În preajma sesiunilor de admitere în universitățile din România, mulți tineri din Republica Moldova căută cele mai potrivite domenii de studiu pentru ei. Articolul de față îi poate ajuta să facă o alegere corectă.

Așadar, ce anume ne motivează să optăm pentru o facultate sau alta, pentru o profesie sau alta? După ce criterii ne ghidăm? Este cunoscut faptul că adeseori mergem la o anumită universitate numai pentru că acolo s-a înscris un prieten sau o prietenă de liceu. Sau pentru că e concurența mai mică decât în altă parte, și, respectiv, credem că șansele de a fi înscriși ar fi mai mari. Sau pentru că ne interesează doar să obținem o licență, nu contează în ce domeniu, contează să avem studii superioare.

Din păcate, o astfel de alegere nefundamentată, la nimereală, generează ulterior o serie de alte alegeri greșite sau, pur și simplu, studiile superioare obținute nu ne mai folosesc la nimic. Avem studii, dar nu ne putem angaja în domeniul ales. Cu alte cuvinte, am devenit piloți, dar nu avem flotilă aeriană sau am studiat inginerie marină, dar nu avem flotă maritimă și nici ieșire la mare.

Deci, ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem o facultate?

Sigur, vocația și abilitățile personale contează mult. Dar tot atât de mult contează și latura pragmatică a alegerii pe care o facem. Dacă avem intenția ca după facultate să ne angajăm în România, ar trebui să știm din timp care sunt tendințele pe piața muncii. Este sau nu deficit de cadre sau, dimpotrivă, surplus de cadre în domeniul pe care îl alegem? Are sau nu perspective de dezvoltare domeniul respectiv?

Potrivit unui Studiu realizat în cadrul Proiectului transfrontalier RO-MD ACCES DIRECT LA STUDENȚI, cele mai solicitate profesii în România sunt în domeniile Textile, Construcții și IT. În ultimii 5 ani, în aceste domenii a crescut numărul de companii înregistrate. În cazul sectorului IT, creșterea a fost de peste 40%. Odată cu numărul de companii, s-a înregistrat și o creștere a numărului de angajați în fiecare din cele trei domenii. Deși numărul de angajați a crescut constant, în perioada 2015-2020 a crescut constant și productivitatea muncii în sectoarele în cauză, ceea ce denotă o calificare superioară a angajaților.

Astfel, din 2015 până în 2019, numărul total de companii care activează în industria specifică crește de la 410 la 488 în industria textilă, de la 691 la 981 în industria IT și de la 2341 la 2522 în industria construcțiilor. În același timp, odată cu creșterea numărului de firme a crescut și numărul total de angajați de la 23 mii la 25,9 mii în industria textilă, de la 8,2 mii la 11,7 mii în industria IT și, în final, de la 27,4 mii la 28 mii în industria construcțiilor.

Studiul mai arată că, odată cu creșterea numărului de angajați, crește și productivitatea forței de muncă. Astfel, din 2015 până în 2019 productivitatea medie în industria textilă a crescut de la 200 mii MDL la 236 mii MDL, în industria IT de la 300 mii MDL la 439 mii MDL și în Construcții de la 543 mii MDL la 747 mii MDL.

Analiza ofertei de pe piața muncii relevă că oferta educațională a instituțiilor pentru formare și educație vocațională (VET) este consistentă și capabilă să pregătească forța de muncă profesională din industriile menționate. Cu toate acestea, în unele cazuri, nu toate instituțiile sunt bine echipate pentru lecții practice. În special, aceasta este specifică instituției care formează forța de muncă în domeniul textilului.

Prin urmare, înainte de a alege o facultate în România este recomandabil să ne informăm nu doar despre condițiile de admitere sau despre instituția respectivă de învățământ. E bine să ne documentăm cât mai detaliat despre domeniul/industria pentru care optăm, astfel încât să avem ulterior oportunități reale de angajare în câmpul muncii.

Măsurile de protecție a mediului în contextul dezvoltării durabile au fost discutate în cadrul unei conferințe naționale găzduite de PNUD și Suedia

Cum ar putea o comunitate să transforme deșeurile dintr-o problemă în resursă, ce ar putea face pentru utilizarea rațională a rezervelor de apă, cum să aplice  reglementările legislative din domeniul mediului, cum să evalueze impactul de mediu și cum trebuie să integreze aspectele de gen în activitățile de mediu? Acestea, dar și alte subiecte au fost discutate astăzi, 24 mai 2022, la conferința națională „Măsuri de protecție a mediului înconjurător în contextul dezvoltării durabile”, se arată într-un comunicat de presă PNUD Moldova.

