Creșterea economică a Republicii Moldova a încetinit aproape de pragul stagnării, inflația a depășit 6,9%, iar Banca Națională a reacționat prin majorarea ratei de bază la 9,0%. Pe acest fundal, Expert-Grup a lansat o serie de conferințe lunare dedicate stării economiei. Prima ediție, desfășurată pe 29 septembrie, a trecut în revistă cifrele care contează, dar și trei decizii de politică publică ce vor conta în 2027: majorarea dobânzii, proiectul fiscal și noua structură pentru marile investiții de infrastructură.
O serie nouă, cu termen fix
Centrul analitic Expert-Grup a inaugurat seria „Realitatea Economică analizată de Expert-Grup”, prin care va prezenta lunar, presei și publicului, rezultatele proprii, indicatorul „Termometrul Economic al Moldovei” și comentariile experților pe marginea principalelor evenimente economice. Conferințele vor avea loc în ultima marți a fiecărei luni, la ora 10:00, iar următoarea este anunțată pentru ultima săptămână din octombrie.
În prima ediție, organizația a prezentat și o lucrare de referință, Enciclopedia socio-economică a Moldovei, realizată împreună cu Fundația Friedrich Ebert Moldova. Volumul reconstituie istoria economică a țării prin 35 de evenimente definitorii, câte unul pentru fiecare an de independență, din 1991 până în 2026.
Termometrul: creștere, dar la limita cu stagnarea
Miezul conferinței a fost actualizarea Termometrului Economic, un indicator compozit lunar prezentat de directorul executiv Adrian Lupușor. El combină, cu ponderi egale, șase componente: producția industrială, comerțul cu amănuntul, exporturile, masa monetară M3 în termeni reali, rata creditelor neperformante și diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază. Rezultatul se măsoară în abateri standard față de media istorică, iar economia este încadrată într-unul dintre trei regimuri: creștere, stagnare sau declin.
Verdictul ultimei actualizări: economia rămâne în faza de creștere, dar una slabă, la limita cu stagnarea. În iulie, avansul real a fost susținut de comerțul intern (9,0%), producția industrială (7,1%) și masa monetară M3 (6,6%). În schimb, exporturile de bunuri au încetinit brusc, la 5,2% față de anul precedent, de la 18,7% în iunie, în mare parte din cauza bazei de comparație ridicate din iulie 2025.
Semnalele negative vin din zona financiară. Rata creditelor neperformante a urcat de la 5,23% în iulie la 5,51% în august. Diferența dintre randamentul titlurilor de stat la 364 de zile (circa 10,1%) și rata de bază s-a comprimat la 2,6 puncte procentuale în august, după ce rata de bază a fost majorată la 7,5%. Înăsprirea monetară a continuat: pe 17 septembrie, BNM a mai adăugat 1,5 puncte procentuale, ajungând la 9,0%, în condițiile în care inflația anuală a atins 6,96% în august, peste limita superioară a intervalului-țintă.
Concluzia lui Lupușor este rezervată: economia a intrat în semestrul doi cu un impuls mai slab decât în primăvară, iar fără o accelerare vizibilă în toamnă anul 2026 s-ar putea încheia cu o creștere de doar 1–2%, sub potențialul țării.
PIB-ul: o creștere sub 1%, sprijinită mai mult de taxe decât de producție
Directoarea programului „Politici economice”, Marina Soloviova, a detaliat datele trimestrului II. Stagnarea din primul trimestru a continuat, iar creșterea reală a PIB a fost sub 1%. Mai mult, chiar și această creștere modestă s-a datorat nu atât valorii adăugate brute, cât impozitelor nete pe produse.
Pe ramuri, imaginea a fost mixtă. Sectoarele în ascensiune au adus împreună circa 2 puncte procentuale la creșterea totală, cea mai mare contribuție venind din industria prelucrătoare. Au tras în jos, în schimb, alte ramuri, în frunte cu informațiile și comunicațiile, aflate în declin de două trimestre consecutive.
Există și vești care pot fi citite ca avans pentru viitor: investițiile în mașini și utilaje au crescut cu 13% în termeni reali, consumul final al gospodăriilor cu 1%, pe fondul unei majorări reale a salariului mediu cu 2%.
Rata de bază: „pastila amară” împotriva inflației
Despre decizia BNM, Lupușor a vorbit fără ocolișuri. Cu o inflație de circa 7%, care ar putea urca la 9–10% în perioada următoare, majorarea ratei de bază este, în opinia sa, o „pastilă amară” necesară pentru a evita o inflație și mai mare.
