15-a reuniuni a Platformei Societății Civile Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurate pe 24 martie 2025 la Chișinău.

Transformări democratice și consultări publice consolidate

În deschiderea evenimentului, Cristina Gherasimov, Viceprim-Ministra pentru Integrare Europeană, a subliniat că măsurile adoptate de autorități pentru creșterea nivelului de trai sunt implementate în strânsă colaborare cu societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic. Ea a evidențiat că, datorită acestei colaborări, Republica Moldova a reușit să parcurgă trei clustere tematice în doar nouă luni, atingând jumătatea procesului de screening bilateral.

Liliana Palihovici, co-președinta Platformei Societății Civile UE – RM, a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor de consultare publică, astfel încât acestea să fie transparente și incluzive. „Ne-am dori ca aceste consultări să fie calitative, cu proiecte de documente prezentate în termeni rezonabili pentru a fi analizate de membrii societății civile”, a declarat Palihovici.

Planul UE de creștere economică pentru Moldova: o oportunitate majoră

Un subiect esențial discutat la reuniune a fost planul de creștere economică al Republicii Moldova, un program de 1,9 miliarde de euro anunțat de Comisia Europeană. Acest fond, format din granturi și împrumuturi, a fost aprobat de Parlamentul European pe 11 martie 2025 și reprezintă cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat Moldovei de către Uniunea Europeană de la obținerea independenței.

Julda Kielyte, lideră de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat: „Planul de creștere este conceput pentru a accelera creșterea economică, convergența socio-economică și reformele fundamentale și structurale pe calea Moldovei către aderarea la UE. De asemenea, fondurile UE ar putea acționa ca un catalizator suplimentar pentru instituțiile financiare și pentru investițiile internaționale.”

Recomandările Platformei Societății Civile

În urma dezbaterilor, membrii Platformei Societății Civile UE – RM au adoptat o declarație comună, care include concluziile cheie ale reuniunii și un set de recomandări strategice pentru accelerarea reformelor necesare în procesul de integrare europeană. Printre principalele puncte se numără:

  • Intensificarea dialogului dintre autorități și societatea civilă pentru o mai bună implementare a reformelor;
  • Crearea unor mecanisme mai eficiente de consultare publică pentru sporirea transparenței decizionale;
  • Asigurarea unui cadru economic favorabil investițiilor internaționale, în contextul noilor oportunități de finanțare oferite de UE.

Cea de-a 15-a reuniune a Platformei Societății Civile UE – RM a evidențiat angajamentul ferm al Republicii Moldova de a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, beneficiind de sprijinul substanțial al UE. Implementarea reformelor necesare și consolidarea unui parteneriat activ între autorități și societatea civilă vor juca un rol crucial în viitorul european al țării.

Pentru detalii suplimentare, declarația integrală poate fi consultată la următoarele link-uri:

CET-Nord: Soluții moderne pentru încălzirea locuințelor

De către
Economica
-
0

Pe 24 martie 2025, S.A. „CET-Nord” a organizat o conferință de presă dedicată modernizării sistemului de termoficare din municipiul Bălți. Evenimentul a pus accent pe soluții inovative de încălzire, menite să crească eficiența energetică, să reducă costurile pentru locatari și să protejeze mediul înconjurător.

Modernizarea sistemului de încălzire: un pas spre eficiență

Una dintre principalele măsuri prezentate a fost instalarea Punctelor Termice Individuale (PTI) și trecerea la distribuția pe orizontală a agentului termic în primele 100 de blocuri locative. Aceste schimbări permit contorizarea individuală a consumului și furnizarea apei calde menajere, ceea ce duce la reduceri de costuri și îmbunătățirea confortului termic. Potrivit directorului general al S.A. „CET-Nord”, Marian Brînza, eficiența energetică în blocurile modernizate a crescut cu 25-50%, un rezultat remarcabil pentru consumatori.

Beneficiile distribuției pe orizontală

În cadrul conferinței, expertul în termoenergetică, Piotr Comarov, a explicat că noul sistem aduce economii semnificative de energie, facturi mai mici pentru consumatori și un control mai precis asupra temperaturii din locuințe. Această tehnologie permite utilizatorilor să își gestioneze mai eficient consumul de căldură, contribuind astfel la optimizarea cheltuielilor.

Pe lângă beneficiile economice, modernizarea sistemului de termoficare are un impact pozitiv și asupra mediului. Lucia Arsenii, director adjunct al Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), a subliniat că această investiție contribuie la reducerea emisiilor de CO₂ și la promovarea tehnologiilor ecologice.Totodată, CNED oferă programe de finanțare pentru implementarea unor soluții similare în alte localități, facilitând accesul la fonduri pentru dezvoltare sustenabilă.

Experiența locatarilor: facturi mai mici, confort sporit

Un exemplu concret al beneficiilor acestui proiect a fost oferit de Sergiu Meleca, președintele Asociației de locatari ai blocului situat pe str. Ștefan cel Mare, 3A. Acesta a relatat că, după implementarea noului sistem, facturile la încălzire au scăzut cu 38%, iar temperatura în apartamente a devenit mai stabilă și confortabilă.

