România, liantul firesc dintre economia moldovenească și piața UE

0
1129

În ultimii ani România a devenit de departe cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, consolidându-și această poziție cu fiecare an. Pe lângă faptul că este o destinație de export final pentru producătorii moldoveni, România reprezintă și un cap de pod perfect pentru expansiunea afacerilor moldovenești pe piețele europene.  

România a fost tot timpul unul din partenerii comerciali importanți ai Republicii Moldova. Însă, dacă, tradițional, acum zece ani accentul în relațiile comerciale dintre cele două state era pus pe importurile, în special de carburanți românești în Republica Moldova, cu cinci ani în urmă situația s-a schimbat. După semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și începutul funcționării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre cele două părți, România devine principalul partener comercial al Republicii Moldova iar tonul în aceste relații bilaterale îl dau deja exporturile de mărfuri moldovenești peste Prut.

Este un lucru firesc or, pe lângă faptul că  România este singurul vecin al R, Moldova, membru al UE, cele două țări au aceeași limbă, istorie și cultură, astfel încât producătorilor sau comercianților moldoveni le este mult mai ușor să pătrundă pe piața românească, de unde, mai apoi, acomodându-se și integrându-se în sistemul comercial european, să avanseze și pe alte piețe. Altfel spus, dacă devii partener comercial al unei rețele internaționale de supermarketuri, prezente în România și te conformezi rigorilor interne de calitate a produselor ale acestei rețele, ulterior, poți livra în orice țară unde sunt prezente magazinele în cauză. Doar să poți asigura cantitatea cerută de acestea.

Principala piață pentru produsele moldovenești

Statistic vorbind, acum 19 ani, în anul 2000, livrările de produse moldovenești peste Prut abia ajungeau la o pondere de opt la sută din totalul  exporturilor. Treptat situația s-a schimbat, de la an  la an acest indicator fiind în creștere pentru ca după 2014, la intrarea în vigoare a ALSAC (DCFTA) să se producă un salt spectaculos. Deja în 2015 România devine principala destinație exterioară a mărfurilor moldovenești cu o pondere de 22,5% și acest indicator sporește cu fiecare an. Anul trecut, ponderea exporturilor în România s-a ridicat la 29,3%, cifrându-se la 792,3 milioane de dolari dintr-un total al exporturilor de 2,7 miliarde, în creștere cu aproape 32 la sută față de 2017.

Iar creșterea continuă, în primele două luni ale anului în curs, în România fiind livrat un volum de mărfuri moldovenești mai mare cu 17% față de ianuarie-februarie, 2018.

Și, deși balanța comercială înclină în favoarea României, în special din cauza importului de peste Prut al întregului volum necesar de carburanți pe piața moldovenească, deficitul comercial dintre cele două țări este destul de mic. Anul trecut acesta a fost de 45,9 milioane de dolari, în scădere cu 48 milioane față de anul precedent. Explicația e simplă, cererea de carburanți pe piața moldovenească este relativ constantă pe când potențialul de absorbție de către România a mărfurilor moldovenești, inclusiv celor agroalimentare, este în creștere.

Ce se exportă în România

Cele mai populare mărfuri moldovenești pe piața din România sunt  fibrele de sticlă și articole din acest material, cabluri industriale, părți din încălțăminte, tălpi interioare detașabile, articolele textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie și patiserie, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, struguri proaspeți sau uscați, etc. Deci, din câte vedem, nu este vorba despre exportul materiilor prime după cum este profilul general al exporturilor moldovenești ci sunt mărfuri prelucrate, cu o valoare adăugată înaltă.

”Acum e mult mai ușor să exporți în UE”

Viorica Cosmetics, cel mai mare producător de cosmetice din R. Moldova, își exportă de trei ani mărfurile peste Prut. Potrivit Mariei Bortă, directorul general al companiei, intrarea pe piața românească    a fost destul de dificilă din cauza specificului exportului de cosmetice dar și a insuficienței de informație  la acel moment.

