În țara în care președinta este campioană absolută la deținerea premiilor pentru democrație, dar în care eșuează spectaculos democratica reformă a justiției, s-au încins spiritele între alte două campioane, de această dată, campioanele anticorupție fără portofolii de succes: șefa PA, Veronica Drăgălin, și ministra justiției, Veronica Mihailov.

Meciul campioanelor anticorupție

Într-o zi de miercuri, pe 15 ianuarie 2025, procuratura Veronicăi Drăgălin a anunțat că, în 2024, mai multe procese penale de corupție au fost încetate din cauza prescripției de atragere la răspundere penală a corupților. Prescripția, potrivit lui Drăgălin, ar fi intervenit pentru că Ministerul justiției împreună cu Guvernul și Parlamentul au redus substanțial pedepsele pentru infracțiunile de corupție săvârșite de demnitari (miniștri, deputați) și funcționarii internaționali, ceea ce a scurtat implacabil termenele de prescripție, iar acum, procurorii și instanțele de judecată sunt nevoiți să înceteze procesele de corupție. Altfel spus, după ce nu-i dau sediu, Parlamentul și Guvernul deja nici timp nu-dau lui Drăgălin să mai lupte cu corupția.

Vineri, în ziua de 17 ianuarie 2025, ministerul Veronicăi Mihailov a venit cu un răspuns pentru șefa PA, precum că aceasta nu ar fi înțeles nimic din modificarea legii, că pedepsele, de fapt, doar s-au înăsprit, iar de aceea termenele de prescripție n-au fost afectate. În general, Veronica Mihailov s-a arătat surprinsă că Veronica Drăgălin nu pricepe cum să interpreteze legea, mai ales că procurorii săi ar fi făcut parte din grupul de lucru care tocmai au și venit cu acele idei de modificare a legii penale, care astăzi nu-i plac lui Drăgălin.

Adevărul despre pedepse și prescrierea corupției

Adevărul despre aceste modificări este că, într-o oarecare măsură, ambele tabere mint. Pe de o parte, ministerul, într-adevăr, a înăsprit sancțiunile pentru infracțiunile de corupție săvârșite de cetățeni și funcționarii de rând (aici ministerul nu minte). Însă, sancțiunile pentru infracțiunile de corupție comise de către demnitari (miniștri, deputați) și funcționari internaționali au fost totuși micșorate (aici ministerul minte când spune că n-ar fi făcut-o). Deci, acuzația PA adusă MJ este, oarecum, îndreptățită.

Totuși, cu excepția mitei de până la 5.000 lei, PA minte când zice că termenul de prescripție s-a fi schimbat de la 20 la 5 ani și că așa se explică numărul mare de tocmai 94 soluții de încetare a cauzelor de corupție din anul 2024. De fapt, pentru mita de peste 5000 lei, primită de înalți demnitari de stat, prescripția s-a redus de la 20 la 15 ani și nu de la 20 la 5 ani, precum, evaziv, afirmă procurorii.

Reducerea prescripției de la 20 la 15 ani, în mod normal, nu ar explica numărul anormal de mare de încetare a proceselor penale de corupție pe motivul prescripției. Dar dacă totuși este adevărat, concluziile ce se impun nu avantajează deloc PA: asta ar însemna că fie PA murează dosare de mare valoare (ei cum mare, mai mare de 5000 lei) mai bine de 15 ani, ori PA se bălăcește în dosare de mică valoare, de până la 5000 lei, pe care le instrumentează mai bine de 5 ani, iar asta în pofida decuplării de CNA-ul care i-a tot încâlcit până acum un an și ceva cu dosare de mică corupție.

Cert este că în toate cazurile în care valoarea mitei depășește 5000 lei, chiar și cu reducerea sancțiunilor pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, prescripția s-a redus de la 20 la 15 ani. Adică, lucrurile n-ar sta chiar atât de grav precum le prezintă procurorii Veronicăi Drăgălin. Lipsa detaliilor concrete în comunicările PA și ghionturile cu MJ ar putea genera speculații că ceea ce se întâmplă în realitate sunt un soi de „reduceri” Black Friday la PA, cu încetarea într-o veselie a dosarelor demnitarilor, invocând prescripția de 5 în loc de 15 ani.