Cine plătește? În primul rând bugetul de stat, care se împrumută mai greu și mai scump de la bănci pentru a-și finanța un deficit în creștere. Apoi cei care au credite sau intenționează să contracteze unul, deși impactul asupra pieței creditării ar trebui să fie mai slab, întrucât băncile nu se confruntă cu insuficiență de lichidități. Directorul Expert-Grup mută însă accentul de pe banca centrală pe vulnerabilitățile economiei: expunerea la fenomene inflaționiste, un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți, care fac țara sensibilă la șocurile din exterior.
Politica fiscală 2027: principiul corect, veniturile nesigure
Stas Madan, director de program „Mediul de afaceri și IMM”, a calificat proiectul politicii fiscale pentru 2027 drept probabil cel mai dezbătut document fiscal din istoria Republicii Moldova, ceea ce consideră un lucru bun. Gândit inițial ca o reformă de amploare pentru consolidarea finanțelor publice, proiectul a devenit, după reacția societății și schimbarea Guvernului, unul mai consensual și de compromis.
Întrebarea rămasă deschisă este dacă va reuși să reducă deficitul. Doar reforma salarizării din sectorul public va costa peste 5 miliarde de lei în plus anul viitor, în timp ce Guvernul mizează pe circa 5,1 miliarde de lei din măsurile fiscale. Madan apreciază principiul, pentru că salariile trebuie finanțate din impozite, nu din datorii, dar semnalează o problemă de structură: salariile cresc definitiv, pe când unele venituri sunt temporare, cum este taxa de solidaritate pentru sectorul financiar, aplicată doar în 2027, sau nerealiste, cum sunt cele 500 de milioane de lei așteptate din taxa pe jocurile de noroc. Nici accizele mai mari nu garantează încasări proporționale, avertizează expertul, pentru că oamenii își pot reduce consumul, iar contrabanda poate crește.
„Moldova Project”: o reformă care poate încurca, în loc să grăbească
Al patrulea subiect a fost noua structură pentru proiectele strategice de infrastructură. Vitalie Rapcea, director de program „Infrastructură economică și de mediu”, pornește de la o problemă reală: ritmul lent de implementare a investițiilor capitale, fie că vorbim de un penitenciar, un spital, un sistem de irigare, un drum sau reabilitarea căilor ferate.
Soluția Guvernului este crearea unei instituții publice, Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională (IP OIPSIN), prin fuzionarea a doar 3 dintre cele 12 unități de implementare a proiectelor cu finanțare externă. Noul oficiu ar urma să preia toate etapele, de la propunerea proiectelor până la licitare și implementare, cu un efectiv de 26 de persoane. Expert-Grup remarcă și o guvernanță mai slabă decât a unităților absorbite: directorul unității din sănătate este numit prin concurs, cel al noului oficiu fără concurs, iar consiliul s-ar întruni semestrial, nu trimestrial. Riscul, spune Rapcea, este ca în locul accelerării să urmeze o împotmolire în birocrația modificării acordurilor de finanțare, fără valoare adăugată nici la pregătirea proiectelor, nici la execuție. Guvernul ar fi trebuit, în opinia lui, să prezinte mai întâi o analiză a cauzelor întârzierilor cronice.
Recomandările Expert-Grup sunt patru: cartografierea constrângerilor care blochează proiectele strategice și eliminarea lor țintită; consolidarea unui portofoliu național de proiecte investiționale; publicarea sistematică a stadiului implementării pe portalul project.gov.md; și schimbul de bune practici între unitățile din același domeniu, cum sunt drumurile și calea ferată, care lucrează după reguli similare (FIDIC, BERD, BEI), inclusiv prin evaluarea opțiunii de comasare a acestora.
Ce se mai întâmplă în jurul economiei
Bilanțul prezentat la conferință a inclus și alte direcții de activitate ale Expert-Grup: ședința din 10 septembrie a Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea pieței muncii” din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, facilitată de organizație; emisiunile de obligațiuni municipale ale Ungheniului și Leovei, precum și a treia emisiune a Primăriei Ceadîr-Lunga, toate subscrise integral; și modulul „Protecția consumatorului” al platformei eDemocrație, lansat în regim pilot pe 10 august.
Ce rămâne de urmărit
Din cele patru teme ale conferinței se desprinde un fir comun: economia crește prea puțin pentru a absorbi costurile pe care și le asumă statul. Banii devin mai scumpi, deficitul impune un buget 2027 construit pe venituri încă nesigure, iar instrumentul prin care statul vrea să grăbească investițiile publice ridică, la rândul său, semne de întrebare. Următoarea conferință Expert-Grup, programată pentru ultima săptămână din octombrie, va arăta dacă încetinirea din vară a fost o pauză sau o tendință.