Modernizarea sistemului de termoficare din municipiul Bălți a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), precum și prin colaborarea cu autoritățile publice locale și naționale. Aceste investiții sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem de încălzire eficient, economic și ecologic, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Pentru mai multe informații despre proiect și beneficiile acestuia, cetățenii pot contacta Call Centrul CET-Nord la numărul 0231 91000.

Pacea negociată fără Ucraina, între promisiuni fragile și atacuri continue

De către
Economica
-
0
Sursa imaginii: El Pais

În ultimele două zile, negocierile de pace dintre Statele Unite și Rusia au captat atenția comunității internaționale, generând atât speranțe, cât și îngrijorări în rândul ucrainenilor. Aceste discuții, desfășurate în Arabia Saudită, au avut ca obiectiv principal stabilirea unui armistițiu în zonele critice, precum infrastructura energetică și Marea Neagră.​

Conform informațiilor publicate de El País, Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu care include suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și încetarea ostilităților în Marea Neagră. Acest acord, mediat de Statele Unite, reprezintă primul de acest fel de la încetarea inițiativei anterioare în iulie 2022. Totuși, Kremlinul a condiționat încetarea ostilităților în Marea Neagră de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse sectorului agricol rus. Statele Unite s-au angajat să monitorizeze respectarea acordului și să faciliteze reluarea exporturilor agricole rusești, afectate de sancțiuni. De asemenea, s-a convenit ca navele comerciale să nu fie utilizate în scopuri militare în Marea Neagră. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat îngrijorarea față de aceste negocieri, în special din cauza lipsei de transparență și a implicării limitate a Ucrainei în discuțiile esențiale privind teritoriile ocupate. El a subliniat că astfel de subiecte sunt „delicate” și a criticat faptul că discuțiile au loc fără participarea directă a Kievului. Zelenski a accentuat necesitatea unor garanții ferme împotriva încălcării armistițiului și a subliniat că orice acord care privește Ucraina trebuie să implice și să fie aprobat de autoritățile ucrainene. ​

În pofida negocierilor în curs, Rusia a continuat atacurile asupra teritoriului ucrainean. În noaptea de marți spre miercuri, forțele ruse au lansat 117 drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv Dnipro, Donețk, Harkov, Sumî și Krivoi Rog, rezultând cel puțin patru morți și șase răniți. Aceste acțiuni subminează eforturile de pace și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real al Rusiei față de un armistițiu durabil. Zelenski a declarat că aceste atacuri demonstrează lipsa de interes a Moscovei pentru o pace reală. ​Lipsa implicării directe a Ucrainei și a aliaților săi europeni în aceste discuții generează îngrijorări privind legitimitatea și eficacitatea acordurilor. Orice soluție de pace trebuie să fie rezultatul unui proces incluziv, care să țină cont de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.​

Germania aprobă un plan istoric de investiții, Trump negociază cu Putin, iar UE își consolidează apărarea

De către
Economica
-
0
Sursa imaginii: euronews.com

Germania aprobă planul Merz de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură

Parlamentul german (Bundestag) a aprobat planul de investiții al lui Friedrich Merz, în valoare de 1 trilion de euro, destinat consolidării securității și modernizării infrastructurii, scriu ft.com și handelsblatt.com. Planul include împrumuturi nelimitate pentru apărare și securitate, alături de un fond de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii. Aceasta marchează o schimbare majoră de la ortodoxia fiscală germană, fiind susținut de 513 parlamentari. Merz a declarat că „această decizie este primul pas major către o nouă comunitate europeană de apărare.” Cu toate acestea, planul mai trebuie aprobat de camera superioară a Parlamentului german. Criticii avertizează că măsura va încărca generațiile viitoare cu datorii, însă susținătorii consideră că investițiile sunt necesare pentru securitatea pe termen lung a Germaniei.

Discuțiile Trump-Putin despre încetarea focului în Ucraina

Președinții Trump și Putin au convenit asupra unei pauze parțiale de 30 de zile în atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în timpul unei convorbiri telefonice pe 18 martie, potrivit lemonde.fr și ilsole24ore.com. Putin a respins o încetare totală a focului, cerând oprirea ajutorului militar extern pentru Ucraina. De asemenea, a condiționat pacea de stoparea mobilizării militare a Ucrainei și de acceptarea controlului rus asupra teritoriilor disputate. Analizele subliniază că Putin a reușit să inițieze un dialog bilateral cu SUA, lăsând deoparte Ucraina și aliații europeni. Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că orice acord de pace trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor.

UE propune achiziții colective de arme

Comisia Europeană a propus înființarea unui mecanism de achiziții colective de arme pentru toate statele membre ale UE, potrivit ft.com. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea pe 18 martie, argumentând că acest mecanism va contribui la refacerea stocurilor militare naționale și va crea o piață unică pentru echipamentele de apărare produse în Europa.

