Motto:
«Poți minți mai multa vreme un om, poți minți mai multă lume o dată, dar nu poți minți tot timpul toată lumea»
Abraham Lincoln, Președinte SUA
Săptămâna trecută mai multe posturi de televiziune au organizat dezbateri publice cu Doamna Prim Ministru Maia Sandu. Suntem martorii unui fenomen neîntâlnit până acum – la nicio săptămână de la recunoașterea instituțională a legitimității noului guvern, primul ministru, explică într-un limbaj clar și exact, pe înțelesul cetățenilor, acțiunile guvernării.
Dezbaterea de la M1 s-a deosebit prin faptul că moderatorul Iurie Gologan s-a străduit din toate puterile să discute în contradictoriu, punând întrebări provocatoare (mai puțin interesante publicului larg) cum ar fi – devierea blocului ACUM de la promisiunea de a nu face coaliție cu PSRM sau de ce opoziția a refuzat invitațiile nenumărate (?) ale postului național M1 de a participa la dezbateri publice. Cu toate că Doamna a explicat că nu a mai fost invitată la M1 din 2017 (la dezbaterea în care, practic, l-a distrus pe Adrian Candu), cinicul moderator insista până în pânzele albe că au fost mai multe invitații neonorate. Să ne amintim, că Iurie Gologan, este prezentator TV, jurnalist școlit încă la televiziunea (altui Iurie) la EU TV, dar și actor de teatru, care, conform presei comerciale, chipurile, seamănă leit cu Mihai Eminescu. Numai că atunci când Maia Sandu l-a întrebat pe neîndemânatecul artist, ce transmitea postul național de televiziune în momentul când a fost investit noul guvern sau de ziua independenței, când poliția a îmbrâncit brutal opoziția, acesta a luat apă în gură și a închis emisiunea.
Nu este prima dată când televiziunea națională, plătită din banii contribuabililor, dă dovadă de neprofesionalism și partizanat politic. Însă acest episod mi-a amintit că acum opt ani (!) în urmă , am participat într-un proiect de restructurare a activității TRM, susținut de partenerii de dezvoltare, dar, din păcate, nerealizat până în prezent. Scopul planului consta în elaborarea implementarea unui set de activități care ar conduce la îmbunătățirea performanței TRM, diversificarea surselor de finanțare, modernizarea infrastructurii și a platformei tehnologice, sporirea calității managementului și utilizarea eficientă a resurselor umane.
La baza planului de restructurare stă un studiul diagnostic aprofundat care a evaluat situația TRM pe diverse domenii. Acesta identifică problemele, oportunitățile și amenințările. Pe scurt, principalele probleme care împiedica dezvoltarea sunt:
Reglementări restrictive în activitatea TRM. În raport cu difuzorii privați, TRM avea mai multe limite legale, impusede Codul Audiovizualului, care îi afectează competitivitatea. Statutul juridic al TRM nu stipulează clar modul de dispunere, folosire și utilizare a patrimoniului. Restricțiile de ordin normativ în locațiunea patrimoniului și a achizițiilor creează probleme la accesarea de credite și investiții.
Disfuncționalități la nivel organizațional. Dublarea funcțiilor, necoordonarea între subdiviziuni, balastul de personal, activitățile neperformante diminuează calitatea producției și eficienta managementului.
Management neperformant. Personalul de conducere este împovărat cu sarcini de rutină, mai puțin preocupat de aspecte strategice. Personalul cu media de vârstă relativ înaltă, nivelul de înzestrare tehnică a locurilor de muncă este redus. De asemenea, se atesta un grad scăzut de aplicare a tehnicilor moderne de management, o cultură corporativă slabă și un sistem ineficient de motivare.
Platformă tehnologică învechită. Spațiile de producție nu sunt valorificate, investițiile se efectuează sub nivelul necesar și neeficient. Oportunitățile de sinergie nu sunt valorificate în procesul tehnologic, ceea ce limitează operativitatea oferirii informațiilor publicului larg și conduce la creșterea costurilor producției.