„ Am început cu mare greu exportul, informații necesare pentru certificare le-am găsit singuri, informându-ne din Internet. Produsele cosmetice au un specific aparte. Legea spune că ele trebuie să fie înregistrate pe un portal european specializat. Am deschis o filială în România, la Iași, am înregistrat produsele acolo și așa am demarat procesul de export”, a povestit directorul Viorica Cosmetics. 

Potrivit ei, acum celor ce intenționează să exporte, le va fi mult mai ușor, datorită prezenței unui volum mare de informație, a informării, organizate prin intermediul diferitor inițiative europene, inclusiv a proiectului „Vizibilitate și comunicare pentru Acordul de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA)”.

Proiect amplu de informare a businessului moldovenesc

Proiectul este partener al Agenției pentru investiții din Moldova, la inițiativa căreia a fost lansat programul ”Expert Morning”, care prevede organizarea a 12 sesiuni practice în vederea extinderii competențelor și creșterii nivelului de competitivitate a agenților economici, interesați să exporte eficient. Fiecare sesiune va fi dedicată unei țări, identificate drept piață de desfacere prioritară pentru Republica Moldova. Fiecare destinație de export va fi prezentată prin prisma descrierii pieței cu amănuntul, a piețelor de nișă, a vânzărilor pe piețele B2B și B2C, a profilării concurenților, dar și a istoriilor de succes. Sesiunea despre România, desfășurată pe 25 aprilie a fost prima din acest Program.

„Uniunea Europeană vrea să contribuie și mai mult la îmbunătățirea accesului pentru întreprinderile din Republica Moldova pe piețele din Uniunea Europeană, cu folosirea potențialului creat de DCFTA, pentru ca businessul de aici să poată folosi din plin oportunitățile create”, a declarat șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Peter Michalko în cadrul evenimentului. 

„În 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere, știm cu toții era o doză de scepticism în societatea noastră. Cu mari precauții și temeri ne așteptam la un impact din partea acestui Acord. Or, viața bate cartea și ne demonstrează de cât de important a fost acest pas. Astăzi deja vorbim de o schimbare de trenduri, de o schimbare radicală a balanței de exporturi din Republica Moldova. Circa 70% din volumul de exporturi este orientat către piețele Uniunii Europene. Tocmai de aceea, sesiunile de informare în cadrul acestui program vor începe cu prezentarea piețelor din UE”, a subliniat cu ocazia lansării programului, directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc.

Atracția unei piețe mai mari și cu reguli clare de joc

Eduard Țîsari este fondator și director al companiei Vildetlux SRL, producător de mobilă modulară, orientată spre consumatorul bugetar,  adică la preț accesibil. Totodată, compania încearcă să acopere și un segment îngust al cererii de mobilă în industria HoReCa dar și au unele produse pentru copii.

Vildelux a mers pe o cale inversă. Inițial, după fondarea în 2016, a vândut mobila altor comercianți și mai apoi a ajuns la propria producere.

”Inițial am fost doar comercianți, exportam mobila unor producători moldoveni în România. Am ajuns la un moment dat să înțelegem că ar fi mai avantajos să deschidem propria producere de mobilă și în 2018 am lansat procesul. După câțiva ani de aflare pe piața românească știam deja exact ce ar fi avantajos să producem și în ce cantități. Așa cum am început să producem abia în a doua jumătate a anului, am exportat anul trecut marfă în valoare de 60 mii de euro. În anul curent intenționăm să deschidem magazine în România și suntem în proces de încheiere a acordurilor cu unii retaileri, care ne vor spori volumul, astfel sperăm să avem un volum de circa 200 mii de euro.”, relatează el.

Urmează Suedia, Germania și Polonia

Acum mergem mai departe. Am vizitat Suedia unde am stabilit unele contacte și în curând vom merge în Germania și Polonia.

Înainte de intrarea în vigoare a DCFTA, pentru exporturile de mobilă moldovenească pe piața europeană exista o taxă vamală de șase la sută, astfel că acordul, potrivit antreprenorului, au pus mobila moldovenească pe piața europeană în condiții egale de competitivitate. Altfel spus, a fost anulat un handicap concurențial.