Evenimentul a fost organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, cu asistența financiară a Suediei, cu scopul de a fortifica capacitățile autorităților publice locale (APL), cărora le revine un rol esențial în punerea în practică a politicilor locale de dezvoltare durabilă, în contextul creșterii frecvenței și gravității fenomenelor meteorologice extreme și a altor pericole climatice.

În debutul conferinței, Virginia Bîlici, coordonatoarea de programe în cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a menționat: „Schimbările climatice ne afectează societatea și mediul în multe feluri. Este nevoie de o bună informare și acțiuni ferme pentru a evalua riscurile de mediu, pentru a atenua consecințele cele mai grave și pentru a planifica măsuri concrete de adaptare la schimbările pe care nu le putem opri. Suedia susține eforturile pe care le întreprinde Republica Moldova pentru edificarea unor comunități reziliente și incluzive și evenimentul de astăzi este un exemplu”.

Aproximativ 100 de primari, reprezentanți ai Ministerului Mediului, experți în domeniul mediului și reprezentanți ai ONG-urilor de profil au participat la conferință și au analizat împreună provocările cu care se confruntă în domeniul protecției mediului, au împărtășit bunele practici și soluțiile durabile care pot fi aplicate în comunități în vederea sporirii rezilienței la schimbările climatice și utilizării raționale a resurselor naturale și și-au evaluat prioritățile pentru realizarea activităților de protecție a mediului.

„Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în ce privește schimbările climatice, iar impactul acestui fenomen este resimțit tot mai frecvent, prin secete extinse, viituri și alte calamități provocate de temperaturile crescânde și precipitațiile neuniforme. În acest context, ne bucurăm mult să vedem interesul sporit din partea APL-urilor de a fi parteneri în combaterea acestui fenomen, lucru demonstrat prin participarea la acest eveniment, dar și prin proiectele inițiate și desfășurate cu suportul Suediei și PNUD în mai multe domenii, cum ar fi managementul deșeurilor, energia regenerabilă, restabilirea și amenajarea râurilor, împădurirea și amenajarea terenurilor degradate”, a menționat Silvia Pana-Carp, coordonatoare de programe, PNUD Moldova.

În cadrul conferinței au mai fost prezentate câteva ghiduri practice privind legislația de mediu, climă și gen și măsurile de protecție a mediului înconjurător și de adaptare la schimbările climatice, care au fost elaborate în cadrul proiectului PNUD, destinate APL-urilor. 

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și la sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitarea economică, socială și educațională a femeilor. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

Persoană de contact: Natalia Costaș, consultantă în comunicare și relații media PNUD Moldova, telefon: 0 69 22 11 41; e-mail: natalia.costas@undp.org

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunţat că, începând cu 4 mai, va examina cererile de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru contribuabili persoane fizice, transmite MOLDPRES.

Potrivit instituţiei, suma impozitului pe venit acceptată spre restituire poate fi: transferată la contul bancar; restituită în numerar în modul general stabilit; utilizată pentru stingerii obligațiilor fiscale restante sau viitoare.

Pentru depunerea cererii, contribuabilii pot opta pentru una din modalități: în format electronic, prin intermediul serviciului online „Declarație electronică”; pe suport de hârtie la subdiviziunea teritorială a Serviciului Fiscal de Stat. Cererea poate fi depusă în termen de până la 6 ani din data efectuării supraplății.

În scopul restituirii supraplății impozitului pe venit, persoana fizică în primul rând urmează să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, pentru anul 2021, termenul limită de depunere a Declarației este data de 3 mai.

Două consilii intercomunale și-au lansat activitatea la Cahul și Ungheni pentru organizarea serviciilor comunale de colectare a deșeurilor, aprovizionare cu apă si sanitație, precum și alte servicii din domeniul public. Proiectul este finanțat de PNUD prin Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie.

La începutul lunii curente, la Cahul a avut loc ședința grupului de lucru pentru inițierea activităților de dezvoltare a serviciilor publice locale prin cooperare intercomunală. În cadrul ședinței, la care au participat 26 de primari și primare din localitățile raionului, au fost prezentate planurile de acțiuni pentru dezvoltarea serviciului public Administrarea domeniului public și Managementul deșeurilor solide prin cooperare intercomunală. Planurile detaliază întregul proces de creare a serviciului, cum ar fi: pregătirea documentelor constitutive, elaborarea programului de dezvoltare a serviciului de colectare si gestionare a deșeurilor în Regiunea cheie Cahul și semnarea contractului de delegare a gestiunii serviciului public.

Grupul de lucru a decis, de asemenea, crearea unui Consiliu Intercomunal Comun, ca organ consultativ, care va sta ulterior la baza serviciului regional și a operatorului regional. Conform estimărilor, operatorul ar urma să fie înregistrat la ASP până la sfârșitul verii.