Necompetitivitatea și surse de finanțare nestabile. Mecanismele de promovare pe piață sunt învechite. Procesul de producere și produsele finale sunt orientate spre un spectru îngust de cerințe, interese și beneficiari. Capitalul companiei este în scădere din cauza pierderilor din activitatea operațională și a lipsei investițiilor. Datoriile sunt în creștere, constituind peste o treime din patrimoniul total.
În baza analizei diagnostic s-au propus opțiunile de restructurare ca soluții posibile pentru dinamizarea activității și pentru asigurarea capacității ei concurențiale a companiei. Au fost identificate trei opțiuni de restructurare – lentă, progresivă și radicală. Compararea opțiunilor alternative pentru modernizarea companiei s-a realizat printr-un set criterii care estimează impactul soluției propuse asupra încrederii publicului, modelul de finanțare ce ar asigura independența, precum și complexitatea gestionării procesului de restructurare.
Opțiunile de restructurare au fost supuse unor consultări publice, cu participarea membrilor Consiliului de Observatori, a factorilor decizionali din Parlament și Guvern, precum și a reprezentanților din partea donatorilor. În urmă evaluării, a fost agreată opțiunea de restructurare radicală ca fiind cea mai potrivită din punctul de vedere al cerințelor tehnologice și eficienței investițiilor. Pe baza opțiunii de restructurare radicală a fost elaborat un Plan de restructurare pentru 2012-2015, care a fost aprobat de Consiliului de Observatori. Adițional s-a facilitat elaborarea unei schițe-proiect al noului sediu al TRM, precum și evaluarea patrimoniului.
Restructurarea radicală prevedea scenariul de reformare care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare, modernizarea activității și a produselor companiei la un nivel adecvat tendințelor internaționale. Această opțiune radicală implica schimbări profunde, curajoase și semnificative în activitatea curentă a TRM: edificiu nou-construit, cu spații de producție dotate cu tehnologii moderne, management integrat, criterii clar definite de calitate a serviciilor publice, servicii externalizate, surse noi de finanțare, cum ar fi taxa de abonament, venituri considerabile din publicitate. Realizarea acestei opțiuni ar oferi consumatorilor servicii informaționale calitative, pe baza utilizării unei infrastructurii moderne și integrate, cu costuri sociale adecvate. Implementarea planului propus ar asigura și durabilitatea activității companiei, iar investițiile estimate la peste 500 milioane lei s-ar fi recuperat până în 2020.
Din păcate, acest plan nu a reușit să fie pus în practică. Lipsa voinței politice și dorința autorităților de a-și subordona în continuare televiziunea publică a anihilat primele inițiative de restructurare. În scurt timp, în semn de protest față de tergiversarea reformei, a demisionat și inițiatorul aceste reforme – Angela Sârbu, directorul TVM. Ulterior, din aceleași și alte motive, demisionează directorul de radio, Alexandru Dorogan, dar și Președintele companiei, Constantin Marin. În scurt timp aceștia sunt înlocuiți cu persoane docile, iar radioul și televiziunea națională, plătita anual cu aproape 100 milioane de lei, revine la timpurile sovietice. Fiind lipsită de creativitate, aceasta redevine una obedientă și subordonată politic.
În schimb, tot în acest timp, pe piață apare un media holding care aplică conceptul propus în planul de restructurare pentru radioteleviziunea națională. De exemplu, ideea de consolidare a echipelor de creație printr-un serviciu integrat de știri care vor furniza informații pentru posturile de radio, TV și portalul online, a fost explorată cu certitudine de Global Media Grup.Concomitent holdingul obține dreptul exclusiv de a transmite toate competițiile internaționale de fotbal, deținut până atunci de TRM cu o audiență maximă și, prin urmare, cu venituri mari din publicitate. S-a ajuns că și meciurile echipei naționale, care în majoritatea țărilor sunt transmise după cum e și firesc de televiziunile publice, să poată fi vizionate doar la televiziunile private ale clanului ce a deținut fosta guvernare.
Faptele descrise mai sus ar putea constata doar niște coincidențe întâmplătoare. Dar de ce acestea s-au făcut din contul și în numele poporului?
Doctor în economie