Antreprenorul spune că e firesc să alegi România în calitate de primă destinație de intrare pe piața europeană. ”În primul rând, limba comună e un mare avantaj. Și, deși există mici diferențe la nivel de legislație, în general procesele de lansare și derulare a afacerilor sunt aceleași. Și, desigur,  distanța. Avem o companie în Iași așa că reușesc în aceeași zi să fac unele lucruri și în Iași, și în Chișinău.”, relatează el.

La moment afacerea este destul de mică, fabrica din Chișinău are doar 15 angajați însă cifra de afaceri a Videtlux este destul de consistentă pentru economia moldovenească. Anul trecut aceasta a fost de circa 10 milioane de lei iar în acest an urmează să se dubleze, potrivit antreprenorului iar intrarea pe alte piețe ar putea dinamiza și mai mult afacerea.

Atrași de capacitatea de cumpărare și proximitatea pieței românești

Proximitatea pieței și afinitățile a determinat și Societatea Comercială Svibmagtex, la 13 ani de la fondare, să înceapă procesul de extindere pe piața românească. Maria Angheluș, directoarea companiei spune că este interesată, în primul rând de capacitatea sporită de cumpărare pe piața românească.

”Producem îmbrăcăminte pentru copii. Și așa cum materialele sunt calitative și, respectiv, destul de costisitoare, și prețurile produsului finit este mult mai mare. Însă, așa cum segmentul respectiv de piață în Republica Moldova este destul de restrâns, este logic să mergem în exterior pentru a ne dezvolta afacerea”, povestește directoarea.

Pentru  Svibmagtex, dislocată în satul Măcărești, raionul Ungheni, este și mai simplu să se extindă pe piața românească la Iași, care se află la doar câțiva kilometri de Iași.

”Am fost în 2016 la expoziția ”Moldova prezintă” de la Romexpo, anul trecut am mers la  Brașov și am luat decizia să ne extindem pe piața românească. În acest an am decis să ne promovăm intens brandurile prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare și, în final, vom vedea care va fi amploarea afacerii deschise în România”, spune Maria Angheluș.

Reguli clare de joc și parteneriate stabile pe termen lung

Și Ecaterina Rudico, directoare a microîntreprinderii Pro-Certo-Art SRL, specializată în producerea fulgilor de cereale, vede în extinderea pe piața românească și, mai apoi, pe piața europeană, un potențial solid pentru creșterea afacerii.

Întreprinderea noastră este una mică, producem fulgi din cereale și din unele legume, orientându-ne spre un segment de piață, format din oameni care se alimentează sănătos. Și așa cum acest segment este destul de îngust la noi, intenționăm să intrăm pe piața europeană, unde, cu siguranță există mai mulți clienți. În plus, pe piața europeană parteneriatele de afaceri sunt mai stabile fapt ce permite să-ți planifici businessul pe mai mulți ani înainte fără riscurile care există, încă din păcate, în Republica Moldova.

Soluții concrete de înlăturare a barierelor din calea exportatorilor

Deși producătorii moldoveni sunt destul de conservativi, în marea lor parte nu știu cum să se informeze corect pentru a-și extinde afacerea și deseori nu cunosc avantajele intrării pe piața europeană și văd doar costurile acestui proces, prin diferite programe inițiate chiar de Uniunea Europeană, carul începe să se urnească din loc. Și cea mai clară dovadă în acest sens este creșterea spectaculoasă a exporturilor moldovenești în UE, care au ajuns anul trecut să aibă o pondere de aproape 70% din total. Și programul „Export Morning” își propune să contribuie în acest sens. ”Scopul proiectului este de a cunoaște și a aprecia nivelul de pregătire a antreprenorilor autohtoni și de a le oferi acces la o platformă interactivă de discuții și schimb de bune practici, unde vor fi prezentate informații tehnice legate de export (statistici, informații privind regimuri comerciale, vamale etc.), studii de piață relevante, soluții concrete de înlăturare a barierelor din calea exportatorilor”, a menționat Rodica Verbeniuc.

Ion Chișlea

Articol, publicat pe www.dcfta.md