Totuși, mult mai gravă este decriminalizarea masivă a infracțiunilor conexe corupției, precum abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327 CP), depășirea atribuțiilor de serviciu (art.328 CP) și neglijența (art.329 CP). Calificarea tuturor acestor infracțiuni depinde de felul în care funcționarii infractori și-au exercitat atribuțiile de serviciu în cadrul instituției publice, cauzând daune considerabile drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, daune în proporții mari și deosebit de mari bugetului public.

Atribuțiile de serviciu ale funcționarilor se regăsesc în legi, hotărâri de guvern, acte departamentale, contracte individuale de muncă și fișa postului. Este evident că în legi atribuțiile funcționarilor sunt enumerate la general și nici nu sunt prevăzute pentru toate categoriile de funcționari. De regulă, legile prevăd doar atribuțiile instituțiilor publice și de departe nici măcar ale tuturor instituțiilor. Instituțiile din cadrul executivului sunt create prin hotărâri de Guvern, ordine ale ministerelor, ale unor servicii și agenții. Deci, nu prin legi. Nu mai comentăm instituțiile înființate de autoritățile locale.

Până la modificările din iunie 2024, procurorii trebuiau să probeze că funcționarii au comis un abuz, o depășire sau o neglijență a atribuțiilor lor de serviciu, conform oricărei reglementări a acestor atribuții. Adică, puteau recurge la hotărâri de Guvern, acte departamentale, contracte și fișele de post ale funcționarilor. După modificări, mai sunt infracțiuni doar abuzul, depășirea și neglijența acelor atribuții de serviciu care sunt reglementate expres prin lege. DOAR DE LEGE ADOPTATĂ DE PARLAMENT. Adică, peste 90% din toate aceste dosare, în care figurează sume impunătoare de daune și prejudicii cauzate, nu mai sunt infracțiuni. Iar asta nu mai este vina PA și a Veronicăi Drăgălin, ci meritul direct al Veronicăi Mihailov, a Guvernului și Parlamentului.

Achizițiile de vaccinuri, gaze naturale sau energie electrică prin dispozițiile CSE, conforme sau contrare legii, sau chiar și dispozițiilor CSE propriu-zis, nu mai sunt infracțiuni! Iar dacă nu mai sunt infracțiuni, în cel mai bun caz, au devenit contravenții de abuz de serviciu (art.312 CC), depășirea atribuțiilor (art.313 CC) și neglijență în serviciu (art.312/2 CC), pentru care termenul de prescripție este de 18 luni!!! Adică, de la termene de prescripție de 5-15 ani din Codul penal pentru abuz de putere, depășirea atribuțiilor și neglijența în serviciu, s-a ajuns la 18 luni, indiferent de valoarea prejudiciului cauzat și interesul material al funcționarului corupt. Funcționarii și demnitarii sigur nu mai riscă pușcărie, nici măcar o amendă serioasă, iar după o mică pauză – pot reveni nestingherit la activitatea prodigioasă de a fura din puținul cetățenilor acestei țări.

Marea finală. Casele de pariuri mizează pe „PA: pa-pa”?!

După toate aceste isprăvi legislative și săgeți trase între PA și MJ, luni, 20 ianuarie 2025, a fost convocat CSS, la care s-a pus în discuție faptul că sistemul anticorupție al țării este prea robust și, prin urmare, neîncăpător, pentru atâtea campioane anticorupție, astfel încât, una din ele ar cam trebui să plece. Gurile rele afirmă că Veronica Mihailov venise pregătită de lichidarea (funcției) Veronicăi Drăgălin, după ce în weekend a și fost încropit un proiect în ministrul cu pricina.

Cică la ședința CSS, Lilian Carp ar fi susținut lichidarea PA, iar prim-ministrul Recean ar fi fost împotrivă. În orice caz, se bârfește că un asemenea proiect oricum nu ar fi fost votabil de către întreaga majoritate parlamentară.

O altă ipoteză ar fi fost eliberarea lui Drăgălin prin dispoziția CSE, la propunerea CSS, la fel nu s-a materializat, căci pentru aceasta ar fi trebuit să se arate mai cooperant premierul, cel care conduce cu CSE.

Alternativa de trecere a PA în cadrul PG ar fi întâmpinat reticența Procurorului general, cărui nu-i surâde idea de a se certa cu șefa PA cu care, de altfel, se are de bine.