UE sprijină tranziția energetică a Africii de Sud

Uniunea Europeană a decis să acopere un deficit de un miliard de dolari în planul de tranziție energetică al Africii de Sud, după ce administrația Trump s-a retras brusc din Parteneriatul pentru Tranziția Energetică Justă (JETP), relatează ft.com. Noul angajament financiar european, anunțat la summitul UE-Africa de la Cape Town, prevede o finanțare totală de 4,7 miliarde de euro pentru proiecte de energie verde și sprijin pentru o tranziție energetică durabilă.

Conservatorii britanici renunță la obiectivul net-zero până în 2050

Partidul Conservator din Marea Britanie a anunțat că renunță la obiectivul de emisii net-zero până în 2050, pe fondul intensificării avertismentelor climatice, informează theguardian.com. Liderul partidului, Kemi Badenoch, a declarat că ținta este „imposibilă” și că politicile actuale cresc costurile energiei. Decizia a provocat reacții negative din partea ecologiștilor, care susțin că măsura subminează poziția Marii Britanii în domeniul protecției climatice. Ana Toni, directorul executiv al COP30, a criticat prioritizarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul acțiunilor climatice, avertizând că inegalitățile generate de schimbările climatice ar putea duce la conflicte viitoare.

Tensiuni economice și geopolitice: Europa vizează investiții, iar Serbia se confruntă cu proteste masive

De către
Economica
-
0

UE vrea să valorifice economiile pentru investiții

Uniunea Europeană intenționează să deblocheze economii inactive în valoare de 10 trilioane de euro pentru a stimula competitivitatea industrială printr-o nouă „Uniune a Economiilor și Investițiilor”, scrie ilsole24ore.com. Inițiativa, care va fi discutată săptămâna aceasta, vizează eliminarea barierelor financiare și promovarea investițiilor transfrontaliere prin simplificarea reglementărilor și îmbunătățirea educației financiare. Stephan Leithner, CEO al Deutsche Börse, a subliniat necesitatea unui „moment de schimbare radicală” pentru a impulsiona investițiile pe termen lung în companiile europene, inspirându-se din modelul american 401(k) pentru a stimula interesul investitorilor. ft.com relatează că Leithner pledează pentru reforme fiscale care să încurajeze investițiile în acțiuni, mai ales în contextul economiilor neproductive de 11 trilioane de euro.

Belgia, Portugalia și Canada reconsideră contractele militare cu SUA

Belgia, Portugalia și Canada semnalează posibilitatea de a opri contractele militare cu Statele Unite, potrivit l’Echo. Partidul CD-V din Belgia a declarat că actuala comandă de avioane F-35 ar trebui să fie ultima achiziție militară din SUA, pledând pentru creșterea autonomiei strategice europene. Politico.eu raportează că Portugalia analizează, de asemenea, dacă înlocuirea avioanelor F-16 cu modele F-35 este cea mai bună opțiune, având în vedere contextul geopolitic incert. În Canada, premierul Mark Carney a ordonat revizuirea contractelor de achiziție pentru avioane F-35, căutând alternative mai favorabile, potrivit lesechos.fr.

Franța și Marea Britanie pregătesc trupe pentru Ucraina

Președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța, Marea Britanie și alte țări europene ar putea trimite contingente de mii de soldați în locații strategice din Ucraina, după un eventual acord de încetare a focului, fără a necesita permisiunea Rusiei, scrie theguardian.com. Premierul britanic Keir Starmer a susținut această idee, menționând posibilitatea desfășurării a până la 30.000 de trupe din mai multe state, inclusiv din Marea Britanie, ca parte a unei forțe de menținere a păcii.

China lansează un plan pentru stimularea consumului intern

China a prezentat un plan amplu pentru stimularea consumului intern, cu scopul de a deveni principalul motor al creșterii economice, notează english.news.cn. Planul vizează creșterea puterii de cumpărare prin majorarea veniturilor și reducerea poverii financiare. Inițiativa include, de asemenea, promovarea tehnologiilor noi, cum ar fi vehiculele autonome și dispozitivele inteligente, alături de măsuri pentru susținerea dezvoltării regionale și a turismului de iarnă.

Proteste masive în Serbia împotriva președintelui Vučić

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, se confruntă cu cele mai mari proteste din ultimul deceniu, cauzate de un incident fatal pe un șantier și acuzații răspândite de corupție, scriu theguardian.com și euractiv.com. Mișcarea de protest, condusă în principal de studenți, cere mai multă transparență și o mai bună guvernare, în timp ce Vučić recunoaște necesitatea schimbării pe fondul presiunii publice crescute. Protestele rămân în mare parte pașnice, în ciuda tensiunilor sociale.

1234...37Pagina 3 din 37
Economica își propune să ofere știri, articole, analize, interviuri și editoriale calitative despre evoluțiile businessului și economiei moldovenești într-o formă cât mai accesibilă pentru publicul larg.
Contactați-ne: office@economica.md
© Copyright Economica.md