Pe 2 aprilie 2025, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unui nou set de tarife vamale „bazate pe reciprocitate” pentru importurile din 57 de țări și blocuri economice, inclusiv Republica Moldova. Măsura, aplicabilă de la 9 aprilie, a fost prezentată de liderul american drept o „eliberare economică” a SUA, dar a provocat un val de îngrijorare în rândul partenerilor comerciali și a comunității internaționale.
Republica Moldova, deși o economie mică în context global, a fost inclusă pe lista țărilor vizate, fiind supusă unui tarif de 31% aplicat uniform tuturor produselor exportate către piața americană. În condițiile unei recesiuni tehnice și a unui deficit de oportunități comerciale, această decizie riscă să afecteze grav perspectivele de export ale țării.
De ce 31%? O metodologie netransparentă și controversată
Administrația americană susține că tarifele au fost stabilite în baza unui așa-zis „principiu al reciprocității comerciale”, ținând cont de barierele tarifare, netarifare și posibile manipulări valutare. Pentru Republica Moldova, s-a calculat un tarif reciproc de 61%, aplicându-se apoi o reducere de 50%, rezultând cota finală de 31%.
Totuși, experții atrag atenția asupra lipsei de transparență a acestei metodologii și asupra faptului că decizia ignoră principiile de bază ale comerțului internațional și poziția economică vulnerabilă a unor state mici, precum Republica Moldova. De asemenea, lipsa consultărilor multilaterale și adoptarea unilaterală a măsurii contravin normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Comerțul RM–SUA: cifrele și confuziile
Din perspectiva SUA, măsurile urmăresc corectarea dezechilibrelor comerciale bilaterale. Totuși, în cazul Moldovei, cifrele oficiale sunt mai degrabă modeste. În 2024, exporturile moldovenești către SUA au însumat circa 90 de milioane USD, în timp ce SUA a raportat importuri din Moldova de 142 de milioane USD. Pe de altă parte, Republica Moldova a importat bunuri din SUA în valoare de 135 milioane USD, în timp ce exporturile SUA raportate în Moldova au fost de doar 54 milioane USD.
Această aparentă discrepanță a dat naștere la speculații privind veridicitatea datelor. Totuși, ambele țări folosesc metodologii aprobate de ONU pentru raportarea comerțului, iar diferențele apar din cauza specificului contabilizării. Importurile se raportează după „țara de origine”, în timp ce exporturile sunt înregistrate după „țara ultimei destinații cunoscute” – ceea ce poate să nu coincidă cu destinația finală.
În plus, bunurile americane destinate pieței moldovenești ajung frecvent prin hub-uri logistice europene, ceea ce face ca aceste fluxuri comerciale să nu fie întotdeauna reflectate fidel în statisticile bilaterale directe.
Ce urmează?
Impunerea tarifului de 31% este o lovitură indirectă, dar semnificativă, pentru producătorii moldoveni care exportă în SUA, în special cei din industrii precum textilele, vinurile sau produsele agroalimentare. Pentru a minimiza impactul, este necesar ca autoritățile moldovene să intensifice dialogul diplomatic și să caute soluții la nivel multilateral.
Totodată, mediul de afaceri are nevoie de sprijin pentru diversificarea piețelor de desfacere și pentru adaptarea rapidă la noile condiții comerciale. În lipsa unor astfel de măsuri, efectele pe termen scurt ar putea însemna scăderea competitivității și reducerea volumului exporturilor.
Sursa: Articol elaborat pe baza notei analitice „Republica Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA”, autor: Vadim Gumene, Expert asociat, Expert-Grup.