Într-un final, Veronica Mihailov a fost trimisă înapoi la minister ca să-și mai facă temele vreo săptămână, după care să revină cu noi idei utopice de a învinge corupția din țară, cu sau fără PA.

Instituirea consolidării corupției în loc de consolidarea instituțiilor anticorupție

Mai întâi au adus-o pe Veronica Drăgălin tocmai de peste ocean ca să fie șefă la PA. Vreo doi ani i-au făcut hatârul cu oricare modificare a CP și CPP pe care a cerut-o ea și procurorii săi.

Iar așa cum pofta vine mâncând, Veronica Drăgălin a poftit înghițirea CNA-ului. Numai că în loc de CNA înăuntrul PA, Drăgălin s-a pomenit cu PA în afara CNA, acest exercițiu stupid fiind numit sofisticat (deși nu a devenit mai puțin stupid de la aceasta) „decuplarea CNA de PA”. Nimeni nu a mai întrebat de Drăgălin cum ii vine decuplarea în procesul de combatere a marii corupții.

Ca să-i calmeze vigilența, i s-au dat mulți angajați „de hârtie” care, „pe hârtie” nu mai încăpeau într-o clădire cu CNA, așa că trebuiau negreșit să găsească un alt sediu. Apoi Guvernul, Parlamentul și Președinția au făcut un adevărat banc național ambulant din a o duce pe Drăgălin cu fofârlica iaca-iaca în vreo clădire a AȘM sau a Universității Pedagogice, a SPCSB sau a ANI. Ba chiar oamenii buni la suflet i-au sugerat să încerce și clădirea Circului din Chișinău, având în vedere comicul situației.

Drăgălin nu a apreciat nici umorul, dar nici respectul față de procuratura sa nu l-a impus. Nu că nu ar fi avut prilejuri cu duiumul, numai dosarele Leova-Bumbăta, Interpol, Tatiana Răducan sau Alexei Paniș cât fac. A tot sperat că, deh, așa e în familie, te mai cerți, dar mâna pe ai tăi nu pui. Și n-a pus. Ba chiar n-a precupețit să tot sublinieze că în așa o guvernare corupție nu este și nici nu poate fi.

Doar că familia din care credea că face parte Veronica Drăgălin, i-a pus gând rău. După „decuplare”, i-au băgat procurorii în boalele vetting-ului. De când cu vetting-ul, Drăgălin are nu doar mulți angajați „de hârtie”, dar deja o bună parte din procurori tot doar pe hârtie i-au mai rămas.

Aflată în blocaj cvasi-total, PA are totuși o mare bucurie, care îi pică fix ca fasolea în zi de Paști: o să i se creeze o Curte Anticorupție, care va examina dosarele acestei procuraturi decuplate, blocate, vagaboande și umilite. Până una alta cu crearea Curții Anticorupție, de vreun an de zile Judecătoria Chișinău a degrevat tocmai 15 judecători de pe alte dosare ca să îi specializeze în examinarea dosarelor de corupție ale PA, care, previzibil, va transmite dosare din ce în ce mai rar în judecată.

În vâltoarea acestei tragi-comedii, s-a ajuns să se discute cum ar fi de lichidat mai bine această procuratură?! Раз пошла такая пьянка…

Bancul despre săditul copacilor

Logica reformelor pentru consolidarea luptei anticorupție e fix ca în bancul despre muncitorii care săpau gropi la marginea drumului, pe care alți muncitori le astupau, iar când un observator al acestui efort evident inutil i-a întrebat cu ce se ocupă, au răspuns că sădesc copaci, doar că muncitorii care trebuiau să pună copacii în gropile săpate nu au ieșit la lucru. Cum se îmbunătățește lupta anticorupție prin lichidarea PA? Ce fac 15 judecători specializați anticorupție cât colegii lor de abia respira sub povara miilor de dosare pe care le au în procedură? Ce o să facă Curtea anticorupție, de la care UE se așteaptă ca și condiționalitate să examineze dosarele de corupție instrumentate de o procuratură care se vrea lichidată? Cum poți fi campion, dând goluri doar în propria poartă?

Autor: Cristina Ciubotaru, expert anticorupție

Sursa: ziua.md