Noul Program național de ocupare a forței de muncă 2027–2030 pleacă de la o constatare incomodă: problema Moldovei nu e șomajul, ci faptul că mai mult de jumătate din populație stă în afara pieței muncii.
Pe 21 octombrie, Grupul de lucru nr. 6 „Dezvoltarea pieței muncii” al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru (CONSECON) a discutat principalele provocări ale pieței muncii și prioritățile viitorului Program național de ocupare a forței de muncă pentru 2027–2030. Ședința a fost facilitată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. La masă s-au aflat reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri, ai partenerilor de dezvoltare și ai organizațiilor internaționale.
Un șomaj mic care ascunde o problemă mare
La prima vedere, cifrele par liniștitoare. Rata șomajului a fost de doar 3,8% în 2025, un nivel pe care multe economii europene l-ar invidia. Stas Madan, director de program la Expert-Grup, a prezentat însă o analiză care arată că indicatorul acesta spune foarte puțin despre starea reală a pieței muncii. Problema principală, spune analiza, este subutilizarea forței de muncă.
Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune: 55% în 2025 pentru populația de 20–64 de ani, față de 76,1% în medie în Uniunea Europeană. Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste ajunge la 58,2%. Altfel spus, majoritatea adulților nici nu lucrează, nici nu își caută de lucru, așa că statistic nu figurează ca șomeri.
Cea mai îngrijorătoare cifră privește tinerii: aproape un sfert dintre cei de 15–29 de ani nu muncesc și nici nu urmează o formă de educație sau formare profesională.
Concluzia experților e directă: e nevoie de politici orientate spre activarea persoanelor inactive, nu doar spre reducerea șomajului. Rezervele de forță de muncă nu sunt printre șomeri, ci printre inactivi.
Fabricile se golesc
De partea cealaltă a ecuației stau companiile. „Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri”, a declarat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie și al Grupului de lucru nr. 6. „De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare.”
Datele invocate de CCI și de patronate arată de ce presiunea e atât de mare. Industria prelucrătoare și-a pierdut o treime din personal în doar doi ani: numărul de ocupați a scăzut de la 108,4 mii în 2023 la 74,9 mii în 2025. La finele trimestrului II 2026 rămâneau neocupate circa 31,9 mii de locuri de muncă vacante, de cele mai multe ori din cauza nepotrivirii dintre calificările candidaților și cerințele posturilor.
Ce cer angajatorii
Potrivit CCI și Confederației Naționale a Patronatelor, mediul de afaceri a venit la discuție cu o listă concretă de propuneri:
- corelarea formării cu cererea reală: folosirea prognozelor pieței muncii în planificarea învățământului profesional, extinderea învățământului dual și a uceniciei;
- implicarea companiilor în implementare și monitorizare, nu doar în consultări;
- valorificarea mai bună a instrumentelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM): mobilitatea forței de muncă, formarea la locul de muncă, subvenționarea locurilor de muncă și sprijinirea tinerilor angajați în sectoarele strategice;
- mai puțină birocrație la angajarea lucrătorilor străini;
- combaterea muncii nedeclarate și a „salariilor în plic”, printr-o colaborare mai strânsă între autorități, Inspectoratul de Stat al Muncii și business.
Ce propune Guvernul
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut decalajul: rata de ocupare e redusă, iar mulți angajatori nu găsesc personal. „Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie. Prin acest program ne propunem să creștem participarea cetățenilor noștri pe piața muncii și să creăm mai multe oportunități de angajare, inclusiv în regiuni”, a declarat ministra.
Prioritățile programului și planul de acțiuni au fost prezentate de secretarii de stat Felicia Bechtoldt, responsabilă de politicile ocupaționale, egalitatea de gen și demografie, și Mihai-Gabriel Ciobanu, responsabil de relațiile de muncă, dialogul social și asigurările sociale. Documentul urmărește trei obiective: creșterea ocupării formale, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și reducerea excluziunii de pe piața muncii.
Potrivit CCI, ministra a vorbit și despre bani. Finanțarea măsurilor active (calificare, recalificare, subvenții) a crescut de la 36 de milioane de lei anul trecut la 170 de milioane anul acesta, iar pentru anul viitor se anticipează circa 200 de milioane. Ținta este angajarea cu contract a circa 25.000 de persoane anual; în acest an au fost încadrate deja circa 18.000. „Este un semnal din partea Guvernului că suntem gata și interesați să investim în forța de muncă de acasă”, ar fi spus ministra, potrivit aceleiași surse.
Ținta: 79 de mii de oameni în plus până în 2030
Expert-Grup propune și un orizont cuantificat. O rată de ocupare de 61% până în 2030, adică 80% din media UE, ar presupune încadrarea în muncă a încă aproximativ 79 de mii de persoane.
Comparația cu ținta anunțată de minister arată dimensiunea efortului. Chiar dacă cele 25.000 de angajări pe an ar fi atinse, nu toate ar însemna oameni noi pe piața muncii. O parte vor fi șomeri înregistrați, care oricum sunt puțini. Diferența reală o va face capacitatea programului de a ajunge la inactivi: tineri care nu învață și nu lucrează, femei care îngrijesc copii sau vârstnici, persoane cu dizabilități, oameni din mediul rural fără acces la transport sau la servicii.
Ce urmează
Potrivit CCI, propunerile scrise ale membrilor Grupului de lucru sunt așteptate până pe 27 octombrie. Secretariatul le va sistematiza și le va transmite Ministerului Muncii pentru definitivarea programului, care va fi apoi supus consultării publice.
Programul face parte din angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Testul lui real nu va fi însă alinierea la standardele europene pe hârtie. Va fi capacitatea de a aduce înapoi în economie o parte din cei 58% care azi stau în afara ei.