Deși un deficit bugetar este privit adesea ca un motor de stimulare economică, în realitate, persistența acestuia la niveluri de 4-5% din PIB subminează intermedierea financiară și frânează creșterea pe termen lung a țării. Un raport publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup arată că Republica Moldova trebuie să inițieze de urgență o amplă reformă de consolidare fiscală bazată pe extinderea bazei impozabile, și nu pe tăieri bugetare.
Mitul cheltuielilor publice excesive
O opinie des întâlnită în spațiul public este că statul cheltuie prea mult și că soluția ar fi optimizarea severă a acestor costuri. Datele comparative regionale demonstrează însă contrariul: cheltuielile publice din Republica Moldova sunt, de fapt, relativ mici.
În ultimii 15 ani, Moldova a direcționat prin sectorul public o medie de 35,6% din PIB, considerabil sub media țărilor comparabile din regiune, care se situează la 39,4%. Spre exemplu, economii cu sectoare publice extinse precum Ungaria (49,0%), Croația (46,9%) sau Polonia (43,7%) depășesc de departe nivelul de la Chișinău. Chiar și vecinii din Uniunea Europeană, România (37,7%) și Bulgaria (38,4%), înregistrează ponderi mai mari.
Problema structurală majoră nu este volumul total al cheltuielilor, ci alocarea lor ineficientă. Moldova suferă de o sub-investiție publică cronică. În perioada 2010–2024, țara a alocat doar 3,4% din PIB pentru investiții capitale. Această lipsă de viziune pe termen lung costă scump: estimările arată că din cauza acestui decalaj față de regiune, PIB-ul potențial al Republicii Moldova este astăzi cu 4-7% mai mic decât ar fi putut fi.
Paradoxul bancar și presiunea asupra politicii monetare
Un deficit bugetar mare și structural (care nu depinde de ciclurile economice, ci de probleme sistemice) generează efecte de distorsionare în lanț:
- Efectul de crowding-out (alungarea sectorului privat): Pentru a-și acoperi găurile financiare, Guvernul se împrumută masiv de la băncile comerciale interne (aproximativ 40% din datoria de stat este internă). Statul oferă dobânzi atractive, de 9-10%, cu riscuri minime. În consecință, băncile preferă să crediteze statul în loc să finanțeze proiectele investiționale ale sectorului real. Acest fenomen plasează Moldova pe ultimele locuri din regiune la ponderea creditului bancar în PIB (doar 29% în 2025).
- Blocaje pentru Banca Națională: Deficitul reprezintă o sursă constantă de risc inflaționist. Mai mult, din cauza apetitului scăzut al băncilor de a credita companiile, sistemul bancar acumulează un exces masiv de lichidități. Astfel, apare un paradox economic izbitor: în timp ce antreprenorii se plâng de lipsa accesului la finanțare, BNM este nevoită să cheltuiască resurse pentru a steriliza permanent acest surplus de bani din sistem. Între timp, tot Guvernul alocă bani de la buget pentru a crea programe care să faciliteze accesul companiilor la credite.
Soluția: Extinderea bazei impozabile, nu majorarea taxelor
Pentru a readuce deficitul în limitele sustenabile de 2-3% din PIB, ajustarea trebuie făcută exclusiv pe partea de venituri. Veniturile publice colectate în Moldova reprezintă doar 33,2% din PIB (media 2020–2025), cu mult sub state precum Bulgaria (35,2%) sau Lituania (36,4%).
Expert-Grup subliniază că soluția nu constă în majorarea impozitelor, ci în eliminarea fragmentării din Codul Fiscal. Principalul vinovat pentru ratarea veniturilor este regimul actual al TVA. Deși cota standard este de 20%, multitudinea de cote reduse și scutiri (la pâine, lapte, medicamente, gaze, HoReCa etc.) face ca cota efectivă de TVA să fie de doar 10%. Din această cauză, bugetul de stat pierde anual peste 30 de miliarde de lei.
Pe lângă pierderile financiare directe, cotele reduse acționează ca niște subvenții de facto profund inechitabile. Contrar retoricii populiste, marii beneficiari în valoare absolută nu sunt cetățenii vulnerabili, ci consumatorii cu venituri mari, care cumpără și consumă volume mult mai mari din aceste bunuri. În plus, scutirile rup lanțul fiscal al TVA, transformându-se într-o impozitare ascunsă inclusă direct în prețul final.
Beneficiile unei reforme bazate pe venituri
O reformă curajoasă, orientată spre unificarea cotei TVA, eliminarea facilităților fiscale inechitabile, combaterea economiei informale și modernizarea Serviciului Fiscal de Stat poate aduce la buget între 2 și 4 puncte procentuale din PIB în următorii 4-5 ani.
Spre deosebire de tăierile de cheltuieli, formalizarea economiei și reducerea evaziunii nu deprimă cererea agregată. Odată cu creșterea veniturilor publice, presiunea pe piața titlurilor de stat va scădea, dobânzile se vor reduce, iar băncile vor reîncepe să pompeze credite în sectorul privat, deblocând adevăratul potențial de creștere economică al Republicii Moldova.